3,844 matches
-
cinste și slavă nemuririi lor! Cu măreția Arefului în suflet urcăm spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastră pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de cristal din zestrea Domniței Dochia și suim la Cabana Capra unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de aur, Aurel Cazacu și Gheorghe Tuță ne-au întâmpinat
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de aur, Aurel Cazacu și Gheorghe Tuță ne-au întâmpinat cu chipul cald de lumină, binevoitori, reflectând zestrea românului dintotdeauna-Omenia, singura care n-a putut fi nici privatizată, nici vândută străinilor. Din bunătatea lor mi-au oferit în dar un calendar creștin, un ghid montan și pliantul Cabanei, invitându-ne apoi să ne umplem de harul divin al
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Ne întrebăm, cum v-a lăsat sufletul de creștin să le îngăduiți acelor indivizi să-și etaleze nemernicia într-un sfânt lăcaș creștin, atătând unei lumi năucite puterea lor de a-i depune pe primii voievozi români în lada de zestre a unui neam migrator care a stăpânit vremelnic o parte din teritoriul vechii Dacii? Apelăm la Înaltul cler al Bisericii Ortodoxe Române, pentru a lua o atitudine energică și hotărâtă împotriva acestei samavolnicii. Vă rugăm, cu tot respectul, opriți blasfemia
COMUNICAT DE PRESĂ: APEL CĂTRE PATRIARHIA ROMÂNĂ de GEO STROE în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354648_a_355977]
-
Comentari la “Zestrea toamnei “ de Emilia Dănescu “ Zestrea toamnei”, este cartea de debut a poetei Emilia Dănescu. A apărută la Ed. Singur - Târgoviște, anul 2011. Prefața - Pactul cu poezia - aparține Elenei Munteanu. Grafica interioară, apare sub forma unor desene miniatură, spre a sugera
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
Comentari la “Zestrea toamnei “ de Emilia Dănescu “ Zestrea toamnei”, este cartea de debut a poetei Emilia Dănescu. A apărută la Ed. Singur - Târgoviște, anul 2011. Prefața - Pactul cu poezia - aparține Elenei Munteanu. Grafica interioară, apare sub forma unor desene miniatură, spre a sugera tistețea toamnei și spre a
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
toamnei . *când am vrut să iubesc iubirea mi-a întors spatele cănd am vrut să scriu cuvintele au fugit de mine am sorbit până la fund paharul dezamagirii apoi am vrut să râd dar râsul s-a prefăcut în migdale amare . “ “ Zestrea toamnei”, este zestrea Emiliei ! Citiți-i versurile: sunt fiorul sufletului, sunt fiorul toamnei !
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
vrut să iubesc iubirea mi-a întors spatele cănd am vrut să scriu cuvintele au fugit de mine am sorbit până la fund paharul dezamagirii apoi am vrut să râd dar râsul s-a prefăcut în migdale amare . “ “ Zestrea toamnei”, este zestrea Emiliei ! Citiți-i versurile: sunt fiorul sufletului, sunt fiorul toamnei !
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
întrucât domniile lor au „respectat” tradiția și...atât. Chestiune de bun simț și decență, pentru care trebuie să le acordăm tot respectul. Dar cu adevărul etimologic cum rămâne? Corifeii lexicografiei românești În realitate, dumnealor au preluat, sistematizat și sintetizat toată zestrea etimologică a dicționarelor elaborate și publicate de prestigioși savanți ai culturii române cu respectabilă erudiție în lingvistica românească. Nu și-au permis să-i comenteze sau să-i contrazică. Cine ar fi putut? De aceea nu-mi permit nici eu
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
mai mult, românașii noștri și-au îmbogățit limba când și-au trimis odraslele la Paris, de unde tinerii studioși s-au întors cu recolte bogate de neologisme, adevărate „pietre rare” pe care le-au agățat la gâtul limbii române. Și astăzi zestrea limbii române crește văzând cu...urechiile (și ochii), alte „pietre rare” fiind aruncate pe câmpiile țării, de data asta americane (adică, englezești). Așa să fi fost? Evident că Ov. Densușianu et. comp. mă contrazice cu dispreț savant. Mai ales profesorul
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
conacului medieval, sub care trubadurii lutieri au subjugat inima celebrei victime shakespeariene. Am intrat în acea locuință celebră care, după renumele literar și turistic, nu mi-a atins așteptările. Ceea ce m-a țintuit mai mult locului a fost sipetul de zestre al Julietei, care semăna izbitor cu oricare altul de prin gospodăriile cu fete de măritat de pe la noi. Apoi, în spațiul exterior al acestei case nobiliare, umbrit și înghesuit de zidul unui palat medieval uriaș, am putut vedea, în postura de
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347047_a_348376]
-
în Capitală, a frecventat ședințele Cenaclului literar „Sburătorul” din strada Câmpineanu, nr. 40, condus de marele critic literar Eugen Lovinescu, patronul locației. De la începutul anului 1931 face parte din comitetul de conducere al revistei „Cuvântul nostru”, din paginile căreia păstrăm zestrea lui poetică: Dorința, Închinare, Romanță banală și Preludiu de iarnă. După absolvirea Conservatorului face parte din gruparea „Masca„ sub conducerea lui George Mihail Zamfi- rescu, ca actor. A căpătat atâta experiență ca actor, că, după puțin timp a devenit autor
