2,375 matches
-
Monica Lovinescu, Ștefan Lupașcu, Paul Miron, Alexandrina Mititelu, Basil Munteanu, Gr. Nandriș, Ion Negoițescu, Mihail Niculescu, C. Noica, N. Petra, Mircea Popescu, I. Popinceanu, G. Racoveanu, Ion Rațiu, Aureliu Răuță, Mira Simian Baciu, Horia Stamatu, Pamfil Șeicaru, V.V. Tilea, Octavian Vuia. Până la numărul 10 din 1956 revista este consacrată în exclusivitate studiilor, comentariilor critice și recenziilor („aproape toate aplecate spre etosul românesc”), ceea ce-l va determina pe Nicu Caranica să declare într-un număr aniversar (15/1966): „Ceea ce respect adânc în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
ființei și adevărul istoric). Pe altă latură, lucrarea (distinsă cu Premiul Național „M. Eminescu”, Suceava, 1999) reia teoria „campaniei”, „complotului”, „conspirației” care ar fi fost pusă la cale împotriva poetului de forțe oculte. C. duce mai departe tezele lui Octavian Vuia și Nicolae Georgescu (în alt plan și pe ale lui Ilie Bădescu), în termeni apocaliptici: „28 iunie 1883 este cheia hermeneutică pentru istoria românească modernă și ea marchează înlăturarea lui Eminescu de la făurirea destinului românesc”; poetul în anii bolii e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
TR, 1986, 7; George Munteanu, Eminescu și eminescianismul, București, 1987, 15-22; Solomon Marcus, Eminescu și orizontul matematic, București, 1989, 210-213; Ioana Bot, Eminescu sau despre noi înșine, ALA, 1993, 170; Constantin Cubleșan, Eminescu în conștiința critică, București, 1994, 88-92; Octavian Vuia, Despre boala și moartea lui Eminescu, București, 1997, 95-96; Ionel Savitescu, „Dubla sacrificare a lui Eminescu”, ATN, 1998, 2; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu și „galaxia Grama”, LA, 1999, 3; Constantin Cubleșan, Cezar Ivănescu, „Curierul” (Cluj-Napoca), 1999, 209; Dan Mănucă, Complexe cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
o utilizăm. Creativitatea fiecărui membru al societății este sursa primară a progresului umanității în ansamblu. Ce ar fi cultura contemporană fără Pitagora, Newton sau Einstein, fără Homer, Shakespeare sau Eliade, fără Michelangelo, Picasso sau Brâncuși, .....? Dar civilizația contemporană fără Traian Vuia sau Gogu Constantinescu, fără mulțimea inovatorilor, a inventatorilor mai mici sau mai mari, a realizatorilor de locuințe, drumuri, poduri, nave maritime și spațiale, îmbrăcăminte, tipografie, medicamente...? Tendința spre progres este o lege naturală a societății umane și fiecare generație trebuie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vârste fragede. Exemple: * în muzică: Mozart, Haydn, Schubert, Liszt, Chopin, Schumann, Rahmaninov, Rossini, Enescu, etc. * în literatură: Goethe, Byron, Goldoni, Eminescu, etc. * în pictură: Rafael, Giotto, Van Dyck, Grigorescu, Luchian, etc. * în știință și tehnică: Newton, Leibnitz, Gauss, Pascal, T. Vuia, N. Iorga. Iorga citea pe Kogălniceanu înainte de a intra la școală. Școlar, citea pe Goethe în original. A absolvit Universitatea într-un singur an. Gauss a captat atenția tatălui său asupra rezultatului unei operații la doi ani. George Sand compunea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
plăcerea pe care fumătorul o primește de la țigară e totuna cu plăcerea reîntoarcerii la starea de pace, liniște și încredere pe care o avea corpul său înainte de a deveni dependent. Știi senzația aceea: alarma anti-hoți din casa vecină ți-a vuit în urechi toată ziua și dintr-o dată zgomotul se oprește, iar asupra ta coboară pacea și liniștea. Dar nu e vorba de fapt de pace, ci de sfârșitul unei neplăceri! înainte de a intra în ciclul nicotinei, corpul nostru era desăvârșit
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
cărți, pref. edit., București, 1974, Jurnal, pref. edit., București, 1975; Anton Holban, Jocurile Daniei, București, 1971, Pseudo-jurnal, pref. edit., București, 1978 (în colaborare cu Ileana Corbea), Romane, I-II, București, 1982 (în colaborare cu Elena Beram și Mihai Dascal); Octavian Vuia, Întâlnire cu oameni și idei, București, 1995, Regăsirea în Pascal și alte „analize” heideggeriene, București, 1997, Aducerea aminte, București, 2002; Mircea Eliade, Maddalena, București, 1996 (în colaborare cu Mircea Handoca); Pamfil Șeicaru, Rechizitorii, București, 1996; Vintilă Horia, Introducere în istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
învățătorului că acolo exista un sentiment sincer, de dragoste față de țară și popor. 2. În lectura O zi de primăvară de Dinu Moroianu și I. M. Ștefan, întâlnim un exemplu convingător de muncă și perseverență în realizarea unui vis. Traian Vuia a crezut de mic în visul său, a învățat, a muncit, nu s-a lăsat învins de greutăți și a reușit. Traian Vuia a contribuit la progresul aviației mondiale, acțiunea sa constituie o pagină strălucită a geniului românesc. La acest
