1,014 matches
-
bărbat îndrăgostit de când lumea de colega lui. Aceasta fugi imediat în curte și se duse direct în cameră.Se așeză pe pat și se gândi la săruturile cu George. Tot corpul îi vibra a bucurie și fericire, îi venea să zburde prin casă. Se uită în oglindă. Toată fața îi era îmbujorată. Deodată se auzi glasul tatălui ei care venise din grajd, unde mulsese vaca: - Ai venit, Frusină? - Da, tată, răspunse, apărând în pragul casei. - Să vii la masă, am făcut
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
tip îmbrăcat în costum, puternic, masiv, greoi cu fața blândă și s- a prezentat: - Sunt profesorul Ion Vodă și vom parcurge împreună matematicile în cei patru ani de liceu. Când începea să scrie pe tablă problemele sau exercițiile, creta parcă zburda în mâna lui și încheia invariabil cu prescurtarea din final.. cctdd. sau ccadd. și punea un punct apăsat pe tablă după care calm, așeza creta jos. La începutul trimestrului aveau o problemă de logică și nu înțelegea cum se complică
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
bătrânul. Da' ia ascultă-l acum, nepoate, și pe-ăsta..., pe care-l știu de la un unchi de-al meu, mare meșter și el... Ascultă-l și ține-l bine minte !... De data aceasta, arcușul lui deadul Vasile începu să zburde pe coarde și în jur se revărsară chiuituri și tropăituri, fluierături și strigături repezite, într-un tumult crescând de viață și de veselie. Chipul moșneagului deveni surâzător și vesel, iar Culae se simți și el cuprins de veselie și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sentimentul că aici se afla totuși printre străini și de aceea ar fi vrut să se întoarcă acolo unde se născuse și copilărise, mai ales că acum îl avea pe Ștefănel, pe care i-ar fi plăcut să-l vadă zburdând și crescând în voie în casa părintească de la Vărăști, unde Stelian trăia singur de peste un an, de când rămăsese văduv. Cinci ani, cât stătuse la Brănești împreună cu Mariana, îi erau de ajuns. Dar, din păcate, iată că, vrând-nevrând, mai avea încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
nuntă, e parcă un alai domnesc. la vie-n razele de soare, cântă-n delir un cuc în coastă, singurătatea lui de-o viață devine astăzi și mai fastă. el acolo își cheamă soața în orizontul dimineții când toate păsările zburdă de bucuria nouă a vieții. fug rătăcind cărări de vis gâze și fluturi șugubeți care s-au zăpăcit și ei, umblând pe câmp aproape beți, albinele culeg nectarul dulceții florilor de mai și toată liota de gâze pornit-a nunta
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cântat în palme greieri; pacea orelor arzânde... cel mai dulce vis de rouă. Și nu-i capăt sa ne-ajungă... din pământ o mână lungă sparge nourii de ceară, bate Sha, la dor de ducă... un nebun de plin amor zburdă-n cercul stării albe căzând pradă vorbelor, din prea dus spre zări deșarte și, ... s-au speriat Jugarii, curgând vise-n chip de șoapte, iar în scrum de clipe moarte, adormirii se dezic, trec târâș pe cruci purtate printr-un
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mai ceri, e nmiresmată cu adevărul pur al altei lumi, în somnul ei, doi ochi se-nchid deodată și cad din sânul toamnelor sub brumi... din visu-I clar, vibrații inocente ce n-au știut decât să-ți dea binețe. Tu zburzi în vid de gesturi imprudente când rostul vieți-i plin de frumusețe. Prin clipe trase-n cerc de cai albaștri te-au așezat sub pleoapa nopții, zeii, să i te-arăți ca-n vrajă printre aștri când dormitează-n bălți
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ca el te poate fura și să rămâi totuși cu portmoneul plin, te poate viola și să rămâi virgină, să te strângă de gât și să poți cânta apoi arii din opere, să te Îngroape de viu și tu să zburzi apoi prin parcuri, lanuri de grâu ori de floarea-soarelui, să te pângărească și apoi să te purifice. Era o sumă de paradoxuri și un izvor de miracole. Era bărbatul ideal, Înțepenit deocamdată În ușa casei cu pălăria unei ciuperci albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sticlă de Jack Daniels primită cadou, Întreagă ca și dorința lui de a sărbători altfel, chiar dacă mai târziu, intrarea În noul an. Pentru șampanie, avea pahare potrivite, aduse În urmă cu un revelion de Iolanda. Deschise șampania lăsând dopul să zburde prin sufragerie apoi turnă cu multă Îndemânare În cele patru pahare până când nivelul băuturii aurii ajunse la aceeași cotă. Ciocniră toți patru pentru prima oară. O solemnitate simplă, amicală, o complicitate ușor ironică, Întărită de jocul voios al bulelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
