956 matches
-
subiectivă, vocația poetului în descrierea naturii este desenul, în forma unor notații simple, neutre sub raport artistic, dar de o mare siguranță și expresivitate în mobilitatea percepției. Coșbuc a păstrat spiritul autentic românesc în balade, prin prezentarea momentelor nunții ("Nunta Zamfirei") sau prin viziunea asupra morții ("Moartea lui Fulger"). Experiența tragică a războiului, momentele din istoria națională și revolta țăranului apar în sinteze poetice, reprezentative pentru psihologia noastră etnică și a filosofiei implicate în atitudinea românească în fața vieții și a morții
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
bisericii se află două morminte îngrădite cu un gard din fier. Pe una din pietrele funerare se află următoarea inscripție: ""Supt această piatră se află depus trupul răposatei fecioare Ecaterina fiica d-lor sale Sardariul Daniil Hristodor și soția sa Zamfira. Această fecioară răposată la 1 (?) octomvrie 1859 în vîrstă de 14 ani ... Cetitoriule, trecănd pe aice, aduți aminte că ești muritoriu; roagă pe D-zeu pentru iertarea răposatei fecioare."" Pe o altă piatră de mormânt se află inscripția: ""Supt această
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
la crin". În 1969 e chemat de Patriarhul Justinian și lucrează aproape 8 ani ca arhitect titular al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor, unde activează din plin, restaurând integral Mănăstirile Pasărea (unde figurează pe placa votivă de la intrare) și Suzan, Mănăstirile Zamfira și Cernica (parțial ); restaurează cu succes deosebit Biserica Sfântul Gheorghe Grivița, bombardată în anii 1942-1943; instalează monumentul de piatră de la Mănăstirea Peștera Ialomicioarei, proiectând ansamblul mănăstiresc. În 1971 - 1972 aprilie lucrează în R.F.G la firma Iohann -Liess. Realizează mai
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
(n. 29 iunie 1905, Cornova, județul Orhei, astăzi Raionul Ungheni - d. 29 octombrie 1994, București) a fost un teolog, memorialist și istoric român, . Timp de 40 de ani a fost preot slujitor la Biserică Banu din Iași. Este tatăl Zamfirei Mihail, lingvist și filolog român. Născut la 29 iunie 1905, în Cornova-Orhei, decedat la 11 octombrie 1994 în București. A terminat seminarul teologic la Chișinău (1916- 1926), Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1930) și de Istorie din Iași (lic. 1932
Paul Mihail () [Corola-website/Science/326018_a_327347]
-
pisania nouă, scrisă sub cea veche, la intrare: "„Această sf biserică s-a renovat în anul 1986 de preotul Nițescu Aurelian, cu epitrop Mihăescu Ion și consiliul: Stănescu Ion cântăreț, Dinuță N Nicolae, Dinuță Dumitru, Dinuță Ion (Vodă), Amza Benedict, Zamfira Vasile, Chivulescu Nistor, Marinescu Gh Grigore Ion și enoriașii satului.”" Lăcașul din Moșteni-Greci a imitat de la început bisericile de zid din zonă. Sub tencuială se distinge însă o biserică de lemn, în linii mari încă ușor de recunoscut în formele
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
se pune piatra de temelie a celei de-a doua biserici de lemn din Bogdănești. Terenul pentru noul lăcaș este donat de Simeon și Ioana Nistor, Vasile și Ioana Leț, Vasile și Anica Rusu, Gheorghe și Ecaterina Rusu, Constantin și Zamfira Anton. Biserica primește hramul "Pogorârea Sfântului Duh" (sărbătorit la 50 de zile după Paști). Între anii 1942-1955, în perioada în care preot paroh este Ioan Alexandrescu, se continuă lucrările de construcție a bisericii. Biserică este înfrumusețată prin pictura executată în
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
este o biserică ortodoxă, aflată pe str. Știrbei Vodă nr. 97, sector 1, declarată monument istoric cu . Din documente rezultă că a fost construită în jurul anului 1760 de clucerul Dona și soția sa Zamfira, cu hramul Sfântul Mucenic și Arhidiacon Ștefan. După reparațiile din anii 1853 și 1877, când s-a construit din nou turla cea mare, a urmat o amplă renovare în 1898, condusă de arhitectul T. Dobrescu, care a desființat stâlpii care
Biserica Sfântul Ștefan „Cuibul cu Barză” din București () [Corola-website/Science/329102_a_330431]
-
Crocer, Ed. Humanitas, ediția 2010. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1997. În 2005, intră în Biroul de Conducere, iar din ianuarie 2013 este președinte al U.A.P.R., filiala Iași. În 2001, împreună cu Gabriela Drinceanu și Zamfira Bârzu formează "Grup 3", un grup artistic a cărui coerentă stilistica vine din reevaluarea tradiției patrimoniale est-europene prin modalități de expresie noi, păstrând suportul tradițional. Lucrări în spațiul public: Expoziții personale Expoziții “Grup 3”
