1,010 matches
-
Este ,,z’’; în caz c-apare, Cu precizie-n ziare, Stă în zahăr, frezii, zare Sau în zarzăr, zar, cazare. Râzgâiat făr’ de măsură, Bâzâie și nazuri face, Însă, e-azvârlit în zgură; De vreo zece zile zace! Nu mai zburdă; stă în loc, Buza și-a zdrelit, căzând; Nu-l zăresc azi chiar deloc Să mă-ntâmpine, râzând. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,Z’’ apare în cuvinte. Câți de ,,z’’ pe-aici se joacă? E la
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
asta mănușile, dacă ni se face frig suflăm în pumni și gata. Tac până și vrăbiile, iar luna a uitat să răsară. 1, 2, 3. Am să pocnesc din degete și toți mieloparzii și toți lupii cocoșați vor începe să zburde în jurul Boababului, până se vor sătura de căpșuni și vor încăpea, ghiftuiți, într-o poveste. „Prima morală: Uneori poți vorbi chiar cu zidurile, dacă le înțelegi. A doua morală: Ce cauți, aceea găsești. A treia morală: După ce găsești ceea ce cauți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
lung pân' la pământ, Ș-astă pernă tescuită, Cu pietre scumpe-mbâcsită, Și mă armam soldățește Și mă-mbrăcam chip domnește: Roșul că mă cunoștea, Roșul singur se pleca". Ștefan simțea cum crește în el dorința de a vedea superbul animal zburdând. Îi aruncă prizonierului haina și armele lui, spunându-i să încalece. Fără grabă, Corbea îmbracă haina și își pune sabia la cingătoare. Se apropie de cal, fluieră într-un fel cunoscut, iar Roșul îngenunchează bucuros. Corbea încalecă și, fără măcar să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
damage-ul total, cu concertul Chemical Brothers care m-a făcut să înțeleg că nu există limite în senzații. World, the time has come to push the button!, imagini de film puternic, lasere, jocuri orbitoare de lumini, pentru ca mintea să-ți zburde total timp de o oră și ceva. Pentru că nu au spus un cuvânt, au spus totul: love is all, pe toate ecranele. Tot ce s-a întâmplat după aceea a fost senzațional, chiar și cheful francezilor care se rupeau ad
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Ca un făcut, exact pe când le cutreieram împreună cu Delia, adică acum vreo zece zile, a apărut prin presă ideea că e chiar șic să stai în patrie și să te cațeri la cetățile dacice, să cauți aur prin Apuseni, să zburzi prin împrejurimile Călanului și Simeriei. Dacă toată snobimea dă iama în exotic ca să aibă fiori, ziceau reporterii, face toți banii să ieși din rând și să vâslești contra-curentului în căutare de senzații tari. Așa că patru ziare și o revistă și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Vi-l amintiți pe Gulliver în Brobdingnag? Cum slujnicele îl puneau să se plimbe pe sfârcurile lor ca să se distreze?“ Dar noroc că volumul Sânul e tare mic și se citește în câteva ore, iar dacă nu ai chef să zburzi prea mult cu fantezia, treci la următorul volum. Eu, după ce am făcut câteva însemnări, am trecut la Pata umană, care e deja altă poveste și în care, recunosc, mă simt mult mai în apele mele. P.S.: Am făcut și eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
haiduci vs. boieri. ,,Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atăcau și îi ușurau de bani în toate baladele"; ,,Haiducii din doine, balade și idile erau liberi și fericiți ca păsările, animalele și peștii care zburdau prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în pădure. Acolo ei cântă suflând din frunză și lăsându-i pe boieri cu buza umflată". Am rămas și eu cu buza umflată citind monstrele de "înțelepciune" ale viitorilor (mei?) studenți
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
păianjen, vă spun tot ce-am făcut... Odată jucam în nocturnă un meci de zile mari, cu o adversară puternică de care n-am mai auzit de-atunci. Se numea Cioara Doicești și avea niște fotbaliști tot unul și unul, zburdau ăia pe gazon precum caii sălbatici în preriile americane. Erau buni, foarte buni... Eu le-am dat primul gol! Ce gol! Ca la mondiale, la păianjen ca și ăsta pe care vi-l coc acum, aveți numai răbdare să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
din talent, dar și din respectarea unor artificii și constrângeri ce depășesc cu mult plăcerea ludică, așa cum afirmă, într-o frază celebră, John Ruskin, critic de artă și sociolog englez: „Copilul care se joacă pentru propria lui plăcere, mielul care zburdă sau puiul de ciută care se joacă sunt făpturi fericite și binecuvântate, dar nu sunt artiști. Artist e acela care se supune unei reguli penibile, numai ca să ne ofere o nouă bucurie plină de delicii”. în această nouă concepție se
