1,064 matches
-
Ioan și Dumitru" se umple de gravitate: "Poetul e istoria familiei sale, sublim nămol eterogen/ De fluiere, de fântâni, și de tragedii./ Sub ceața care iese din miile de familii/ Ce se ivesc prin nunți și despărțiri,/ Poetul sapă temelia zerourilor lungi și scoate/ De acolo pământ, ca dintr-o fântână,/ și dezghețând întortocheatele torturi/ Ridică sus, în văzul planetelor,/ O altă/ Planetă, care are în centru craniul/ Perfect al singurului lor strămoș." Un elan de sinceritate rectifică sentimentul de izolare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
chiar, asistăm la descompunerea acestui totalitarism atît de vechi și de adînc înrădăcinat care a marcat și modelat secolul al XX-lea, fără ca viitorul mileniului al treilea să poată încă să se contureze, și iată-ne astfel trăind un an zero planetar în care viitorul, în momentul în care scriu aceste cuvinte, nu a căpătat încă un chip. Rămîne mereu valabilă necesitatea de "a înscrie incertitudinea în gîndirea noastră", "de a reuni riscul și șansa în spiritul nostru" (infra, p. 251
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ușor pe care îl auzim. Pentru a măsura aceasta, erau plasate căști pe urechile participanților și un program informatic emitea sunete cu o intensitate crescândă, începând cu un sunet de intensitate zero. La o persoană normală, nivelul percepției auditive este zeroul audiometric, adică absența sunetului. Asta înseamnă că orice semnal sonor, oricât de mic este perceput de ureche. La tinerii studiați de F. Merluzzi, nivelul de percepție auditivă era situat deasupra zeroului audiometric. F. Merluzzi a definit o plajă întreagă de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
zero. La o persoană normală, nivelul percepției auditive este zeroul audiometric, adică absența sunetului. Asta înseamnă că orice semnal sonor, oricât de mic este perceput de ureche. La tinerii studiați de F. Merluzzi, nivelul de percepție auditivă era situat deasupra zeroului audiometric. F. Merluzzi a definit o plajă întreagă de intensități sonore care nu erau detectate de urechile lor. Majoritatea acestor tineri declarau că petrec între unu și patru seri pe săptămână în discoteci. Experimentul arată că auzul tinerilor este puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în care erau arătate cadavre pline de sânge ieșind dintr-o fabrică de țigări. Tutunul ucide, și acest lucru e arătat din ce în ce mai mult. Cifrele nu sunt suficiente (66.000 de morți pe an în Franța, se pare că mai multe zerouri nu au un impact psihologic decisiv): se insistă acum pe emoții pentru a se obține o schimbare de atitudine din partea cetățenilor. Oare aceste reclame produc efectul scontat? Îi îndepărtează într-adevăr pe cei tineri și mai puțin tineri de țigară
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
1991: 144). Cînd un american vrea sa exprime ideea că o situație, persoană este O.K. va desena un cerc compus din degetul mare și arătător; același gest în Japonia desemnează banii (monezile sînt și ele rotunde), iar řn Franța "zero" sau "lipsa de valoare". În Malta același gest semnalează homosexualitatea, iar în Grecia și Sardinia reprezintă un comentariu obscen sau o insultă. În afara apartenenței naționale gesturile indică statutul social (gesticulația unui intelectual de stînga va fi sensibil diferită de a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
științific mascând dorința de a-i pedepsi pe cei care agită opinia publică și oamenii politici? Vorbind pur și simplu despre această violență nu jucăm oare jocul periculos de a justifica o viziune surescitată care cere în gura mare toleranță zero? Acesta este fondul criticii aduse de sociologul american Loïc Wacquant (1999) cu referire la "noul simț comun punitiv" care, venind dinspre America, s-ar răspândi în bătrâna Europă, contribuind la incriminarea sărăciei și, în ce privește subiectul nostru, la interpretarea ei, încă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Germanisch-romanische Monatsschrift" 4: 549-56, 597-606. Banfield, Ann. 1982. Unspeakable Sentences: Narration and Representation in the Language of Fiction. Boston: Routledge and Kegan Paul. Barthes, Roland. 1968. Writing Degree Zero. Trad. Annette Lavers, Colin Smith. New York: Hill & Wang. [Barthes. 1972. Gradul zero al scriiturii. Trad. Margareta Nasta. In Mihail Nasta, Sorin Alexandrescu, coord. Poetică și stilistică. Orientări moderne, pp. 220-234. București: Univers.] . 1974. S/Z. Trad. Richard Miller. New York: Hill & Wang. [Barthes. 1987. S/Z. Trad. Adriana Babeți, Delia Șepețean-Vasiliu. In Romanul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
