4,908 matches
-
De obicei ajung la muncă la 9:00, dar în ziua aceea (20 martie) am plecat cu o oră mai devreme de acasă, la 07.45 . De ce am plecat mai devreme? Pentru prima oară un client mi-a cerut o vopsea specială. În ziua respectivă a venit comanda și voiam să i-o trimit. Directorul acela era o persoană matinală și voiam să ajung la firmă cu materialul până în ora 10.00. Îl examinam și apoi îl trimiteam. Vopsitoria se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
printr-un gest un obiect de pe podea. Bătrânul îl ridică. Era un corn de vacă, gol pe dinăuntru, care avea înfiptă în vârf o bucată de pană de gâscă. Văzuse un astfel de obiect la olari, care-l umpleau cu vopsea, pentru a o lăsa apoi să curgă uniform, prin pană, pe blidele de lut. Rebis luă cornul și-l vârî în ureche cu partea ascuțită. Nemulțumit de prima sa formulare, Bătrânul reveni, ridicând glasul: Am venit în legătură cu anunțul. Cu ce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
neîngrijiri îndelungate o făcea să arate ca o epavă cu catargul frânt și cu lemnăria găunoșită de cuiburi de pești cu spinarea lucioasă. De pe acoperiș, o firmă îmbia drumeții LA VANGHELE MAKEDONUL IAURGERIE, scrisă cu litere de-o șchioapă cu vopsele decolorate de arșiță, ploaie și vânt. Când se apropie mai mult putu citi un anunț, scris cu litere mai mici: "De Paști și de Crăciun ospătare gratuită". În curte, sub un smochin uscat, stăteau prăfuite câteva mese și scaune din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
printr-un gest un obiect de pe podea. Bătrânul îl ridică. Era un corn de vacă, gol pe dinăuntru, care avea înfiptă în vârf o bucată de pană de gâscă. Văzuse un astfel de obiect la olari, care-l umpleau cu vopsea, pentru a o lăsa apoi să curgă uniform, prin pană, pe blidele de lut. Rebis luă cornul și-l vârî în ureche cu partea ascuțită. Nemulțumit de prima sa formulare, Bătrânul reveni, ridicând glasul: Am venit în legătură cu anunțul. Cu ce
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
neîngrijiri îndelungate o făcea să arate ca o epavă cu catargul frânt și cu lemnăria găunoșită de cuiburi de pești cu spinarea lucioasă. De pe acoperiș, o firmă îmbia drumeții LA VANGHELE MAKEDONUL IAURGERIE, scrisă cu litere de-o șchioapă cu vopsele decolorate de arșiță, ploaie și vânt. Când se apropie mai mult putu citi un anunț, scris cu litere mai mici: "De Paști și de Crăciun ospătare gratuită". În curte, sub un smochin uscat, stăteau prăfuite câteva mese și scaune din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
comportă un cocostârc În vremea rutului (vizitatorul aruncă o privire spre cuibul de berze ce Încununa ca un turban stâlpul de telegraf din fața casei, unde se stătea o barză picior peste picior, clămpănind din ciocu-i lung, muiat parcă Într-o vopsea roșie ca sângele), ne metamorfozăm Într-un cocostârc și-l ajutăm să se Împerecheze... Și asta, cum să-ți spun, Într-o fracțiune de secundă. Cât ai clipi din ochi sau ai bate din... aripi. - Ptfu, pufni Mașa. Deci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În același timp era ca o școlăriță care Încearcă să deseneze oameni drăguți, cu guri de cupidon și gene lungi. Să fiu sincer, am rămas trăsnit când m-am pomenit că arăt ca o păpușă hidoasă scoasă din catacombe. În vopseaua aia lucitoare pe care o folosește, chiar arătam terminat. Era ca și cum nu-mi ajungea o moarte, ci trebuia să am o moarte dublă. Ei, lasă să vină. Intuiția lui dementă despre New York s-ar putea să fie corectă. E un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
succesul o făcea pe Jina să devină mai înaltă, lungindu-i proporțiile minione, de copilaș, spre înălțimea unui supermodel. În plus, succesul făcea minuni și cu părul ei tuns bob, care astfel ar fi căpătat nuanța chihlimbarie de pe cutia de vopsea și nu varianta sepia care-i ieșise de fapt. Metamorfoza lui Alice trebuie să se fi petrecut în felul următor: într-o seară, s-a dus la culcare săracă și nefericită, cu o carieră scriitoricească de șaisprezece ani moleșită, asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