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
văd și azi, la gleznă, semnele intervenției chirurgicale - doctorul spunea că puțin a lipsit ca să fiu amputat. În casa barocă de pe celălalt trotuar, aproape vizavi de noi (la etajul unde locuia, proprietăreasa ținea într-o cușcă uriașă o maimuță care zburda și se zbenguia cât îi permitea spațiul, pe ramurile unui copac uscat), își avea locuința, la parter spre stradă, de o parte a intrării, maiorul Strat, a cărui soție, Miți - sora lui Liviu Rebreanu -, era o veche prietenă a mamei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
constituie patima desfrâului. Exact așa înțelege lucrurile Ioan Damaschin și mai limpede încă Maxim Mărturisitorul, care întrebuințează aproape aceleași expresii ca savantul român, fără ca acesta să fi cunoscut doctrina sfântului. Amorul ca instinct de temelie al vieții e liber să zburde pe toate pajiștile înflorite ale artei. Amorul liber însă, ca deviație de la normal, ca voluptate devenită scop în sine, ca forță negativă, diabolică, de suprimare a vieții, constituie în esență grava problemă a moralității în artă. Se poate cere eliminarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și Creator. Toată această uriașă, aeriană și covârșitoare viziune e țâșnită din mizeria terestră a orbului. „Eu nu mai văd, zice Milton în cântul III, blândele apropieri ale zorilor sau amurgul zilei, nici florile primăverii, nici trandafirii verii, nici turmele zburdând pe lunci, eu nu mai văd fața divină a omului; norii, întunericul fără sfârșit mă înfășoară. Departe de căile dulci ale vieții omenești, înțelepciunea mi-e interzisă pe una din ușile sale; lucrurile naturii, șterse pentru mine, nu-mi mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ploaie sau zoaie aramaică după zicerea de pe tăblița 53! Jalnic Adevăr pentru iudeo-creștinismul lor plin de minciuni și scorneli. Spurcată la gură și plină de venin împotriva celor de la care furaseră ei Evanghelia păcii, și care nu-i lăsau să zburde prin lume cu bunul tîlhărit, demascînd-i peste tot, și altă căpetenie din Frăția Noului Legămînt își trage de atenție prozeliții cum am descoperit în A doua epistolă sobornicească a lui Petru la 2,1-2: ,,În norod s-au ridicat și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cu mai multe picioare sau scarabei le găsim atît pe tăblița 1 cît și pe iconițele 9 și 11 dar și pe unele medalioane gnostice. Vedem că în povestioara alegorică apare și proorocul mincinos, slujitor credincios al fiarei ce a zburdat cu ,,răutățile” lui pe sub nasul iudeilor în Ierusalim timp de 42 de luni după care au pus ei mîna pe răulean și i-au făcut felul. ,,19,20: Și fiara a fost prinsă. Și împreună cu ea a fost prins proorocul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în ordinea vieții). Premisa însemnărilor lui Noica era de tot cunoscută: Ziua de Duminică este una sfințită. Omul contemporan, judeca filosoful, ar trebui să nu lucreze în acea zi pentru a se odihni și a-și lăsa propriul spirit să zburde, ci pentru a înțelege că e vorba de un răgaz pe care și-l îngăduie în așa-numita Zi a Domnului. Duminica va fi astfel întîia zi cu adevărat plină din săptămînă, una în care omul se întoarce la izvor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai are scăpare. O tânără care, precum Maïté V. în anii '60, explorează flirtul până la cele mai îndepărtate frontiere ale sale, se aventurează, dimpotrivă, cu pași foarte mici în Ținutul Iubirii. Cunoaște toate cărările acestuia, toate scurtăturile, toate etapele intermediare. Zburdase și se jucase mult pe-acolo, în ritmul și în voia sa. Și, firește, știe foarte bine încotro o călăuzește dorința. Pentru ea iubirea nu mai este o taină neliniștitoare, ci o etapă majoră a vieții pe care se pregătește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oala de schijă cu buruienele necesare ca să iasă tocănița așa cum numai ea știe să o pregătească, să te lingi pe bot, nu alta, când o mănânci. Și cum mama are treabă destulă, nu-i dă mâna de vorbe, gândurile îmi zburdă haotic. Altădată, pe vremea culesului fructelor din grădină, tot când mă în torsesem de la bureți, tot cu traista plină, ca și acum, am lăsatăo pe mama trebăluind, iar eu - încotro am luat-o ? - ies pe poartă afară din curte, cobor
