1,547 matches
-
dublonule, zodiacul ăsta al tău este viața omului, cuprinsă toată într-un singur capitol - o să ți-l citesc de îndată, de-a dreptul din carte. Hai, almanahule! Pentru început: iată-l pe Aries sau Berbecul, un cîine dezmățat, care ne zămislește; pe urmă, Taurus sau Taurul - el ne dă prima lovitură; pe urmă Gemini sau Gemenii - care înseamnă Virtutea și Viciul; încercăm să dobîndim Virtutea, cînd, vai! se arată zodia Cancerului sau a Racului, care ne trage înapoi; și iată-l
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se împleteau necontenit în jurul lui, zumzăind, uriașul trîntor părea să fie țesătorul însuși, năpădit de o verdeață din ce în ce mai proaspătă, mai intensă, deși rămînea, vicleanul, un biet schelet. Viața îmbrăca Moartea; Moartea sprijinea Viața; aprigul zeu se cununa cu tînăra Viață, zămislind splendori cu capetele cîrlionțate. Cînd am vizitat, împreună cu regele Tranquo, locul unde era expusă acea magnifică balenă și am văzut craniul ei prefăcut în altar și fumul artificial înălțîndu-se prin deschizătura pe unde-i ieșise cîndva jetul, m-am minunat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
firească a uneia mai vechi; și în mintea lui stăpînită de o idee fixă, i se părea că, așa cum cel mai veninos șarpe își perpetuează stirpea la fel de inevitabil ca pasărea cea mai galeș cîntătoare din crîng, tot așa și nenorocirile zămislesc alte nenorociri, în chipul cel mai firesc, întocmai ca și întîmplările fericite. Ba, chiar mai mult decît acestea, își spunea Ahab. Căci, atît strămoșii cît și urmașii Durerii merg mai departe în timp decît strămoșii și urmașii Bucuriei. Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ăl mai ușor îl poți recunoaște după mutra asta. Ding, dong! Cine l-a văzut pe Pip, fricosul? Ă Nici o inimă nu poate trăi mai sus de brîul zăpezilor veșnice. O, ceruri nemiloase și reci! Priviți în jos! L-ați zămislit pe-acest copil nenorocit, ca să-l abandonați după aceea, dezmățate-lor!... Vino-ncoace, băiete, cabina lui Ahab va fi de-aci înainte căminul tău, atîta vreme cît Ahab va rămîne în viață! Tu atingi coarda cea mai ascunsă a ființei mele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
discurs contrapunctic, în care pilonii de liniște sunt la fel de expresivi ca și învolburările provocate de personajele a căror combustie interioară amenință în fiecare clipă cu incendiul: Priveam cum se ridica aburul din ceașcă și firicelul de fum pe care-l zămislea țigara. Afară, în tufișuri, o pasăre tot zburda, vorbea sigură cu ciripeli firave și din când în când îi auzeam fâlfâitul aripilor. Apoi cafeaua n-a mai făcut aburi, iar țigara a încetat să mai fumege și a rămas doar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
acum doi ani de cererea adresată parchetului de o d-ră Z.Y. din Brăila, de a i se permite a-și provoca avort. Fusese răpită de tâlhari, violată și rămânând însărcinată nu voia să poarte rodul unui viol și să zămislească un fiu de criminal anormal, alcoolic și, evident, dement, crima fiind considerată de psihobiologia penală drept nebunie. Cererea, față de rigiditatea legii, a fost respinsă - ceea ce din punctul de vedere al profilaxiei sociale era ilogic. Nu cred că nefericita fată să
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Prin glasul avântat al Passionariei, prin cuvântul arzător al chinezoaicei Ien-Nan, prin discursul atât de edificator al Ninei Petrova, prin accentele patetice ale Anei Pauker și ale atâtor și atâtor altele, femeile care sunt purtătoarele vieții speței umane, femeile care zămislesc viața, au spus că nu o vor sacrificată cruntului Moloh al războiului. O împărăteasă asiatică, o muncitoare de pe malurile Senei, o prințesă din Cochinchina, o savantă din țările nordice ori o țărancă din Balcani, toate s-au simțit egale pe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fie poliție secretă, ci poliție publică. Nimeni nu are nimic cu ideea Întăririi poliției ca instituție publică, ce poate fi trasă la răspundere. Problema o constituie toate aceste misterioase servicii, născute din alte misterioase servicii, care, din păcate, par să zămislească la rândul lor altele. Este un fel de diviziune prin sciziparitate. Cred că Adrian Năstase a nutrit la un moment dat iluzia că poate repezenta un centru paralel de putere În PDSR. Au fost chiar câteva „meciuri” Între cele două
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
