4,773 matches
-
vine, numai lacrimă și har. Adonis e muritorul învăluit în mister îi mângâie gândul, cerul, până stelele nu pier. Avea trupul ca fuiorul, o treceau fiori de ger strecurați de Muritorul ce-o învăluia-n mister. Adumbrea păcat feeric iar zeița diafană, se pierdea în întuneric ca o ființă pământeană. Vântul ia cu el când trece, umbra serii: Liniștea, și prin negură răzbate iar Zeița își petrece, luminând în calea sa. Prin greaua noapte răzbate regina cerului: Luna Adonis vrăjit se
ENIGMĂ de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370627_a_371956]
-
treceau fiori de ger strecurați de Muritorul ce-o învăluia-n mister. Adumbrea păcat feeric iar zeița diafană, se pierdea în întuneric ca o ființă pământeană. Vântul ia cu el când trece, umbra serii: Liniștea, și prin negură răzbate iar Zeița își petrece, luminând în calea sa. Prin greaua noapte răzbate regina cerului: Luna Adonis vrăjit se zbate, cu chip fericit întruna Seară cum se lasă rece și prin gând Zeița-i trece, că pe- Adonis îl doboară Și pe plajă
ENIGMĂ de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370627_a_371956]
-
când trece, umbra serii: Liniștea, și prin negură răzbate iar Zeița își petrece, luminând în calea sa. Prin greaua noapte răzbate regina cerului: Luna Adonis vrăjit se zbate, cu chip fericit întruna Seară cum se lasă rece și prin gând Zeița-i trece, că pe- Adonis îl doboară Și pe plajă stau tivite lacrimile nefiresc... Trosnesc scoicile strivite ea vrea chip dumnezeiesc... Din visare, Muritorul s-a trezit la țărm de mare: a fost Îngerul cu dorul, ori Zeița ursitoare? Iar
ENIGMĂ de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370627_a_371956]
-
prin gând Zeița-i trece, că pe- Adonis îl doboară Și pe plajă stau tivite lacrimile nefiresc... Trosnesc scoicile strivite ea vrea chip dumnezeiesc... Din visare, Muritorul s-a trezit la țărm de mare: a fost Îngerul cu dorul, ori Zeița ursitoare? Iar în marea-nvolburată, se pierd gânduri și răstimp peste noi cortina cade se ridică în Olymp! autor: Mariana PETRACHE Referință Bibliografică: ENIGMĂ / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de
ENIGMĂ de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370627_a_371956]
-
chibrituri («Într-un alean rapace / și zoaie de zidit, / ce greier green mai face / pădure din chibrit/» - Un imposibil greier green, p. 38), încât «sublimul geme de sub scheme» (p. 52), sau „proiecte“, pe când „ruga păgân-migratoare-de-secol-21“ are un «reper abscons» (cu zeiță «în plin orgasm al florii de cireș» - p. 53), cu «sex fluid de stea, / [...] / și-o poză ce rămase grea» (Post restant, p. 54), ca într-un „final cu Cleopatra“ («Mori, mă-mbie Cleopatra, / Când cu picioroangele / Vânam faraoangele. // Iar
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
arata pamîntul!» «Pamîntul s-a transformat într-un rasad, iar largul marii e ca o copaie.»...” Defrânatul rege din Uruk, Ghilgameș, un bărbat de o frumusețe tulburătoare, stârnește mânia zeilor din ceruri, cu care se înrudește prin mama sa, frumoasa zeița Ninsun: ”două treimi din el sunt divine și o treime omenească. Forma trupului îi dezvăluie firea: mama sa, Ninsun, l-a înzestrat cu o îndoită parte divină. El ține în mâinile sale întreaga putere a Urukului. Este asemeni unui taur
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
în respect reciproc, la început, apoi într-o prietenie frățească, de nezdruncinat, care se consolidează definitiv pe parcursul expedițiilor în contra regelui Akka din Kish sau de prindere și de ucidere a monstrului Humbaba, stârnind încă o dată mânia zeilor, mai puțin a zeiței Iștar, protectoarea Uruk-ului, care se îndrăgostește de Ghilgameș, „...în casa noastră, când vei pătrunde preoții și demnitarii îți vor săruta picioarele, dinaintea ta vor îngenunchea regii, demnitarii și principii, aducându-ți bir comorile munților și văilor; caprele tale vor făta
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
și l-ai prefăcut în păianjen: l-ai făcut să stea în mijlocul scripetelui cu găleți pentru scos apa din puț: nu poate nici să urce, nici să coboare pe ciutură! Și cu mine, dacă mă iubești, asemeni te vei purta!" Zeița înfuriată trimite Taurul Ceresc împotriva înfumuratului pământean, numai că Enkidu îi zădărnicește planurile, ucigând fiara dezlănțuită: Urmărindu-l cu înverșunare, Enkidu ajunse Taurul și, apucându-l de coadă,îl ținu strâns cu amândouă mâinile. Atunci Ghilgameș, viteaz și dibaci, stătu
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