oraș și că, în schimbul unei anumite sume de bani, o să uite să raporteze informația legată de Maddy. Tata a fost de acord și i-a dat toți banii pe care-i avea în seif. Prin minte au început să-mi zburde alte gânduri - Lee îndopat cu benzedrină și absent la sediul de la Primărie și de la secția University. Ieșirea iminentă din închisoare a lui Bobby De Witt - motivul pentru a o șterge din oraș. Banii lui Emmett - verzișorii pe care-i arunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
nu aveau cum să știe cât era de talentată la spus povești. Așa că aduceau micile lor daruri - flori, pietricele frumos colorate, fragmente din cuiburi de păsări - la cortul mamei. Ea le ciufulea părul și le dădea să mănânce, iar ei zburdau și se împăunau ca niște mici eroi. Pe de altă parte, cei doi gemeni, Tali și Issa, născuți de Lea, nu erau așa de apropiați de ea. Urau faptul că erau atât de asemănători și dădeau vina pe mama pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
înduioșat singurătatea în care trăiește, iar vorbele mele i-au plăcut. „Aici nu-mi face concurență nimeni, domnule sculptor, nici măcar copacii sau animalele” a zis el și a râs. Pe măsură ce vorbeam, prindeam și mai mult curaj. Îmi lăsam fantezia să zburde, uimit eu însumi de cât eram de dotat în această privință. — „Hai să-ți arăt ceva”, mi-a zis pe neașteptate Bătrânul. S-a ridicat din fotoliul lui de răchită și a pornit șchiopătând înaintea mea. În coridor, după câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
o ai! Dar beatitudinea asta stearpă te oprește încarcerat în conștiința că lumea e un sat și stelele sunt felinare. - Nu te pot contrazice aici, deși te îmbeți de lirism. Și toată fantezia dumitale pe care ai lăsat-o să zburde azi-noapte nu zic că nu m-a amuzat. Ba aș spune că mi-a creat și probleme. - Vrei să-ți spun un lucru care o să te cam surprindă?... N-am vrut să fantazez, cel puțin în liniile esențiale. Oaspetele rîse
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Iar seara nu există, întrucât cam atunci Soarele și Luna vin să pășească împreună pe câte un dans miraculos și să ne cânte toate stelele din cer. Iar stelele la rândul lor îngheață un patinoar pentru fulgii de nea. Fluturii zburdă pe câmp, hoinăresc, zboară aiurea care încotro, în zig-zag. Pajiștea multicoloră este o lume aparte, în ea toate florile s-au adunat să țină soarelui cunună. Acolo este lumea insectelor, vara climei temperate e o binecuvântare pentru câmpul care forfotește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
harnice, copacii sunt înfloriți, vântul adie, razele soarelui sunt calde și blânde, și cântă păsărelele lângă izvorul mic, cu pietre. Eu stau pe iarbă și mângâi o pisică neagră. Nu, de aici nimeni nu vrea să plece. Ici și colo zburdă dalmațieni și căprioare sprintene. Doi cerbi se înfruntă. E city-ul mare și frumos, cu blocuri imense, cu civilizația anului 2004: electrocasnice, automobile, imense biblioteci, birouri elegante, universități dotate, baruri și cluburi de vrei. Nu se doarme niciodată. Și eu citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
un moment pentru a se marghioli cu poporul de linotipiste, încurcînd calandrele, întunecînd zincurile, gripând rotativele, furând până și frișca "indicațiilor prețioase" ale Conducătorului Statului, răspândite din belșug în paginile mustind de tuș ale presei centrale de-a doua zi. Zburdau străzile și străduțele pe sub coapsele Guzganului ca traversele pe sub accelerat. Cârmi spre Otopeni. Dintre barierele Bucureștilor, Aeroportul Internațional Otopeni se înfățișa ca o patină cu rotilele răsturnate, care la nimeni rău nu făcea. Sorbind în nară mirosul pistelor gudronate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Mărului de Aur. Unde, de la o anumită oră, ospătarii, loviți de băutură, aduceau tuslamamele, defilând în genunchi. Lăutarii, cu contrabasuri și țambaluri, mai crăpate ca sicriele, pârțâiau din buze la cuvintele mai deocheate ale șlagărelor, unele maimuțărite direct în engleză. Zburdau, pe acolo, vrafuri de chelnerițe gâdilicioase și moi ca franzelele, de nechezau și-i mardeau, de oha, cu frunțile de frapiere, pe acei dintre clienți care c-o mână încercau să le șterpelească bonierele, iar cu cealaltă le împingeau bacșișuri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cărei cai cunoșteau drumul și cu ochii Închiși. În dreptul magazinului sărăcăcios, drumurile oamenilor se despărțeau. S-au despărțit și ei, nu Înainte ca Victor Olaru să-l mai cinstească pe căruțaș cu un rom, o secărică și ceva mărunțiș. Copilul zburda cu vioiciune Înaintea tatălui Îngândurat și a bunicii sale, mai tăcută ca niciodată, Întrebându-i din zece În zece pași: Înainte, tăticu’? E bine? Iubitor, Victor Olaru găsi, nici el nu știa de unde, puterea să glumească: Bravo, bravo! Ține-o
