16,454 matches
-
tăcute,clinchet de argint, Învață-mă pe care drum să merg. Arată-mi unde-i nemărginirea Și unde a sfârșit timpul trecut, Voi chema din infinit iubirea Făr-acea teamă de necunoscut. Fii gândul meu, gând voi fi cu tine Iar zâmbetul nu-mi va mai fi umbrit, Cu teamă a unei nopți creștine Si voi gusta din fructul cel oprit. Învață-mă privirea să-ți iubesc Și vei primi în dar doi ochi căprui, Iar macii în obraji de înfloresc Voi
DORINȚĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380145_a_381474]
-
Toate Articolele Autorului Picioru-ți trage prin omăt tot chinul, sub mâinile-ți de ger strănută caii, poteci înguste sapă-n miriști linul, pe sub dantele negre te strâng scaii! Suspină vântu-n gămălii căzute, tot adăpând obrajii-ți dintr-o ploaie, un zâmbet geme-n herghelii de ciute, oprind pe buze-ți răsuflări de paie! Se strânge-n copca lui de iarnă deasă și-n ghearele-i de lut îți toarnă cruci, sub răni de ger ți-așează talpa-n coasă, tu dormi
CÂNDVA PĂMÂNT... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380158_a_381487]
-
față în față cei doi s-au sărutat pecetluind și în acest fel unirea lor. Olga, unde ești Olga? Cine a văzut pe Olga? -A plecat cu Eugen. Într-adevăr, Olga făcuse semn lui Eugen, să o urmeze, cu un zâmbet plin de machism, de satisfacție masculină pe față a plecat în urma femeii. Ajunși într-un loc mai ferit,Olga a atacat direct: -Felicitări Eugen, ești tată! Acesta surprins, s-a uitat la ea, sperând, să o vadă râzând ca de
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
timp de când ne-am întâlnit, Dar, în sfârșit, Am inteles: Prietenia noastră E că floarea de cireș! Întotdeauna te-am privit, Pentru tine Am zâmbit, Iar sentimentele mele Au înflorit! Sufletul ți l-ai deschis, În sfârșit... După mult timp, Zâmbetul tău A răsărit! Timișoara,06.03.2016 Amalia Ardelean ... Citește mai mult Text scris de Amalia Ardelean:A trecut mult timp de când ne-am întâlnit,Dar, în sfârșit,Am înțeles:Prietenia noastrăE că floarea de cireș! Întotdeauna te-am privit
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
A trecut mult timp de când ne-am întâlnit,Dar, în sfârșit,Am înțeles:Prietenia noastrăE că floarea de cireș! Întotdeauna te-am privit,Pentru țineAm zâmbit,Iar sentimentele meleAu înflorit! Sufletul ți l-ai deschis,În sfârșit...După mult timp,Zâmbetul tauA răsărit!Timișoara,06.03.2016 Amalia Ardelean... XXXI. SUCCESUL INFLUENȚAT DE MENTALITATE, de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016. Text scris de Diana Miron: Am ajuns la concluzia că în zilele noastre este
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
nu mă văzuse de ceva timp și m-aborda: -Ei, nu toți bărbații sunt... Uf, chiar îmi știa gândurile?! Normal, doar e vis-à-vis, mi-aruncai eu precizări liniștitoare. Normal! -Te salut persiflantă domnișoară, te salut! și-și etală cât ecranul zâmbetul său fascinant, asimetric afișat din cauza rictusului de expresie din dreapta figurii. Deranjez cumva? Deranjez? -Ave Caesar, morituri te salutant! îl surprinsei și prin vorbe, și prin atitudine. Dar ce vânt te-abate dup-amar de timp, cercetător, prin resturile vieții mele
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
în privire Am în privire cântul de slavă Chitară cu strune de jar Privirea e o făclie ce-n taină E-ntr-una și jerftă și altar Risipite clipiri fac orchestră... Ce umple văzduhul cu mii de fiori Un suflu de viață zâmbetul inundă Și versurile zboară ca petale de flori. Mâna-mi întinsă o simt mângâiată De mâna-Ți de Tată, de Fiu și Duh Sânt Cu Tine viața mea nu mi-e uitată Trăiesc ca în cer încă de pe pământ. Cluj Napoca
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
Balul nopții Mărgele din astre și-a pus astă seară Ziua ce-a trecut gătită-i de bal Soarele e în frac de mătase stelară Și-n carul mare ei s-au urcat. Luna luatu-și-a maramă albastră Cu zâmbetul ei maiestuos oglindit În lacul ce are curând să-i șoptească Cuvinte de amor ca un îndrăgostit. Clopoței anunță venirea la dans În murmurul clar de izvoare Iar greierii cu chitare învită la vals, Margaretele îmbrăcate-n splendoare. Și nimeni
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