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în ușă se ivește moș Creangă, cu un zâmbet cald pe chip și cu brațele deschise. Bine ați venit în Bojdeuca mea! Poftiți! Ruxandă! Adă tu niște apușoară rece de la izvor și chisaua cu dulceață de cireșe amare!... Și imaginația zburdă în voie. Zadarnică-i orice încercare de a-i găsi acasă pe junimiști. Ei au plecat de multă vreme din lumea noastră și de acolo, de pe steaua sau luceafărul lor, ne privesc cu îngăduință și ne așteaptă să ne adunăm
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
către noapte, aurora către soare (I 6). În fața pretorului Postum, mereu înflăcărat de focul nebunei tinereți, Horațiu susține, evitând să-și deconspire noua pasiune, că nu mai nutrește astfel de avânturi juvenile : Postum, ești încă tânăr și inima-ți tot zburdă./ La glasul Afroditei a mea acum e surdă./ Tu ești de abia în floare, eu sunt cu capul sur/ Retras din tinerețe sub cortu-mi, la Tibur. Sceptic, Postum pune la îndoială impasibilitatea afișată de poet : Ce ? Nu mai ești ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care-i obligau, practic, la vânzarea către stat a acelor animale. Neoficial, se spunea că produsele luau drumul spre URSS, de unde și zicala, la modă atunci, că la dus, locomotivele trenurilor încărcate, pufăiau din greu, zicând: "URSS-URSS", iar la întoarcere zburdau, vagoanele fiind goale, pufăitul fiind tradus prin strigătul: "cote-cote". Seceta pauperizase și mai rău populația, capii de familie, bărbați sau femei, evident văduve, s-au constituit în grupulețe, pe rudenie au adunat disponibilul de cartofi și au plecat cu trenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
făcut-o lată, de astădată! Eu am început să plâng, dar îmbrățișarea sa m-a înviorat și l-am sărutat cu multă dragoste. Pe el l-am impresionat și emoționat, mi-a zis cu ochii în lacrimi: Scumpa mea fetiță! Zburdând am ajuns acasă fiind cea mai fericită ființă de pe pământ. N-am scos o vorbă despre ce s-a întâmplat... Mi-am amintit despre afirmațiile lui Simion Mehedinți: "...în viață e bine să fie căldură, lumină și izvor de armonie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
salivare. Iarba udă și proaspătă, verde și suculentă, stropită de rouă dimineții, policromia florilor înmiresmate din liniștitele poieni montane, macii, gălbenelele, piciorul-cocoșului, caprifoiul, trifoiul cu patru foi, întreaga floră terestră își dăduse întâlnire la acest summit cu finalitate gastronomică. Nările zburdau și galopau furtunos asemenea "mustangului trăpaș" din herghelia sălbatică a lui Rudyard Kipling -, spintecând preriile nesfârșite, sub cupola sinilie a infinitului ceresc. Totul era fantastic! Însă decizia finală trebuia luată de cel de-al treilea coechipier: gustul. Fără nicio întârziere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
orice femeie, și-a amintit el imediat cum a apucat să-i privească pentru câteva clipe chipul acela angelic, care i-a bântuit atâtea nopți și rugăciuni. A vrut s-o atingă pe față cu vârful degetelor și să fugă, zburdând apoi și strigând precum cel mai fericit copil de pe pământ, însă și-a stăpânit impulsul cu toate puterile. Își imaginase de atâtea ori această scenă, cu ani în urmă, o repetase și avea inventate replici și dialoguri pentru orice situație
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sigur dacă aș putea s-o spun altfel - e că această carte a vrut să fie semnată de altcineva. S-a scris cu de la sine putere, nepăsându-i ce credeam sau simțeam despre asta. Îmi priveam îngrozit mâna în timp ce pixul zburda pe caietele pe care am așternut prima versiune. Am fost oripilat de această creație și nu doream să-mi arog nici un fel de drept asupra ei - Patrick Bateman voia toate drepturile. Iar după ce cartea a fost publicată, era aproape ca și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pe brațul Sulina. Sunt acolo rânduri liniștite de sălcii, și sate care par tihnite în pacea amurgului. În pulberea răscolită ca nouri ușori vin gospodarii de la câmp; trec și copii și fete, cu apă, se întorc vitele, mugind, latră cânii, zburdă caii; și într-un târziu se aprind lumini și prin ogrăzi pretutindeni, focuri mari de gunoae, ca s-alunge prin fum roiurile de țânțari. Itinerar dobrogean [PERSONAJE DIN BUNEȘTI] Doi moșnegi Vasile Blană și Neculai Prună Cum Vasile e și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]