îmbrăcată în pijama, complet absorbită de-un nou proiect și cu ochii căscați de oboseală. Alte mame își hrăneau pruncii cu mere, ea le dădea copiilor batoane Hershey. Celelalte mame își decorau casele cu draperii sau cuverturi colorate, nu cu vopsea violet ca Alice. Rezultatul muncii ei neîndurătoare a fost trei romane terminate în decursul unui singur an. Toate trei au fost respinse de editură, care, de-altfel, s-a și descotorosit de Alice. Din nou. Șase luni mai târziu, prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mănâncă celulele cangrenate de gânduri aș vrea să mă auzi scot cuvintele de parcă aș merge pe un pod de frânghii dacă mă vei întreba unde sunt nu voi ști dar dacă nu mă întrebi voi afla onirogramă pipăia zgrunțurii de vopsea ai băncii lacrimi înțepenite în fibra lemnului chihlimbar al civilizației spinoza murise șlefuind lentile apoi un măr a căzut la timp între două clipiri își apăsa pleoapele întunericul nu este absolut în el încolțește lumina vezicule r o g v
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe trotuar, mi-am Îndreptat pașii spre zona dreptunghiulară Întunecată, mărginită de streașinile clădirilor. Pașii mei răsunau pe scări ca zăngănitul unei cutii goale de conserve. CÎte opt cutiuțe poștale aranjate pe două rînduri orizontale. Sub numărul 12 - scris cu vopsea albă - numele lui Nemuro, pe o bucată de hîrtie prinsă cu scotch... Pe cînd urcam Încet treptele, mă Întrebam ce neprevăzut mă așteaptă... Trebuia să fiu gata de orice replică, să joc orice rol, de Îndată ce aflam intențiile clientei mele. Situațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
băgat chitanța ștampilată În portofel, gîndindu-mă să nu uit s-o trec și pe ea În raport. CÎnd am privit În urmă, perdeaua cafenelei Camelia, care mi se păruse dinăuntru a fi cu găurele, astupa acum complet fereastra, ca o vopsea neagră, lăsînd să se reflecte În ea fațada farmaciei din colțul opus. O pisică grasă ca un porc Își făcu apariția pe streașină și porni calmă la plimbare, dar după cinci-șase pași se făcu nevăzută. În punctul unde se termina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
treptat, forțele. Am Încercat să-mi mișc umerii; din fericire, nu mă dureau. MÎinile Îmi erau pline de sînge. M-am uitat În oglinda retrovizoare și am văzut pete de sînge pe față, de parcă s-ar fi jucat cineva cu vopsea pe ea. Nasul Îmi era și el plin de sînge și abia respiram. Am scos de sub scaun un prosop mai vechi cu care curățăm parbrizul de obicei și m-am șters... dar nu prea reușeam să curăț acele pete care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
simtă prost! Era atâta sinceritate în vocea ei! No, draghe al meu prieten, pe la două ceas de prânz am plecat toți noi nomenclaturiștii și anexele lor familiale cu vaporu pluripartidist al Tovarășului Nicolae Ceaușescu. Acum, e drept, era dat cu vopseaua nouă de mirosea ca o pungă de aurolac. Pe vapor erau cinci mese lungi, pline de bucate alese, adică de mezeluri și chifteluțe cu tricolorul înfipt în ele. La prora, o orchestră de lăutari unu’ și unu’ a dat semnalu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un scaun și un bufet, iar pe dușumea un covor oarecare, se vedea: „casă de oameni săraci”, apoi furăm poftiți - deschise ușa aceeași femeie - în odaia din stângă. Era o cameră luminoasă, soarele pătrundea prin două ferestre cu lemnul scrijelat, vopseaua - în parte căzută. În dreptul ușii un pat de alamă, obișnuit la vremea aceea. În pat, sub o cuvertură roșie și cearșaf alb, curat, schimbat, cred, anume pentru venirea noastră, stătea o femeie bolnavă. Împlinea în anul acela patruzeci și opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
unele litere, rămase din întregul „Ecaterina Perussi” de altădată și imediat sub asta, pe brațul vertical, scris în paranteză, surprinzător de clar după șapte ani, ca o fantastică voință de supraviețuire - o simțeam anume pentru mine, un fel de strigăt - vopseaua ușor decolorată - numele din grădina publică, scris cu majuscule: KETI, iar mai jos: 1924 - 1941. Mâna de oameni care însoțise sicriul începu să părăsească locul îngropării, iar eu mă atașai doamnei, care, acum la întoarcere îmi spuse că va comanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de când l-ați demah-at voi doi...? Apoi bătrânul Maddox a chicotit. —Poate vrei să știi ce făcea la mahazinul de fehometale? l-a întrebat pe Aidan. Deodată îi sclipeau ochii și părea amuzat - trebuie să fi fost din cauza băuturii. Cumpăra vopsea, asta făcea. Vopsea albă, apropo. Pentru casa lor din Bah Hah-ba. I-a dat un strat de vopsea pastelată cum l-ați rugat voi, dar încă nu înțelege ce v-a venit să vopsiți toată casa roz. Rumen de bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