răbdare a sperat o minune, căci inima ce suferă, e lipsită de rațiune. Am crezut todeauna,-n gându-ngălbenit, doar că zăpezile anilor chiar, l-au troienit, dar o rază de soare, desprinsă din suflet, a-ncălzit alt gând răpus, lipsit de zâmbet. Am sperat ca în timp, s-apară o răscruce, iar gându-ngălbenit sigur, va găsi o cruce, un periplu-hazard, rămas dăltuit în destin și-n gândul îngălbenit păstrat, drept festin. 25 Decembrie 2016 - MIT Referință Bibliografică: TIMPUL RĂSCRUCE / Maria Ileana Tănase
TIMPUL RĂSCRUCE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380249_a_381578]
-
asin mai ești! Poți să scoți și pe un sfânt din minți! Ieși și așteaptă-mă afară că vin imediat, nu înțelegi că n-am azi timp de pierdut?. După ce acesta ieși, se îndreptă spre scara beciului și cu un zâmbet forțat se scuză față de Vadim: - Îmi pare rău, dar rezolv problema imediat. Mă tot bate și ăsta la cap de-o bună bucată de vreme, să-i dau cu împrumut o cască de motociclist pe care o păstrez, chiar dacă, deocamdată
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
explic pe îndelete, despre ce este vorba. Cred că ți-ai făcut o impresie greșită despre ce ai văzut și îmi pare rău. Uite, am adus și ceva provizii - încercă el o altă abordare și schițând cu oarecare efort un zâmbet, ridică în sus sacoșa prin care se ghicea conturul sticlelor. Vadim ezită o clipă, apoi se dădu din fața ușii lăsându-l să intre. Prin ușa deschisă a bucătăriei, Florin observă masa încă nestrânsă, semn că Vadim era într-o dispoziție
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
dar în seara aceasta era hotărâtă să facă tot ce îi stătea în puteri pentru a se prezenta cât mai bine în calitate de iubită a lui Sorin. Urma ea mai apoi să își primească și recompensa... Privindu-se în oglindă, un zâmbet larg îi subție buzele. Își puse rapid și încălțările, niște pantofi verzi din piele de antilopă, precum și mănușile din dantelă de aceeași culoare. Pe cap așeză o pălărie de fetru, tot verde, întreaga sa ținută parcă trăda orientarea sa ecologistă
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
Artistic > S-AR NUMI "INTIMUL...? (II) Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Atingeri ușoare și gingașe, priviri dilatate și empatice, cuvinte calde și romantice te amețesc prin cuvinte încântătoare, cu zâmbete dulci, gesturi ce te strâng și te lasa, te ridica în spațiu prin plăceri divine date de inocență și de înțelegerile ”puritane ale partenerului. Ai strâns doar o mână și te-a furnicat o voluptate necuprinsă...? Mulți și-ar dori
S-AR NUMI INTIMUL...? (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380215_a_381544]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ZÂMBET DE SOARE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Poate că uneori mi se rostogolesc cuvintele în nisip, se dau de-a berbeleacul, copii entuziasmați de farmecul apropierii. Așa îmi năvălește uneori
ZÂMBET DE SOARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380302_a_381631]
-
năvălirea în atingerea prietenoasă a acelei seri. Uneori cuvintele mă trezesc din somn cu o tulburare... Tu schimbi fața vremii, îi îmbujorezi nestăvilit obrazul... Da!Suntem la un gând distanță unul față de altul, față de cer! Azi facem dragoste în gânduri, zâmbet de soare! (22 noiembrie 2016) Referință Bibliografică: Zâmbet de soare / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ZÂMBET DE SOARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380302_a_381631]
-
cuvintele mă trezesc din somn cu o tulburare... Tu schimbi fața vremii, îi îmbujorezi nestăvilit obrazul... Da!Suntem la un gând distanță unul față de altul, față de cer! Azi facem dragoste în gânduri, zâmbet de soare! (22 noiembrie 2016) Referință Bibliografică: Zâmbet de soare / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ZÂMBET DE SOARE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380302_a_381631]
-
ai venit, Carmen!”; Tataia este primul om care mi-a arătat calea spre lumină și m-a învățat să o parcurg încet, fără grabă, în fiecare zi!”; ,, Da, acesta este scutul meu! Îmi aprind țigara rămasă. Țigara este aliatul meu. Zâmbetul îi dispare. Pleacă. Zâmbetul a trecu pe fața mea...”; ,, Hei, extraterestrule, în ce categorie mă așezi? Sunt rea, sunt bună? Vezi că s-ar putea să te înșeli!”; ,,Renasc, ca o Pasăre Phoenix, din propria cenușă, din oboseală și din
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