perfecționează dezvoltându-le. De la planta ce vegetează, de la pasărea care-și face singură cuibul, până la feneomenul cel mai elevat al corpului social, el vede că totul conduce la înflorirea omenirii, că lumea se desprinde treptat din haos, iar ființa organică zămislește, prin pregătiri succesive, substanța de care au nevoie secolele pentru a o elabora la rândul lor. Herder dă naștere acestor două lumi, una din cealaltă sau, cum observa Quinet, nu creează decât una și aceeași ființă. Dacă legile fizice au
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu Maximin, unul din cei șaptezeci și doi de ucenici, Maria Magdalena se Îmbarcă și ajunge la Marsilia. Aici are o scurtă perioadă misionară. Evanghelizează o parte din populația păgână, Între care și pe unul din principii ținutului. Soția acestuia nu putea zămisli copii. În urma rugăciunii Magdalenei, ea rămâne Însărcinată. Drept mulțumire, principele decide să facă un pelerinaj la Roma, pentru a-l Întâlni pe apostolul Petru. Soția lui, cu pruncul În pântece, dorește să-l Însoțească. Pe drum, corabia este prinsă de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
să mă asemăn? Nu sunt ca păsările cerului, fiindcă și păsările cerului aduc pe lume pui, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca vietățile pământului, fiindcă și vietățile pământului pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine oare mă asemăn? Nu sunt ca vietățile din ape, căci și ele pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Pământului, nici lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca vietățile pământului, fiindcă și vietățile pământului pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine oare mă asemăn? Nu sunt ca vietățile din ape, căci și ele pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Pământului, nici lui nu‑i sunt asemeni, căci și pământul rodește la soroc și pe tine, Doamne, te binecuvântează!”tc "IV. [Bunavestire]" Și, iată, un Înger
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Biblia românească, urmând TM, Îl numește pe Avraam, „evreul”, acolo unde LXX folosește termenul perates, „emigrant”, un deverbativ de la perao=„a trece”, mai abstract, „a depăși o limită”. Părinții Bisericii, neobosiți scormonitori ai sensurilor mistice, plecând de la termenul grecesc, au zămislit o Întreagă construcție filozofică având În centru „migrația”... sufletului spre Dumnezeu. Primul care a interpretat versetul În sens mistico-filozofic a fost Philon din Alexandria, continuat apoi de Întreaga tradiție alexandrină și nu numai. Omul lui Dumnezeu trebuie să emigreze din
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
sufletesc și etic” al unor scrieri, ceea ce îl face reticent față de estetica așa-zicând decadentă. Descriptiv prin formație didactică, cu exagerată grijă pentru conexiuni, raportează mai totdeauna o creație sau alta la contextul (social, național) în care ele au fost zămislite. Povestește tacticos subiectul, apoi ia la rând personajele, oprindu-se la cele „verosimile” și portretizându-le analitic, în fine califică scurt și îndeobște neconcesiv eficiența mijloacelor de expresie. Cu tot atașamentul față de valorile tradiționale, B. acceptă și „poezia pură”, dar
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
reale, dar acestea fiind transfigurate artistic și circulând pe cale orală, adevărul istoric este adesea denaturat, uneori apar anacronisme, contaminări cu legenda sau cu mitul. Într-o epocă dominată de mentalitatea mitică, când realitatea însăși era percepută ca atare, s-a zămislit stratul cel mai vechi al speciei, acela cu conținut fantastic. În b. fantastică, într-un prim stadiu, se dezvoltă teme legate de nesocotirea unor interdicții și consecințele ei nefaste. Odată cu apariția unei atitudini eroice în fața forțelor naturii, aici apar confruntări
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
de porumbel. Aducând la îndemână vase, gazda, groasă, se învârte harnic, într-o rochie nădușită. Ca un vulcan, pe masă, mămăliga scotea fuioare de abur încârligate spre tavan. în tocul ușii apăru un flăcăuaș. Era feciorul Mariței care, nemăritată, îl zămislise la vreme de război. Din pricina asta, pe fecioraș, lumea îl poreclea Kudă. - Ce mai faci tu, măi Kuda ? găsi vreme gazda să-l întrebe pe băietan. - Iaca ce fac, mă duc pân’ la Grigore. - Mai stai oleacă și la noi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Sau numai chip? — Mai degrabă adevăr, recunoaște Occia. O ia din nou pe Domitia de mână și se urnește din loc. O să le spună altă dată că multor slujnice li s-a poruncit să se așeze pe vatră și au zămislit după aceea neamuri care se trag din cer. Se oprește în fața cămării și își așază făptura plăpândă între ușă și rex. Acesta înțelege și se scuză: — Eu nu am îngăduința să pătrund aici. Când terminați, mă găsiți în sala de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ea, așa ca să se înțeleagă: "Grăbește-te de prădează, aruncă-te asupra prăzii." 