1,082 matches
-
la tribunalu zapisele și documentele originale pentru sumele ce voru avea se primească, împreună cu copii sub a loru iscălitura, carii, protocolindu-se de judecătoria din cuvent în cuvent cu originalele loru, se voru da la grefa, si cereditorii, din preuna cu zapisele originale și documentele, voru lua adeverință dela grefieru pentru depunerea copieloru. Copiele se voru prescria asemenatu intru tote cu cele originale adică cu cuvintele drese cu cele șterse și cu cele adăugate printre linii. Articolul 236 Creditorii carii, la oranduirea
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Copiele se voru prescria asemenatu intru tote cu cele originale adică cu cuvintele drese cu cele șterse și cu cele adăugate printre linii. Articolul 236 Creditorii carii, la oranduirea sindiciloru celoru deseversiti, după glăsuirea Art. 206, nu voru fi datu zapisele și documentele loru, se voru insciinta, îndată, prin glasulu Buletinului și prin adrese din partea judecătoriei, ca trebe se se arate sau inșii, sau prin vechilu, în sorocu de doua-deci de dile socotite de la diua insciintarii prin Buletinu, la sindicii falimentului
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
documentele loru, se voru insciinta, îndată, prin glasulu Buletinului și prin adrese din partea judecătoriei, ca trebe se se arate sau inșii, sau prin vechilu, în sorocu de doua-deci de dile socotite de la diua insciintarii prin Buletinu, la sindicii falimentului cu zapisele și documentele originale de sumele ce voru avea se ia, ori, de voru voi mai bine, se voru infatita la tribunalu, ca protocolinduse, se se depue acolo copiele potrivitu cu dispositiile Art. 235 - Pentru creditorii sălășluiți în principatu, si in
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de judecătorului-comisaru, care acesta se va cuprinde neaparatu în insciintarea oranduita a se face creditoriloru prin articolulu de mai susu. Cu tote aceste, creditorii se voru chiema de isnova spre acestu sfirsitu prin adrese din partea judecătoriei precumu și prin Buletinu. - Zapisele și documentele de bani ce voru avea să ia sindicii, se voru cerceta și se voru adeveri de judecătorului-comisaru; iaru celelalte se voru cerceta și se voru desbate între creditoru sau vechilulu seu și între sindici, fata aflându-se și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
interesulu publicului ori alu creditoriloru se voru părea destoinice de a opri concordatulu, tribunalulu nu'lu va adeveri. PARAGRAFUL ÎI - Pentru urmările concordatului Articolul 260 Adeverirea concordatului va fi indatoritore pentru toți creditorii înscriși, sau și neinscrisi în bilantu, cu zapise adeverite sau neadeverite, si chiaru pentru creditorii sălășluiți afară din Principatu, cumu și pentru acei carii, pe temeiulu articoleloru 243 și 244, se voru fi primitu vremelnicesce a lua parte la chibsuirile adunarei pentru facerea concordatului, ori macaru catu va
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
nimicire sau desființare, vă orandui unu judecatoru comisaru și unulu sau mai mulți sindici. - Acești sincici voru putea pune la cale pecetluirea averei falitului cu ajutorulu poliției, si se voru îndeletnici fără zăbava, după catagrafia cea veche, a protocoli sumele, zapisele, actiile, si chartiele, si a face, de va fi trebuința, o catagrafia suplementara. - Voru alcătui unu bilantu suplementaru. - Voru cere a se trece îndată în Buletinu împreună cu estractu după hotărîrea prin care se oranduescu ei sindici, si poftire către creditorii
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
da averea să creditoriloru spre isbranirea datoriiloru sale. Capitolul 7 Pentru osebitele feluri de creditori și pentru drepturile loru la întîmplare de falimentu Secția I Pentru cei împreună îndatorați și pentru chezași Articolul 285 Creditorulu care va avea la mana zapise ori polițe iscălite, girate sau chedasuite cu chipu împreună-respundetoru de către fălitu ��i alții, împreuna îndatorați carii și ei se voru află faliți, va fi partasu la împărțirile ce se voru face în tote masele, si va figură cu capitalulu coprinsu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
iscălite, girate sau chedasuite cu chipu împreună-respundetoru de către fălitu ��i alții, împreuna îndatorați carii și ei se voru află faliți, va fi partasu la împărțirile ce se voru face în tote masele, si va figură cu capitalulu coprinsu într'acele zapise sau polițe pînă la desevirsita refuire. Articolul 286 Pentru părțile ce se voru plăti unui asemenea creditoru, nici o reclamație nu potu porni, una împotriva altia, masele falitiloru celoru împreună îndatorați, afară numai dacă părțile ce se voru fi platitu din
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