este primul om care mi-a arătat calea spre lumină și m-a învățat să o parcurg încet, fără grabă, în fiecare zi!”; ,, Da, acesta este scutul meu! Îmi aprind țigara rămasă. Țigara este aliatul meu. Zâmbetul îi dispare. Pleacă. Zâmbetul a trecu pe fața mea...”; ,, Hei, extraterestrule, în ce categorie mă așezi? Sunt rea, sunt bună? Vezi că s-ar putea să te înșeli!”; ,,Renasc, ca o Pasăre Phoenix, din propria cenușă, din oboseală și din epuizare renasc, îmbrățișez lumea
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
să trăiesc cu Dumnezeu!”; ,,Trebuie să știe ce a trezit în mine, poate am fost o efemeridă, m-am lipit de un colț de flacără și am ars. Dar trebuie să știe.”; ,,Mamă, am vrut doar să (...) mă îmbrac în zâmbetul lui, să-mi fie hrană palma lui. (...) Mamă, nu știu ce fac, încotro trebuie să merg... Mi-e greu... Mi-e pustiu!...”; Moartea ei a fost un fapt divers, la o cafea dimineața... Aș vrea ca tot ce SCRIU (s.n.) acum, să
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
Ineu/ ITI, de care Taina se îndrăgostește progresiv, dar iremediabil (iubire niciodată mărturisită, însă răvășitoare, năucitoare, aruncând-o pe protagonistă într-un tsunami de trăiri, întrebări bulversante, neliniști, spaime ontologice, autoînvinuiri de complicitate, fie și numai din pricina jocului privirilor, a zâmbetului acestuia, la care ea răspunde, matematic, prin flăcările ce-i țâșnesc din obrajii ce se înroșesc brusc) -, prind contur memorabil o suită de personaje, ce revin obsesiv, în racursiuri și prin salturi (bucle) în timp - timpul rememorării - precum: Valentin (cu
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
induce, fără pic de îndoială, cititorului convingerea că - alături de personajele-persoane fizice - în romanul ,,Tania, început de poveste...” sunt vii, dincolo de orice dubiu, și o serie de personaje cu valoare simbolică (uneori alegorică), multe dintre ele de ordin imaterial. Acestea sunt: Zâmbetul, Scrisul, Povestea, Banca (,,Macondo al meu” - tărâmul lui Gabriel Garcia Marquez), Gilortul, Căciula de miel alb, Criza (din 2008), Iedul abia născut, Nunțile de la țară, Marea (,,cel mai vechi prieten”; la marcarea vârstei sale de 12 ani, solitară și cu
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
timpului, doi studenți la masa noastră, el îi îndruma, apoi atingerea ușoară - pe umăr, de data asta -, s-a aplecat să-mi explice ceva... Încremenirea, așteptarea, o aromă mi-a atins nările, am adulmecat-o, m-a privit fix, fără zâmbet, a plecat. Ce cuvinte ar putea să înlocuiască sentimentul atingerii?”; ,, Pe coridor, înainte de a intra în laborator, trece el, cu niște foi în mână, încet, parcă socotindu-și pașii. Zâmbesc larg, am o întrebare pregătită, chinuită, un pretext, doar să
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
departe. Rămâne mâna întinsă după el, ca o întrebare. Gândul îmi fuge la Lorelei: ,,Anii mei au sunat a cântec, dar am trecut pe lângă ei cu dragostea de mână și am rămas cu mâna întinsă, ca a regelui Lear”. Fără zâmbet, fără atingere!” ,,...voi pluti minute în șir, cu gândurile goale, în sfârșit goale, când voi ajunge suficient de departe, atât de departe încât să pot striga orice nume, voi sta întinsă pe spate, eu soarele și marea. În liniștea din
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
pădurii. Adormeam, visând o cărare ce pornea de la mine și se oprea la nori, cu Dumnezeu zâmbind din scorbura din cer.”. Primele două treimi ale romanului ,,Taina, început de poveste...” pot fi considerate, pe bună dreptate, o Rapsodie română a zâmbetului - ca stare de spirit și ecran panoramic, pe care se proiectează aievea cavalcada de întâmplări și trăiri, dincolo de frământările răscolitoare ale protagonistei -, culminând în finalul capitolului 59: ,, Într-o zi, n-am să mai fiu în ochii lui. Acum sunt
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
pe harță. Cu mine? Cu lumea din jur? Cu șuvoaiele de ploaie din el? Avea grindină în el și a uitat să-și deschidă umbrela. Și eu, deasupra mea, auzeam țipătul pescărușului zdrobindu-se de stânci. Mă ascund în spatele unui zâmbet și plec. Zâmbet reflex. Aș vrea să plâng (...) Mi-e frig...”; ,, Tu,Dorul meu, să nu fugi în povestea altcuiva!” Doctor (nu numai în științe - chimie analitică, dar și în alchimia sufletelor cititoarelor și cititorilor săi), scriitoarea Cristina Mihaela Barbu
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]