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
și I. M. Ștefan, întâlnim un exemplu convingător de muncă și perseverență în realizarea unui vis. Traian Vuia a crezut de mic în visul său, a învățat, a muncit, nu s-a lăsat învins de greutăți și a reușit. Traian Vuia a contribuit la progresul aviației mondiale, acțiunea sa constituie o pagină strălucită a geniului românesc. La acest text, elevii au schimbat finalul încercând să-și imagineze ce s-ar fi întâmplat dacă aparatul nu ar fi zburat. „După o rulare
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ei, voi, eu, noi să fie subiecte. 3. Formulați propoziții în care să fie subiect: a. un substantiv comun; b. un substantiv propriu; c. un pronume personal. 4. Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate subiectele (analiză sintacticomorfologică): Traian Vuia s-a născut lângă Lugoj. El visa să zboare. A construit un aparat de zbor. Noi ne mândrim cu acest înaintaș. Traian Vuia - subiect exprimat prin substantiv propriu, numărul singular; el - subiect exprimat prin pronume personal, persoana a III-a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
c. un pronume personal. 4. Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate subiectele (analiză sintacticomorfologică): Traian Vuia s-a născut lângă Lugoj. El visa să zboare. A construit un aparat de zbor. Noi ne mândrim cu acest înaintaș. Traian Vuia - subiect exprimat prin substantiv propriu, numărul singular; el - subiect exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, numărul singular; noi - subiect exprimat prin pronume personal, persoana I, numărul plural. 5. Analizați subiectele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Nică a cules
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit, Știam că va muri și c-o s-o doară (...) Cernea pe blana-i caldă flori stinse de cireș. Vai, cum doream ca pentru-ntâia oară Bătaia puștii tatii să dea greș! Dar văile vuiră. Căzută în genunchi Își ridicase capul, îl clătină spre stele (...) Împleticit m-am dus și i-am închis Ochii umbroși, trist străjuiți de coarne. Tu, iartă-mă, fecioară tu, căprioara mea! În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pe ceruri, fâlfâind, Un ocean de aripi mișcătoare; Întreaga lume-a sufletului, vie, Palpită-ntr-o frenetică beție. Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu Deasupra lumii sufletului meu. Izvoarele s-au luminat și sună Oglinzile ritmându-și-le-n dans, Și brazii mei vuiesc fără furtună Într-un amețitor, sonor balans, În vii vibrează struguri străvezii Cristalurile cântecelor grele Și stropi scăpărători de melodii Ca roua nasc în ierburile mele. Eu curg întreg în acest cântec sfânt: Eu nu mai sunt, e-un cântec
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Anuarul Institutului de Istorie și Ar he o lo gie „A. D. Xe nopol“, Iași AG = Ar hi va Genealogică BAR = Biblioteca Academiei Române BOR = biserica Ortodoxă Română DANIC = Direcția Ar hi ve lor Naționale Istorice Centra e, București RE SEE = Re vue des Etu des Sud-Est Européennes RI = Re vis ta Istorică RIR = Revista Istorică Română RIS = Revista de Istorie Socială SMIM = Studii și Materiale de Istorie Medie SMOD = Studii și Materiale de Istorie Modernă Studii = Studii. Revistă de Istorie Probabil ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mențin însă între granițele unei literaturi tradiționale, vizând mai ales probleme specifice Transilvaniei. Colaborează cu poezie Lucian Valea, Ion Tudose, A. Regneanu-Nepos, eseuri scriu Eugen Todoran (Profeții împlinite, Meșterul Manole), Bucur Țincu, Axente Sever Popovici, Radu Dragnea, Al. Dima, O. Vuia, Ilie Olteanu, D.B. Ionescu, Vasile Cotruș, Ilie Dăianu, Ionel Neamtzu. Articolul Aron Cotruș sau Retrăirea istoriei semnalează apariția la Madrid a volumului Rapsodie valahă, încercând încadrarea autorului în ideologia legionară. Tot în acest sens este salutat gestul lui Ion Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287538_a_288867]
-
accéder à des services médicaux dont la qualité est supérieure à celle des services qui sont disponibles, d'habitude, aux autres citoyens qui ont des besoins médicaux sont similaires. Tout de même, l'égalité des opportunités pour la santé est vue elle-aussi comme douteuse parce que, avant tout, elle refuse tout droit d'accéder aux services médicaux dont ils auraient besoin aux personnes qui sont coupables d'avoir causé leurs propres maladies et/ou aux personnes qui sont coupables parce qu