2. Am luat cu mine niște martori vrednici de credință: pe preotul Urie, și pe Zaharia, fiul lui Berechia. 3. M-am apropiat de proorociță. Ea a zămislit, și a născut un fiu. Apoi Domnul mi-a zis: "Pune-i numele "Maher-Șalal-Haș-Baz" (grăbește de prădează, aruncă-te asupra prăzii.) 4. Căci înainte ca să știe copilul să spună: "Tată!" și "mamă!" se vor lua dinaintea împăratului Asiriei bogățiile Damascului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
erau în strîmtorare; au început să se roage, cînd i-ai pedepsit. 17. Cum se zvîrcolește o femeie însărcinată, gata să nască, și cum strigă ea în mijlocul durerilor ei, așa am fost noi, departe de Fața Ta, Doamne! 18. Am zămislit, am simțit dureri și, cînd să naștem, am născut vînt; țara nu este mîntuită, și locuitorii ei nu sunt născuți. 19. Să învie dar morții Tăi! Să se scoale trupurile mele moarte! Treziți-vă și săriți de bucurie, cei ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
9. Țara jelește și este întristată; Libanul este plin de rușine, tînjește; Saronul este ca o pustie; Basanul și Carmelul își scutură frunza. 10. "Acum Mă voi scula, zice Domnul, acum Mă voi înălța, acum Mă voi ridica. 11. Ați zămislit fîn, și nașteți paie de miriște; suflarea voastră de mînie împotriva Ierusalimului este un foc care pe voi înșivă vă va arde de tot. 12. Popoarele vor fi ca niște cuptoare de var, ca niște spini tăiați care ard în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mîinile vă sunt mînjite de sînge, și degetele de nelegiuiri; buzele voastre spun minciuni, și limba voastră vorbește nelegiuiri. 4. Nici unuia nu-i place dreptatea, nici unul nu se judecă cu dreptate, ei se bizuiesc pe lucruri deșarte și spun neadevăruri, zămislesc răul și nasc nelegiuirea. 5. Clocesc ouă de basilic și țes pînze de păianjen. Cine mănîncă din ouăle lor, moare; și dacă se sparge vreunul, iese o năpîrcă. 6. Pînzele lor nu slujesc la facerea hainelor, și nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
veche, despre obiceiul numit "fiertul mărgelei". într-o anume zi, primăvara, s-ar strânge sumedenie de șerpi mai mici și mai mari, mai tineri și mai bătrâni și toate aceste jivine și-ar amesteca la un loc balele, spumele, veninul, zămislind o piatră scumpă. Șarpele cel mai puternic, care îi dovedește pe toți ceilalți, înghite piatra magică devenind balaur. Iar dacă printr-o mare minune o dobândește vreun om, apăi acela capătă puteri magice, șerpești, de a năpârli, de a renaște
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
dă duhul, se târâse până la peștera pustnicului să se spovedească. Mumă-sa rămânând borțoasă, nici ea nu știa cu cine naiba, a furat un bănuț de aur pe care l-a ascuns în încălțări, la călcâi. La soroc, Zlota fu zămislit cu picioarele înainte, cu un călcâi galben-strălucitor din aurul cel mai curtat. Aici și-a vârât Necuratul coada! grăi moașa și trimise după baba Sempronia, mare meșteroaie, care stătea afară din târg, sus pe dealuri, și despre care se spunea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a vieții. Pentru ca lumea vegetală să poată supraviețui, omul trebuie să ucidă și să fie ucis; el trebuie de asemenea să-și asume sexualitatea până la limita extremă, adică orgia. Este ceea ce spune un cântec abisinian: "Cea care încă nu a zămislit, să zămislească; cel care încă nu a ucis, să ucidă!" Este un fel de a arăta că ambele sexe sânt condamnate să-și asume destinul. Înainte de a încerca să judecăm canibalismul, trebuie să ne amintim că acesta se datorează Ființelor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Pentru ca lumea vegetală să poată supraviețui, omul trebuie să ucidă și să fie ucis; el trebuie de asemenea să-și asume sexualitatea până la limita extremă, adică orgia. Este ceea ce spune un cântec abisinian: "Cea care încă nu a zămislit, să zămislească; cel care încă nu a ucis, să ucidă!" Este un fel de a arăta că ambele sexe sânt condamnate să-și asume destinul. Înainte de a încerca să judecăm canibalismul, trebuie să ne amintim că acesta se datorează Ființelor supranaturale, care
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]