demah-at voi doi...? Apoi bătrânul Maddox a chicotit. —Poate vrei să știi ce făcea la mahazinul de fehometale? l-a întrebat pe Aidan. Deodată îi sclipeau ochii și părea amuzat - trebuie să fi fost din cauza băuturii. Cumpăra vopsea, asta făcea. Vopsea albă, apropo. Pentru casa lor din Bah Hah-ba. I-a dat un strat de vopsea pastelată cum l-ați rugat voi, dar încă nu înțelege ce v-a venit să vopsiți toată casa roz. Rumen de bună dispoziție, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mahazinul de fehometale? l-a întrebat pe Aidan. Deodată îi sclipeau ochii și părea amuzat - trebuie să fi fost din cauza băuturii. Cumpăra vopsea, asta făcea. Vopsea albă, apropo. Pentru casa lor din Bah Hah-ba. I-a dat un strat de vopsea pastelată cum l-ați rugat voi, dar încă nu înțelege ce v-a venit să vopsiți toată casa roz. Rumen de bună dispoziție, s-a uitat de la Aidan la mine, apoi în ochi i s-a aprins o sclipire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
lugubru. Știi ce, eu una m-am cam săturat. Știam aproape sigur încotro urma s-o ia Dianne. Era povestea veche, dintotdeauna. Avea să meargă într-o tabără de meditație pentru femei, unde umblă toate în pielea goală, mânjite cu vopsea albastră, venerând zeița-mamă, mândre că balcoanele le atârnă până la buric. Când nu dansau în vreo poiană pe lună plină, aveau să se distreze pe seama bărbaților așa că, la întoarcerea în Boston, n-avea să-și mai vopsească firele cărunte sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
apă. Apoi, antrenament. Trecură mai multe zile. Nervii lui Valerius erau întinși la maximum. Antrenamentul deveni mai dificil. Valerius trebuia să urmărească mai mulți tineri care, asemenea rețiarilor, alergau cu spatele la el. Trebuia să-i atingă cu un rudis muiat în vopsea roșie. Cu toate că exercițiile la par și jocul cu penele îl făcuseră mai rapid și mai intuitiv, când ajungea din urmă un rețiar, acesta sărea în lături. Valerius, aflat în atac, se dezechilibra și cădea în genunchi. Căzu astfel de nenumărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Dar... — Ce! Ți-ai pierdut slujba! — Vai, vai, băiatul ăsta nu aduce decât necazuri și ghinion. — Îți lipsește cu totul bunul-simț. — Ți-a intrat apă în nas? — Ce-ai de gând să faci acum? Chiar ți-ai dat jos chiloții? — Vopseaua de la hainele ude te-a pătat cu albastru. Repede, spală-te cu săpun. — De mâine-ncolo ar fi bine să-ncepi să-ți cauți un post. — Părul ud duce la răceală la cap. Un masaj cu ulei de susan ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fetelor de la el din cartier, cu râsul lor sonor, cu șoldurile lor rotunde, cu insinuările și clipiturile lor viclene din ochi. Și în câteva luni, Kulfi se mutase din căminul strămoșesc, masiv și amplu, chiar dacă apa picura prin acoperiș și vopseaua se scorojise, în camerele cele mici ale familiei Chawla din străzile abrupte ale Shahkot-ului. Cu timpul domnul Chawla ajunsese să resimtă o afecțiune exasperată pentru soția sa, chiar și atunci când deveni clar că ea nu era fiica normală a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
-vă înapoi în junglă, unde vă e locul, însă ele săreau în cercuri, pe jumătate drapate cu haine, trăgând sariuri și cearceafuri și piese de lenjerie după ele, rupând materialul în fâșii, împrăștiindu-i accesoriile pe vârfurile copacilor ca pe vopsea. Cei mai mulți dintre adepți își lăsaseră deja praștiile și se retrăseseră în josul dealului, înfricoșați de violența crescândă a primatelor, îngrijorați că vor fi fugăriți și prădați, poate chiar și mușcați. Copacul lui Sampath se cutremura într-un haos groaznic de crengi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de laudă adus marelui zeu Axona. își mușcă buza. Virgil Jones îl privi dar nu spuse nimic. Stăteau lângă biciclete, la marginea apei, iar atunci Vultur-în-Zbor zări ambarcațiunea. Era o barcă grosolană, din nuiele împletite, cu un nume scris cu vopsea pe o scândură legată de o margine: Lama Alunecoasă. Vultur-în-Zbor, maestrul cuțitului, simți cum elanul îi scade tot mai mult și își dădu seama că citise o prevestire rea în acel nume. Acolo unde alunecă lama cuțitului, acolo alunec și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]