libație pe vârful muntelui, am așezat șapte și iar șapte cățui, și în scobitura lor am pus crini de baltă, cedru și mirt. Zeii au simțit mireasma desfătătoare, și s-au strâns ca muștele în jurul jertfelnicului. De îndată ce a sosit Marea Zeiță', a ridicat minunatele giuvaieruri pe care Anu i le făcuse la dorința ei, și a strigat: - "O, zei, care sunteți aici, pe cât de încredințată sunt că nu voi uita acest lapisiazuli atârnat la gâtul meu, pe atât de încredințată sunt
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
închinat prieteniei dintre Ahile și Patrocle, eroii iliadei, din cunoscută capodoperă a lui Homer. Cand Patrocle moare în luptă, ucis de Agamemnon, Ahile îl plânge sincer, cu o sfâșietoare durere. În aceste momente de dramatism interior, adresându-se mamei sale zeița Thetis el mărturisește că și-a iubit prietenul că pe sine însuși. Punctul forțe al prieteniei îl constituie sinceritatea dintre prieteni și dragostea necondiționată. Prietenia adevărată, se bazează pe încredere reciprocă și spirit de sacrificiu, se caracterizează printr-o puternică
VREI SĂ FIM PRIETENI? de IONEL CADAR în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368092_a_369421]
-
alte edituri. Începând din 2001, colaborarea cu editorul Virgil Septimiu Rațiu este un record de conlucrare eficientă și statornică, atât pentru editor cât mai ales pentru mine, cu toate diferențele de opinii și ideologie dintre noi. ALETHEIA este spiritul și zeița adevărului. Filosoful grec PARMENIDES a forjat termenul, cu 500 de ani înaintea creștinismului, din cuvântul „letheia” ce înseamnă uitare și care, cu prefixul „a”, devine antonim: neuitare, adevăr, ALETHEIA! Apoi a demonstrat rațional și filosofic că realitatea, adevărul, cele petrecute
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
închiriând o mașină am cutreierat insula în lung și-n lat. Am fost copleșiți de Hawaii Volcanoes Național Park și de celelalte parcuri naturale, de așezările istorice încărcate de narațiuni despre unificatorul arhipelagului, Kamehameha cel Mare, și despre Tutu Pele, zeița vulcanilor, ce locuiește în cel mai mare vulcan din lume, Kilauea Caldera, crater ce fumega molcom, în somn, sub privirile uimite ale sutelor de vizitatori din toată lumea. VARA RĂZBOAIELOR MARI. În Anul 2014 s-au împlinit 100 de ani de la
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
rup din luncă ghioceii S-anin femeilor în plete, Pentru băieți frumoși ca mieii Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș vrea să fiu un Dragobete Să-mpart iubirea peste tot: La păsări, animale, fete, Pentru o viață, de-am să pot... Referință Bibliografică: IUBIȚI-VĂ...! / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1149, Anul IV, 22 februarie
IUBIŢI-VĂ...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362782_a_364111]
-
răscolit de-o minte rămasă tot geloasă. Ce demon te îndeamnă și te călăuzește să tulburi vechi trăiri, din clopotul tăcerii ?! Privirea de altă dată nu mă mai încălzește, o văd pierdută-n sine, ca umbră a puterii. Erai atunci Zeiță, acum ești oarecine ce își aduce-aminte de clipe fericite. Aceeași întrebare pe buze iar revine : Tu vrei doar răzbunări târzii, nepotrivite ? Urme de pași din gheață cu tropot pe destine dau amăgirii tale prea multele păreri. Cohortele de vise ce-
VIAȚA... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370143_a_371472]
-
pur și simplu de pe noi. Ne-am trezit goi, înlănțuiți unul de altul, un singur trup îmbibat în dorințe și nevoi. Dacă cineva mi-ar fi spus vreodată că într-o noapte senină ca asta - la mare - voi ține o zeiță în brațe, l-aș fi trecut pe tip cu vorbele lui cu tot la capitolul fantastic. Dar viața îți pregătește zi de zi, clipă de clipă, surprize de tot felul. Bune sau rele, frumoase sau urâte. - Acum ... aici ... te doresc
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
prea pământesc. Pentru lunga voastră călătorie Luați-vă merinde, luați-vă pălărie. Până la Învierea cea mare E o vreme fără hotare. Și dacă vorbiți cu bravul Pan Spuneți-i că naiul nu mai face un ban, Că peste umanitate Urlă zeița Răutate. ----------------------------------------------- Publicată în „OLTUL”, anul I, nr. 1 din februarie 1944 NOCTURNĂ Hei telegari ai visului, Purtați-mă pe unde nu voi ajunge vreodată, La porțile paradisului De crin, de ismă și de vată. Eu sânt un om sănătos Bun
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