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ocupat postul de etnografie la universitatea ieșeană, Ion Chelcea elaborase o teză de doctorat intitulată Tovărășii de fete și feciori În viața poporului român, susținută la Cluj În 1938 (specialitatea principală etnografia și cea secundară sociologia), sub Îndrumarea lui Romulus Vuia, din comisie făcând parte și Lucian Blaga. În lecția de deschidere a cursului de Etnografie, ținută la Universitatea din Iași În ziua de 29 martie 1943, Ion Chelcea spunea: „Mă grăbesc să afirm că cele două lumi [„pătura țărănească” și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
prin cele de gaze, între 25 și 30 miliarde de metri cubi. Se are în vedere extinderea rețelei navigabile prin: - continuarea lucrărilor la canalul Dunăre - București; - amenajarea râului Prut. Între pionierii aviației mondiale se înscriu și românii Aurel Vlaicu, Traian Vuia (primul avion care s-a desprins de la sol datorită exclusiv forței motorului său, în 1906) și Henri Coandă (primul avion cu reacție, 1910). În țara noastră, primele telefoane au fost instalate la Timișoara, în 1881, iar primul telefon particular, în
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Lévy René, "Scripta manent: la rédaction des procès-verbaux de police", Sociologie du travail, 27 (4), pp. 408-423, 1985. Liebow Elliot, Tally's Corner. A Study of Negro Streetcorner Man, Little, Brown and Company, Boston Toronto, 1967. Le Wita Béatrice, Ni vue, ni connue, approche ethnographique de la culture bourgeoise, Éditions de la MSH, Paris, 1988. Lofland John, "Analytic Ethnography, Features, Failings and Futures", Journal of Contemporary Ethnography, vol. 24, no 1, pp. 30-67, aprilie 1995. Lohman Joseph D., "The Participant Observer în Community
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Pătrășcanu, Curente și tendințe în filosofia românească, București, 1946, 126-128; Emil Cioran, Lettre à un ami de lointain, „Nouvelle revue française”, 1957, 56; Grigore Tănăsescu, Interpretarea unui dialog platonic, RL, 1969, 48; Paul Anghel, „Rostirea românească”, CNT, 1970, 33; Octavian Vuia, „Rostirea filosofică românească”, „Destin” (Madrid), 1971, 21-23; Horia Stamatu, Constantin Noica, „Revista scriitorilor români” (München), 1972, 11; Cioculescu, Aspecte, 709-712; Nicolae Manolescu, „Omul deplin al culturii românești”, RL, 1975, 28; D. Macrea, Geniul limbii române, RL, 1975, 36; Simion, Scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
domol și legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu Manole se mulțumi să întrebe: - Merge treaba, măi diavolilor” Invitat la o masă bogată, conu Manole îl
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
doctor în sociologie al Universității din București (1942), doctor în filosofia culturii al Universității din Cluj - Sibiu (1942) și doctor în etnografie și folclor al Universității din Cluj (1945), având ca îndrumători științifici pe Dimitrie Gusti, Lucian Blaga și Romulus Vuia. A funcționat ca preparator și asistent la Muzeul Etnografic din Cluj (1937-1946), director al Secției de artă populară a Muzeului Național „Regele Carol I” din București (1946-1947), director al Muzeului Etnografic din Cluj (1947-1950) și conferențiar de etnografie la Universitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
lui Lucian Blaga, la care, de altfel, nu o dată face referiri. Alt domeniu al culturii tradiționale căruia P. îi acordă o atenție specială este acela al istoriei etnologiei românești, vizând îndeobște contribuțiile lui G. Barițiu, V. Alecsandri, B. Delavrancea, Romulus Vuia, Ion Mușlea, Mircea Eliade ș.a., ca și rolul unor asociații culturale (Astra) și instituții (Muzeul Etnografic al Transilvaniei). În Studii și cercetări de folclor (1971), sunt abordate domenii nefrecventate până atunci: epica și lirica populară, ca în Balada populară în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
București, 1988, 42-43; T.N., De vorbă cu Sandu Tudor, directorul „Credinței”, FCL, 1935, 1 225; Călinescu, Ist. lit. (1941), 801, Ist. lit. (1982), 885; Crohmălniceanu, Literatura, II, 320-322, 615-616; Micu, „Gândirea”, 641-646, 834-835; Carandino, De la o zi, I, 166-170; Ovidiu Vuia, „Imnul-acatist la Rugul aprins al Maicii Domnului”, „Libertatea” (New York), 1985, 31; Mircea Eliade, Memorii, I, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1991, 308-312; Arșavir Acterian, Cum am devenit creștin, București, 1994, 1-9; Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
în 1917, în dezastrul de cale ferată de la Ciurea, lângă Iași, care l-a lăsat infirm. La Cluj a întemeiat Societatea Etnografică Română, al cărei președinte a fost (1923-1927), și revista „Lucrările Institutului de Geografie din Cluj”, iar împreună cu Romulus Vuia și Emmanuel de Martonne, Muzeul Etnografic al Transilvaniei. La doar treizeci și trei de ani, în 1918, este ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru activ în 1920. Pe urma unei sugestii a lui V.A. Urechia, primul care a intuit că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]