coloană ale cărei pietre se aflau toate jos. Tot ceea ce făcea era să asigure așezarea la locul potrivit a cifrelor; nu avea o valoare numerică proprie. În definitiv, 000 002 148 înseamnă exact același lucru ca și 2 148. Un zero dintr-un șir de cifre capătă înțeles doar prin intermediul cifrei din stânga sa. Pe cont propriu, nu însemna... nimic. Zero era un simplu simbol, nu un număr. Nu avea nici o valoare. Valoarea unei cifre este dată de locul pe care îl
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
răspundă la întrebarea dacă 2000 sau 2001 este primul an al secolului douăzeci și unu. Însă nu ei au creat calendarul nostru, ci egiptenii și, mai târziu, romanii. Din acest motiv, suntem obligați să acceptăm un calendar problematic, fără zero. Lipsa lui zero din civilizația egipteană a dăunat calendarului și viitorului matematicii apusene. De fapt, civilizația egipteană a dăunat matematicii din mai multe cauze; nu numai absența lui zero a creat dificultăți. Egiptenii aveau o metodă extrem de greoaie de a opera cu fracții
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
era starea primordială a cosmosului, și exista mereu o teamă agasantă că, la sfârșitul lumii, dezordinea și neantul aveau să domnească din nou. Zero repezenta acel neant. Iar teama de zero a luat amploare. Pentru antici, proprietățile matematice ale lui zero nu aveau explicație, pierzându-se în mister, la fel ca povestea nașterii universului. Și asta, deoarece zero este diferit de alte numere. Spre deosebire de celelalte simboluri din sistemul babilonian, lui zero nu i s-a permis niciodată să stea singur - dintr
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
zero a luat amploare. Pentru antici, proprietățile matematice ale lui zero nu aveau explicație, pierzându-se în mister, la fel ca povestea nașterii universului. Și asta, deoarece zero este diferit de alte numere. Spre deosebire de celelalte simboluri din sistemul babilonian, lui zero nu i s-a permis niciodată să stea singur - dintr un motiv foarte bun. Un zero izolat nu știe să se comporte. Sau, cel puțin, nu se comportă la fel ca și celelalte numere. Adunați un număr cu el însuși
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în mister, la fel ca povestea nașterii universului. Și asta, deoarece zero este diferit de alte numere. Spre deosebire de celelalte simboluri din sistemul babilonian, lui zero nu i s-a permis niciodată să stea singur - dintr un motiv foarte bun. Un zero izolat nu știe să se comporte. Sau, cel puțin, nu se comportă la fel ca și celelalte numere. Adunați un număr cu el însuși și se modifică. Unu plus unu nu este egal cu unu, ci cu doi. Doi și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
din nou rezultatul 2. În mod similar, (3 x 0)/0 ar trebui să ne dea 3, iar (4 x 0)/0 ar trebui să facă 4. Dar 2 x 0, 3 x 0 și 4 x 0 fac fiecare zero, după cum am văzut; deci (2 x 0 )/0 este egal cu 0/0, la fel ca și (3 x 0)/0 și (4 x 0)/0. Din nefericire, asta înseamnă că 0/0 este egal cu 2, dar și cu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
divine care răsuna în întregul univers. Cifra zero nu-și găsea locul în cadrul pitagoreic. Realizarea unei echivalențe între numere și forme i-a transformat pe grecii antici în maeștrii geometriei, însă procedeul avea o mare lipsă. Excludea posibilitatea considerării lui zero drept număr. La urma urmei, ce formă ar putea avea zero? Este ușor să vizualizezi un pătrat cu lățimea de doi și înălțimea de doi, dar ce este un pătrat cu lățimea zero și înălțimea zero? Este greu de imaginat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
obicei rezultatele în sistemul lor greoi, fără zero. Zero nu și-a putut croi drum printre numerele lumii antice din zona europeană, de aceea este puțin probabil ca omicron să fie părintele cifrei noastre 0. Grecii au constatat utilitatea lui zero în calculele lor, însă au continuat să-l respingă. Deci nu ignoranța i-a determinat pe greci să nu accepte cifra zero, și nici sistemul lor restrictiv de tip număr-formă. Filozofia a fost de vină. Zero s-a ciocnit de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Ahile și țestoasa. Când se adună distanța parcursă de Ahile, se începe cu 1, apoi se adaugă 1/2, apoi 1/4, apoi 1/8 și așa mai departe, iar termenii devin din ce în ce mai mici, apropiindu se tot mai mult de zero; fiecare termen reprezintă un pas dintr-o călătorie a cărei destinație este zero. Cu toate acestea, deoarece grecii îl respingeau pe zero, nu aveau cum să înțeleagă că această călătorie ar fi putut lua totuși sfârșit. Pentru ei, numerele 1