și farmece, un apărător al vieții, al fertilității și un bun afrodisiac. În acest sens, scandinavii considerau că această plantă veșnic verde aduce noroc și bunăstare. Aceștia vedeau în vâsc o plantă a păcii și armoniei, asociindu-o cu Frigga, zeița dragostei. De asemenea, potrivit unei credințe străvechi, în Marea Britanie, se crede că planta a fost adusă de fulgere și trăsnete pe crengile copacilor și de aceea vâscul poate stinge focul. Obiceiul sărutului sub vâsc Tradiția de a te săruta sub
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
fost adusă de fulgere și trăsnete pe crengile copacilor și de aceea vâscul poate stinge focul. Obiceiul sărutului sub vâsc Tradiția de a te săruta sub ramura de vâsc își are rădăcinile într-o frumoasă legendă scandinavă legată de Frigga, zeița dragostei și de Balder, zeul soarelui, fiul acesteia. Într-o noapte, Balder are un vis despre propria-i moarte. Îngrozit, el aleargă la mama lui să-i spună visul. Premoniția fiului ei despre moarte o îngrijorează nespus de mult, întrucât
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
Balder, fratele acestuia,. Zis și făcut. Fără să stea pe gânduri Hoder a trimis săgeata otrăvită chiar în inima lui Balder, acesta murind pe loc. După trei zile, Frigga reușește să-l readucă la viață pe fiul ei, cu ajutorul vâscului. Zeița dragostei a binecuvântat planta și a adus asupra acesteia vraja că oricine stă sub ea să fie apărat permanent de pericole și să aibă dreptul de a fi sărutat, ca un semn al dragostei. Așadar, de atunci și până în zilele
CREANGA DE AUR de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353343_a_354672]
-
fel de CSM propriu lor. Dă Doamne! Avem Parlament, Guvern, CSM și Sinod, precum avem 1001 ministere. Oare de ce mai este necesară Președinția dacă Președintele nu este ascultat și poate fi revocat dacă cele patru puteri se înfrățesc. Spere că zeița discordiei nu va permite însă. A risipit cam multe mere, dar tot sper să-i rămână unul spre a împiedica un plebiscit în care poporul, care în mare majoritate l-a ales să dispună acum revocarea sa numai pentru faptul
SE MERITĂ OARE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352756_a_354085]
-
Acasa > Poezie > Imagini > UNDE ESTE CHIPUL TĂU? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului UNDE ESTE CHIPUL TĂU? Zeița mea cu ochi de peruzea, De mine ești așa departe, Te caut pentru a te îmbrățișa, Dar distanța mare ne desparte. Pot doar la tine să visez mereu, Să te privesc doar în fotografie, Fără tine timpul trece așa greu
UNDE ESTE CHIPUL TĂU? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352892_a_354221]
-
Acasa > Versuri > Visare > DRUMUL SPRE FERICIRE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului DRUMUL SPRE FERICIRE Zeița mea, născută din valurile mării, Ai venit pentru mine pe acest Pământ, Stai undeva departe la capătul zării, Oferindu-mi noi prilejuri să te cânt. Cu gândul de tine încet mă apropii, Cu mâinile mă joc prin al tău păr
DRUMUL SPRE FERICIRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352944_a_354273]
-
fi vrut să intervină, foarte contrariat de fantasticul întâmplării, dar se opri la timp când văzu că Babacul își coborâse pleoapele precum niște storuri peste ferestrele sufletului. Miramoț, visătoare, reflectă asupra amintirilor povestite de coleg, vizualizându-le ca pe niște zeițe cu brațe lungi și degete subțiri, mlădios răsfirate, care te cuprind. Sub înlănțuirea lor, își zicea, te transpui în ipostaza avută în momentul retrăit, uneori ești înveselit, alteori, covârșit de tristețe... Pe aceeași lungime de undă, Americanul spunea ca pentru
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
și noroc, este așteptat de încă un prag, unul cu fason de scenă! Orașul Onești el însuși e prag al gloriei mondiale, cunoscut în întreaga lume drept corfă de aur din care a zburat la Montreal pasărea măiastră întronată aici zeiță, Zeița de la Montreal, Nadia! Tot la Onești a sărutat buna ursită cu zefirul și crâmpeiul melosului popular și folcloric, și pe artista Mihaela Gurău, căci Trotușul de umbra munților, iar fetele de frumusețe răpitoare și superbitate, nu sunt sărace la
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
noroc, este așteptat de încă un prag, unul cu fason de scenă! Orașul Onești el însuși e prag al gloriei mondiale, cunoscut în întreaga lume drept corfă de aur din care a zburat la Montreal pasărea măiastră întronată aici zeiță, Zeița de la Montreal, Nadia! Tot la Onești a sărutat buna ursită cu zefirul și crâmpeiul melosului popular și folcloric, și pe artista Mihaela Gurău, căci Trotușul de umbra munților, iar fetele de frumusețe răpitoare și superbitate, nu sunt sărace la Onești
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]