Felix Aftene () [Corola-website/Science/328647_a_329976]
-
meritele sale a fost răsplătit de către împărat și principii Transilvaniei cu mai multe titlturi nobiliare cu predicatul: Rácz I. (întâi); de Tӧvis (Teiuș), jud. Alba; de Nagylak (Noșlac), jud. Alba; de Galgó (Gâlgău), jud. Sălaj. A fost căsătorit cu domnița Zamfira, fiica logofătului Ioan Norocea de Pitești și Szaszsebes (Sebeș, jud. Alba). Mama sa, domnița Stana, a fost fiica domnitorului Mircea Ciobanul, stră-stră-nepot al lui Mircea cel Bătrân, și a doamnei Chiajna, fiica lui Petru Rareș și nepoată a lui Ștefan
Petru Racz () [Corola-website/Science/328814_a_330143]
-
din Teiuș a familiei nobiliare Rațiu. Edificiul, situat în orașul Teiuș, pe strada Bisericii, nr. 304, este monument istoric clasificat sub . Biserica românească de secol XVI din Teiuș este o ctitorie a nobililor români Petru Rácz I., soția sa domnița Zamfira și Mihail Rácz. Șematismul Arhidiocezei Mitropolitane Greco-Catolice din Alba Iulia și Făgăraș, de la anul 1900 consemnează la pagina 131: "La Teiuș, exista o biserică de piatră construită în anul 1500 cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". "Exista și
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
fost trimisă lui Ioan Micu Moldovan, iar acesta ar fi văzut originalul în 25 Iunie 1911. În interiorul bisericii pe peretele vestic al navei, în dreapta intrării, se află pictat tabloul votiv care-l reprezintă pe Petru Rácz împreună cu soția sa domnița Zamfira, îmbrăcați în straie boierești românești de ceremonie, ținând pe palme macheta bisericii. Domnița Zamfira a fost fiica mai mare a boierului muntean Ioan și a domniței Stana Norocea, Logofăt de Pitești și Szaszsebes (Sebeșul Săsesc), nepoată pe linie maternă a
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
Iunie 1911. În interiorul bisericii pe peretele vestic al navei, în dreapta intrării, se află pictat tabloul votiv care-l reprezintă pe Petru Rácz împreună cu soția sa domnița Zamfira, îmbrăcați în straie boierești românești de ceremonie, ținând pe palme macheta bisericii. Domnița Zamfira a fost fiica mai mare a boierului muntean Ioan și a domniței Stana Norocea, Logofăt de Pitești și Szaszsebes (Sebeșul Săsesc), nepoată pe linie maternă a domnului muntean Mircea Ciobanul (stră-stră-nepotul lui Mircea cel Bătrân) și a doamnei Chiajna (fiica
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
Săsesc), nepoată pe linie maternă a domnului muntean Mircea Ciobanul (stră-stră-nepotul lui Mircea cel Bătrân) și a doamnei Chiajna (fiica lui Petru Rareș și nepoata lui Ștefan cel Mare și Sfânt). Tabloul votiv indică fără dubii faptul că Petru și Zamfira au fost ctitorii bisericii din Teiuș. Pisania bisericii indică tot fără dubii, faptul că biserica a fost zidită și de către Mihail Raț (Rácz). Deci și el a fost ctitor, chiar foarte important, deși documentele istorice cunoscute până acum nu oferă
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
titlul „Rácz de Nemes-Prad”. Din analiza cronologică a titlurilor nobiliare din catalogul "J. Siebmacher’s" se observă că după trei ani de la înnobilarea lui Petru Rácz, în anul 1581 a fost înnobilat și Mihail Rácz. Deoarece Petru Rácz I. și Zamfira au avut doar un singur urmaș pe linie bărbătească, Adam, atunci se poate admite posibilitatea, că Mihail Rácz a fost rudă foarte apropiată a lui Petru Rácz, amândoi au fost contemporani, cunoscuți, respectați și răsplătiți în epocă pentru serviciile și
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
al Poloniei și la Curtea lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei. Mihail Rácz II. a fost și el curtean la Curtea lui Ștefan Báthory și Sigismund Báthory. Prezența mormintelor, marcate cu lespezi de piatră, ale lui Petru Rácz I. și domniței Zamfira, până în anul 2001 în interiorul bisericii din Teiuș, este dovada de netăgăduit a faptului că biserica este ctitoria lor. Sunt unele păreri care susțin ipoteza că biserica a început să fie construită de către Mihail Rácz II, dar lucrări foarte importante sau
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
netăgăduit a faptului că biserica este ctitoria lor. Sunt unele păreri care susțin ipoteza că biserica a început să fie construită de către Mihail Rácz II, dar lucrări foarte importante sau datorat în principal lui Petru Rácz I și soției sale Zamfira, fapt care ar explica absența primului din tabloul votiv. În ceea ce privește cronologia bisericii, ținând cont de caracteristicile stilistice ale elementelor arhitecturale pe care biserica încă le mai păstrează, ancadramentul ușii cu pisania, rozasa cu trafor de piatră, tabloul votiv și datele