covîrși suma capitalului împreună cu dobandile și cheltuelile; și la acestă intemplare, prisosulu se va intorce, după randulu indatoririloru, la aceia, din cei împreună îndatorați, carii voru avea pe cei-l-alți de chezași. Articolul 287 Dacă creditorulu, ce va avea la mana zapise date cu chipu de împreună răspundere de către fălitu și de alți împreună îndatorați, va fi priimitu o parte din banii șei mai 'nainte de falimentu, atunci va intra în masă cu remasita capitalului, si pentru acesta remasita va avea dreptulu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
potrivitu cu rânduielile acestei pravili. - Asemene reserva se va face și pentru creditele acelea asupra priimirei cărora nu se va fi datu hotărîrea cu desevirsire. Articolul 309 Nici o plată nu se va face de către sindici, de catu numai după înfățișarea zapisului în originalu. Sindicii voru însemna pe zapisu suma plătită de dînșii, sau poruncita a se plăti, potrivitu cu art. 233 - Cu tote acestea, de nu va fi cu putință a se înfățișa chiaru zapisulu în originalu, judecătorului-comisaru va putea se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
sorocu de optu dile prin scirea și slobodenia judecătoriei, si padindu-se tote formele prescrise pentru venderile prin mezatu. Capitolul 10 Pentru cererea înapoi a marfuriloru și a altoru lucruri Articolul 313 La intemplare de falimentu, se voru putea cere înapoi zapisele și alte înscrisuri negutatoresci de bani, carii încă nu se voru fi platitu, si se voru află în portofoliulu falitului pe vremea falimentului, candu acele zapise sau înscrisuri se voru fi datu de proprietarulu loru cu ordinu numai de a
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a altoru lucruri Articolul 313 La intemplare de falimentu, se voru putea cere înapoi zapisele și alte înscrisuri negutatoresci de bani, carii încă nu se voru fi platitu, si se voru află în portofoliulu falitului pe vremea falimentului, candu acele zapise sau înscrisuri se voru fi datu de proprietarulu loru cu ordinu numai de a se strînge banii și de a se ținea la păstrare, sau candu se voru fi randuitu de unitulu proprietaru a se întrebuința la plăti hotărâte. Articolul
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pedepsi după PARAGRAFUL 10 alu art. 3 din alaturatulu anecsu asupra pedepsiloru bancrutariloru. Articolul 333 Către acesta, acele învoieli sau tocmeli se voru desputernici cu totulu. - Creditorulu va fi datoru se aducă înapoi, la cine se va cuveni, sumele sau zapisele ce va fi priimitu în puterea desfiintateloru invoeli sau tocmeli. Articolul 334 Dacă pîra pentru desființarea invoeliloru sau a tocmeliloru mai susu arătate se va porni politicesce, iar nu criminalicesce, cererea se va face către, tribunalele de comerciu. Articolul 335
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
judecată pentru acesta. Articolul 480 Datoriile ce s'aru făcutu pentru cea din urmă călătorie a corabiei, se platescu mai înainte de catu sumele luate imprumutu pentru o altă călătorie de mai înainte, macaru de și a'aru fi coprindendu în zapisele de împrumutare că acele sume de mai înainte s'au lăsatu pe sema urmatorei, ori unei alte călătorii. - Sumele ce s'au luatu imprumutu în cursulu călătoriei, au precădere la plata de catu cele ce se voru fi luatu cu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
căpătat o aură legendară în istoria națională prin Lupta de la Vaslui (Podu Înalt 1475). În această perioadă s-au întărit Curțile Domnești ridicate anterior, s-au acordat privilegii târgoveților și țăranilor, s-au încheiat tratate comerciale, s-au emis numeroase zapise și urice de către Cancelaria domnească. Orașul Vaslui a avut o evoluție sinuoasă, în funcție de condițiile istorice: dacă în secolele XV-XVII asistăm la o perioadă de înflorire, în secolele următoare, XVIII-XIX, se înregistrează o perioadă de stagnare, pentru ca în a doua jumătate
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
documentară un act de vânzare - o găsim la 1620 (7128) mai 30: „Eu, Nicoar(ă), și cu fămeia mea, cu Nastasiia, și cu coconul nostru, cu Toader, din Valea i Cozmo<ie>. Iat(ă) scriem și mărturisim noi cu acestu zapis al nostru cum am vândut o vie ci am avut pre Valea i Cozmoaie, ...” De la această dată înainte încep să se înmulțească actele care pomenesc de această vale. La 11 nov.1628, Miron Barnovschi voievod întărește Mănăstirii Bârnova dreptul de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de Țarigrad. Auzi numai ce frumos sună: „Călăraș de Țarigrad”. Parcă îl și vezi pe acest Dima, dus ca vântul de un armăsar înspumat, purtând asupra lui cine știe ce documente sau veste spre sau dinspre Țarigrad...Urmează un lung șir de zapise