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Totul s-ar fi blocat într-o singură poziție pentru totdeauna, neexistând capacitatea de mișcare. Astfel, teoria atomică cerea ca universul să se afle într-un spațiu gol - într-un vid infinit. Atomiștii îmbrățișau conceptul de vid infinit - infinitatea și zero aparțineau aceluiași concept. Era o concluzie șocantă, însă grăunții indivizibili ai materiei din teoria atomică au rezolvat problema paradoxurilor lui Zenon. Deoarece atomii erau indivizibili, exista un punct dincolo de care lucrurile nu mai puteau fi împărțite. Bătăile de cap provocate
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
înainte de Creație? Vid? Acest lucru era de neacceptat pentru Aristotel. Pe de altă parte, dacă nu a existat un eveniment primar, înseamnă că universul a existat dintotdeauna - și va exista mereu în viitor. Trebuie să alegem fie infinitatea, fie pe zero; un univers care nu se bazează pe niciunul dintre aceste concepte nu are logică. Aristotel a disprețuit într-atât ideea de neant, încât a ales varianta universului etern și infinit în defavoarea celui vid; spunea că eternitatea timpului era o „potențială
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
oară pe zero, nu era decât un simplu substituent. Era un loc gol în sistemul babilonian de numărat. Zero era util, însă nu era un număr propriu-zis - nu avea nici o valoare. Avea înțeles numai datorită cifrelor din stânga sa; simbolul lui zero nu însemna nimic dacă era singur. În India însă, situația s-a schimbat. În secolul al IV-lea î.Cr., Alexandru cel Mare a mărșăluit cu trupele sale persane din Babilon până în India. Prin intermediul acestei invazii, matematicienii indieni au auzit pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
s-a născut din nonexistență. RIG VEDA Matematicienii indieni au făcut însă mult mai mult decât să îl accepte pe zero. Ei l-au transformat, modificându-i rolul din simplu substituent în număr. Această „nouă reprezentare“ i-a dat lui zero puterea pe care o deține astăzi. Rădăcinile matematicii indiene se ascund în timp. Un text indian scris în anul în care a căzut Roma - 476 d.Cr. - evidențiază, în matematică, influența grecilor, egiptenilor și babilonienilor, adusă de Alexandru. Ca și egiptenii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
uriași și plați se iveau din castele minuscule, diforme (Figura 17). Nici cei mai buni artiști nu puteau să deseneze o scenă realistă. Nu știau cum să utilizeze puterea lui zero. Cel care a demonstrat pentru prima oară puterea unui zero infinit a fost un arhitect italian, Filippo Brunelleschi: el a creat o pictură realistă, utilizând un punct de fugă. Prin definiție, un punct este asociat cu zero - datorită conceptului de dimensiune. În viața de zi cu zi, lucrăm cu obiecte
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
se retrag înspre fundal, obiectele se apropie din ce în ce mai mult de punctul de fugă, devenind tot mai comprimate pe măsură ce se îndepărtează de privitor. Orice formă situată la suficientă distanță - oameni, copaci, clădiri - se restrânge într-un punct zerodimensional și dispare. Acel zero din centrul picturii conține o infinitate de spațiu. În aparență contradictoriu, punctul lui Brunelleschi a transformat desenul acestuia, într un mod aproape magic, făcându-l să semene izbitor de mult cu tridimensionala clădire a Baptisteriului. Efectiv, nu se mai putea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
infinit de mare a ajutat la zguduirea ideii de univers închis într-o coajă de nucă. Pământul nu putea sta în centrul creației lui Dumnezeu. Pe măsură ce papalitatea își scăpa din mână turma, Biserica Catolică a încercat să respingă conceptele de zero și neant cu mai multă înverșunare ca oricând, însă zero prinsese deja rădăcini. Chiar și cei mai pioși intelectuali - iezuiții - erau sfâșiați între vechile moduri aristotelice de gândire și noile filozofii, care includeau noțiunile de zero și vid, infinitate și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
să respingă conceptele de zero și neant cu mai multă înverșunare ca oricând, însă zero prinsese deja rădăcini. Chiar și cei mai pioși intelectuali - iezuiții - erau sfâșiați între vechile moduri aristotelice de gândire și noile filozofii, care includeau noțiunile de zero și vid, infinitate și infinit. Fiind pregătit ca iezuit, René Descartes a fost și el sfâșiat între vechi și nou. A respins neantul, însă l-a așezat în centrul lumii sale. Născut în 1596, în sudul Franței, Descartes îl va
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]