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
de trafor și tabloul votiv. În anul 2001 în urma unui sondaj arheologic de salvare, au fost descoperite mormintele ctitorilor. Lespedea de mormânt a lui Petru cu dimensiunile de 2,15×0,88×0,26 m, era întreagă, iar cea a Zamfirei cu dimensiunile 1,80×0,86×0,22 m, prezenta fisuri. Ulterior mormintele au fost astupate cu pământ iar lespezile funerare au fost scoase afară din biserică. Naosul boltit semicilindric prezintă pe latura de vest, către turnul clopotniță, un ancadrament
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
dale de piatră s-a amenajat o alee între ușa laterală de evacuare și aleea principală de acces în cimitir. Mica și onorabila comunitate de credincioși români ai bisericii medievale din Teiuș prin Ștefan Racz (strănepot al ctitorilor Petru și Zamfira Racz) și prin episcopul Teofil (Toma) Seremi născut în Teiuș (care a început discuțiile de unire în anul 1693 și a condus primul Sinod al Unirii cu Biserica Romei), s-au situat în prima linie a marii acțiuni istorice de
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
înaltul patronaj al Comisiei Naționale Române pentru UNESCO. Secțiunea "Literatură" l-a avut invitat pe Horia Roman Patapievici, iar secțiunea "Fotografie" pe Nicu Ilfoveanu. Alte secțiuni ale festivalului din acest an au fost: "Muzică", "Arte plastice", unde au fost invitate Zamfira Bârzu și Carmen Indergand-Bira, "Teatru", cu participarea "Teatrului Odeon" și "Film". În anul 1998 festivalul s-a desfășurat în perioada 25 aprilie - 2 mai sub tematica "Normal", iar secțiunile acestui an au fost: "Arte plastice", "Teatru", unde au participat, din
StudentFest () [Corola-website/Science/328402_a_329731]
-
Finala a avut loc pe 19 decembrie 2014. Fiecare concurent a interpretat câte trei piese: una solo, una în duet cu antrenorul și una în duet cu un muzician cunoscut din România. Votul publicului a decis câștigătorul. Matei Sorescu, Claudiu Zamfira și Cezar Dometi, concurenți în sezonul 2 "Vocea României", au criticat sezonul al patrulea al emisiunii, spunând că vocile concurenților au fost modificate pe calculator.
Vocea României (sezonul 4) () [Corola-website/Science/331875_a_333204]
-
a avut premiera la 24 martie 1992 în regia artistică a lui Titel Constantinescu, fiind prezentată din nou în 1992, 1993, 1997 și 2007. Distribuția a fost formată din Constantin Codrescu (Fărâmă), Dana Dogaru (Oana), Silviu Stănculescu (superiorul), Adriana Trandafir (Zamfira), Răzvan Ionescu (Lixandru), Mihai Dinvale (Darvari), Mircea Constantinescu (Iozi), Ion Siminie ș.a. Echipa tehnică a fost formată din Mihai Barta (regia de studio), George Marcu (regia muzicală) și ing. Luiza Mateescu (regia tehnică). Filmul "Eu sunt Adam!" (lansat în 1996
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
și țigani. În 1820 Pușkin l-a întâlnit pe Ion Ralli în Chișinău, feciorul lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și „Poiana Zamfira”, acolo Pușkin a întâlnit șatra de țigani și pe frumoasa Zamfira, le-a urmărit tradițiile și obiceiurile timp de 2 luni de vară, ca mai apoi să creeze poemul "Țiganii". După primul război mondial conacul a rămas
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
1820 Pușkin l-a întâlnit pe Ion Ralli în Chișinău, feciorul lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și „Poiana Zamfira”, acolo Pușkin a întâlnit șatra de țigani și pe frumoasa Zamfira, le-a urmărit tradițiile și obiceiurile timp de 2 luni de vară, ca mai apoi să creeze poemul "Țiganii". După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
lui Zamfirache, s-au împrietenit, iar vara următoare l-a dus pe poet la conacul tatălui său. În Codrul din apropiere Dolnei sunt situate locurile „Izvorul Zamfirei” și „Poiana Zamfira”, acolo Pușkin a întâlnit șatra de țigani și pe frumoasa Zamfira, le-a urmărit tradițiile și obiceiurile timp de 2 luni de vară, ca mai apoi să creeze poemul "Țiganii". După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a funcționat o bibliotecă, apoi școala muzicală. Moșia a fost deținută în
Conacul lui Zamfirache Ralli () [Corola-website/Science/333692_a_335021]
-
ia lecții de canto la Londra. Pînă la urmă, s-a ambiționat și a dat la Conservator și a continuat cu masteratul. Cariera lui luase proporții și ar fi ajuns departe dacă nu ar fi suferit un accident vascular cerebral. Zamfira Haidu, mama lui, nu și-a revenit nici acum din șoc. Își amintește cum a ajuns Ovidiu în Cenaclul Flacăra: „Avea voce foarte bună, era în brigada liceului Uzina 2, avea spectacole, făcuse vioară la Liceul de Muzică. Dar mai
Ovidiu Haidu () [Corola-website/Science/333336_a_334665]