care vorbesc pe larg despre numita vale. Da’ să vezi, iubite prieten, că tot din zapise am aflat că îi cam adevărată vorba lui moș Creangă despre felul românului: lui „i-e greu până s-apucă de lucru că de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Dima, dus ca vântul de un armăsar înspumat, purtând asupra lui cine știe ce documente sau veste spre sau dinspre Țarigrad...Urmează un lung șir de zapise care vorbesc pe larg despre numita vale. Da’ să vezi, iubite prieten, că tot din zapise am aflat că îi cam adevărată vorba lui moș Creangă despre felul românului: lui „i-e greu până s-apucă de lucru că de lăsat îndată se lasă”. Până și voievodul trebuia să bage de seamă dacă viile sunt lucrate
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ale unor călugărițe într-un act de la 1 septembrie 1668 al lui Iliaș Alexandru voievod și pe urmă să-mi spui și părerea ta. În actul cu pricina se spune că Dumitru Budacul, fiul lui Petru, a arătat domnului un zapis în care scrie: „...cum au venit înaintea lor Ilisafta starița de la S(fân)ta mănăstire a Socolei și cu tot săborul anume: călugărițele Avramiia, și Marina, și Anisiia, și Antimiia, și Magdalina, și Aftănasia preoteasa, și Varvara, și Cobuleanca și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a avuto...călugărilor de la sfânta mănăstire a domniei mele, nou zidită,care se cheamă Bârnova...” Tot în 1628, la 18 noiembrie, înalți ierarhi dau mărturie pentru seliștea Prăjeni pe Miletin, ținutul Hârlău: „Drept aceea,dar și noi...am făcut acestu zapis sfintei mănăstiri ce-i din nou zidită Bârnovii...” La 17 decembrie 1628 există o mărturie a mitropolitului Anăstase pentru satul Scânteia și poienile din jur, cumpărate de Mănăstirea Bârnova. Apoi, la 23 februarie 1629, Miron Barnovschi Moghila voievod spune că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Fanar, Eugen Barbu a căutat să zugrăvească era lui Gheorghiu-Dej, saturată și ea de crime, trădări, corupție și, mai ales, lingușeală. Documentându-se temeinic pentru elaborarea poveștii cu iz levantin, Eugen Barbu s-a pierdut în oceanul vechilor cărți, hrisoave, zapise, însemnări, note, jurnale de călătorie, colectând, pentru efortul său scriitoricesc, un material bibliografic imens. Folosirea impresionantei cantități de material documentar a stârnit însă reacția confraților săi literari, care, întrezărind posibilitatea pedepsirii lui Eugen Barbu pentru îndrăzneala de a-i fi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aprobarea domnitorului Antiah Cantemir și s-ar fi crezut că mercheșenii vor stăpâni pe veci „moșia din Sălătrucul Vamei”. Documentul din 6 noiembrie 1699 precizează: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis,numai dijma să dea,că este loc mănăstiresc” Precizarea „este loc mă năstiresc” și „numai dijmă să dea” este esențială pentru statutul proprietății și a dreptului absolut al proprietarului de pământ, care percepe dijma, în cazul nostru, două oca de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a dreptului absolut al proprietarului de pământ, care percepe dijma, în cazul nostru, două oca de ceară pe an, indiferent de statutul social al celui care folosea partea din locul mănăstiresc. Urmașii lui Mercheș au pierdut „ce-au cumpărat cu zapis” moșul lor, fără să primească banii dați lui Pavel Ciotu „adică 30 de lei bătuți”, fiindcă Pavel Ciotu vânduse și Gh. Mercheș cumpărase dreptul de folosință, de posesiune, provenit din statutul de țăran dependent și, eventual, s-a plătit prețul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
danie din 25 iunie 1778, se arată că „Sanda, fiica lui Ion Hasnăș, nepoata de fecior lu Ștefan Hasnăș din Câmpulung împreună cu soțul ei, preotul Vasile din Calafindești, dăruiește mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Sălătrucu de pe moșia Vama, cumpărată cu zapis de moșul său de la niște oameni din Vama, vecini ai mănăstirii Moldovița, pentru pomenirea lor și a moșului lor” . Dania s-a făcut cu martori, înalte fețe bisericești: Macarie, egumen de Voroneț, Meftodie, egumen de Solca, Dosoftei, egumen de Umor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Vasile, era, potrivit canoanelor, supus mănăstirii, căreia trebuia să-i plă tească dările popești și nu era de dorit să intre în conflict cu mai marii săi. Și în acest caz vămenii s-au manifestat ca proprietari deplini, vânzând cu zapis ceea ce nu le aparținea, dar făceau acest lucru pentru că nu puteau fi trași la răspundere; ei nu erau purtători ai titlurilor de proprietate. Din prezentarea documentelor, rezultă că „trăsătura esențială ce caracterizează pe țăranii dependenți, fie sub administrația ocolului sau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]