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
peluze odată cu startul antrenamentelor de după-amiază. Ca Întotdeauna, Bobby Crawford era ocupat cu elevii săi. Deloc descurajat de mîna și brațul bandajate, se mișca fără odihnă de pe un teren pe altul, sărind peste plase ca să recupereze cîte o minge rătăcită, zburdînd de la o linie de fund la cealaltă, lansînd Îndemnuri, flatări și Încurajări. Mi l-am amintit cum stătea lîngă Paula pe balconul apartamentului său, În dimineața de după urmărirea cu șalupe din port. Am acceptat ideea că incendiase nava nu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
felul cum li se dăruia tuturor, de parcă avea la dispoziție o sursă nelimitată de căldură și bunăvoință. Și totuși cu aceeași larghețe fura din parcări și magazine. L-am urmărit șterpelind un atomizor dintr-o parfumerie de pe Calle Molina, apoi zburdînd pe trotuar și pulverizînd parfumul În direcția pisicilor vagaboande. Supraveghe procesul de fardare a unei trotuariste la Galleria Don Carlos, exeminîndu-i dermatograful cu seriozitatea unui specialist În cosmetică, apoi trecu pe lîngă ea și intră În cea mai apropiată bodegă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nechezând, dar mâna puternică a femeii le stăpânea. Când scăpară, se întinseră rănite la soare, așezîndu-se pe picioarele dinainte. Aveau în ochi o suferință tăcută și de sub pleoape li se scurgea o zeamă limpede ca lacrimile. Numai mânzul scăpase. El zburda sătul prin ograda murdară. - Bine c-am terminat! răsuflă Gheorghe ușurat. Cocîrță se spălă pe mâini și veni spre ei. Se așezară pe buturugi. Peste câmp, îi văzură și pe ceilalți sosind. În frunte era Stăpânul gonind, gonind. După el
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
temător. — Apleacă-te peste masă! Spectacolul, trebuie să recunosc, era destul de uimitor. Reflexele jucăușe ale picăturilor de ulei pe fața netedă a vasului dădeau iluzia unei mișcări neîntrerupte. Dacă priveai atent preț de câteva clipe și îți lăsai imaginația să zburde, puteai observa tot soiul de ființe și de obiecte. — I-ai văzut pe djinnii care se agită? — Da, am răspuns eu, evident. Aș fi spus da oricare ar fi fost întrebarea, dar mama era cu urechile ciulite. Pentru scopul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
făcea biserica să râdă, să se bucure, să lumineze, să răspândească liniște și măreție, chiar și așa cum era, schilodită, rănită, batjocorită. Am simțit, am crezut atunci că acea ninsoare fusese trimisă de Dumnezeu nu pentru noi, cum îmi închipuisem când zburdam cu Ester pe Bulevard, în dreptul cinematografelor, ci numai și numai spre a-i ostoi bătrânei ctitorii durerile ultime ale despărțirii ei de Lume. Inginerul ne-a părăsit la poarta din mijloc a fostei pușcării, acolo unde se făcea odinioară triajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
românului la muncă. Șantieristul român, când zidește, sapă gropi sau face cofraje, descarcă betoniera sau tencuiește, întinde fierul-beton sau sudează armături, mătură frunzele sau încarcă molozul în camioane, se simte în plină natură. Mioriticul din el gâlgâie revărsat și libertatea zburdă deplină. Poate cânta. Poate urla. Poate înjura. Îi poate povesti biografia colegului de lopată din celălalt capăt al șantierului. Poate fluiera după femei. Poate alerga câinii. Poate să aducă un casetofon și să-l asculte pe cel mai în vogă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Bibliotecă, deoparte grijile zilnice și ne cufundăm în marea taină închisă între acești pereți. Nu credeam, în urmă cu peste treizeci de ani, când am început să mă familiarizez cu Biblioteca, în vraja ei. Eram precum un copil neastâmpărat care zburdă într-un ținut cu minunății, cu ademeniri, cu bucurii și uimiri ascunse, speriat, derutat de neputința alegerii. Mulți ani am hălăduit în Bibliotecă trufaș, cu o semeție a ignorantului. Sfidam tainicele ei legi, credeam că ignoranța mea este mai puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]