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
60. Grigore Pleșoianu a intrat în viață aproape sărac căci la moartea tatălui său Paraschiv (în 1830) el moștenise în județul Mehedinți, împreună cu fratele său Dimitrie, proporgic în armată și cu sora sa nevârstnică, căreia trebuie să-i asigure și zestrea, numai o vie cu cramă în dealul Buliga, lângă Cerneți, o moară la Malovăț și alte câteva lucruri ce nu valorau nici 2000 lei (datoriile părintești treceau de 1200 lei)61. După moartea unchiului său hagi Gheorghe Cluceru Pleșoianu, mai
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
2000 lei (datoriile părintești treceau de 1200 lei)61. După moartea unchiului său hagi Gheorghe Cluceru Pleșoianu, mai moștenește două vii pe dealul Trestinicului și o prăvălie în Cerneți (tot împreună cu Dimitrie)62. Prin căsătorie cu Ecaterina Ceacâr primește ca zestre o prăvălie în târgul Cucului din București, alături cu casa și acareturi (septembrie 1832)63, mai avea o parte din moșia Pleșoianu - Romanați, veche moștenire a familiei prin unchiul său hagi Radu Pleșoianu 64. Mai târziu dobândește încă o prăvălie
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
lângă Pleșoiu de Romanați, ambele trecute fiului său Virgiliu, odaia Manciului (Ilfov), vecină cu Baloteasca, 6 mori la Baloteasca și 2 prăvălii noi la București 66. Spre sfârșitul vieții adaugă o moșioară la Strâmbeanca pe Moștiștea primită ca adaos la zestre 67. Dobândea astfel, după multe zbateri, o relativă bună stare care-i permitea să dispună de moșii și conace în diverse locuri 68. Deși locuia în mod obișnuit la București, își petrecea vara mai ales la Pleșoiu sau Baloteasca (la
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
art. cit., p. 342, 344). 68Avea la fiecare conac pian pentru soția sa (G. Călinescu, loc. Cit.). 69Pisania acestei biserici nu mai există (N. Bănescu, art. cit., p. 346). 70A fost înmormântată la Dârvari (Ilfov) la biserica moșiei sale de zestre, Strâmbeanca (Ibidem, p. 346-347). 71Ibidem, p. 346. Singurul său fiu, Virgiliu, născut la 30 august 1833 (data nu este sigură) a murit la câțiva ani după dispariția tatălui (la 17/29 martie 1863). A făcut parte din prima promoție a
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
și rezultatul în etape al muncii sale artistice, am pus cap la cap documentele și impresiile despre un autodidact vâlcean care ne-a hrănit aspirațiile culturale din adolescență Dincolo de slăbiciunile inerente, omenești, trebuie apreciat ceea ce a reușit să lase ca zestre spirituală urmașilor. De aceea, un meritat omagiu postum i se cuvine cu asupra de măsură. Emil Istocescu Referință Bibliografică: Dumitru Panaitescu-Perpessicius-manuscris epistolar inedit / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 320, Anul I, 16 noiembrie 2011. Drepturi de
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
bună... câteva seri de neuitat, carismaticul Emil Gavriliuc, compozitor și dirijor, părintele de suflet al Ansamblului „CIPRIAN PORUMBESCU” din Suceava. Drept să vă spun, Regina, chiar dacă nu era lângă mine și nu mă mai îndemna să-i văd lăzile de zestre în care a adunat atâta aur fin din Grădina Raiului Folcloric, o simțeam în cântecul interpreților, în compozițiile condeierilor notelor vrăjite, a unduitoarelor armonii ce se revărsau ca o binefacere peste o lume dornică de înnoire, și asta datorită maestrului
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
bună... câteva seri de neuitat, carismaticul Emil Gavriliuc, compozitor și dirijor, părintele de suflet al Ansamblului „CIPRIAN PORUMBESCU” din Suceava. Drept să vă spun, Regina, chiar dacă nu era lângă mine și nu mă mai îndemna să-i văd lăzile de zestre în care a adunat atâta aur fin din Grădina Raiului Folcloric, o simțeam în cântecul interpreților, în compozițiile condeierilor notelor vrăjite, a unduitoarelor armonii ce se revărsau ca o binefacere peste o lume dornică de înnoire, și asta datorită maestrului
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
binecunoscut pe strălucitorul șirag de nestemate ale tezaurului folcloric românesc, îi este apropiat inimii cântăreței Maria Șalaru pe care o consideră ,,o neprețuită interpretă de folclor moldav, pe care cultura românească, de mai târziu, o va așeza în lada cu zestre a strămoșilor neamului românesc. Este o mamă bună pentru toți copiii pe care îi călăuzește spre a-i reda spectacolului muzicii populare”. Vor fi existând poate și oameni care lovesc în ea - pretutindeni, și pe fiecare dintre noi ne amenință
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
cules piese muzicale care acompaniau dansuri populare, a compus versuri pentru ele, apoi le-a predat copiilor, preschimbate în cântece, pe care ei le-au cântat, le cântă și acum, iar unele sunt interpretate și de către artistă. Drept mărturie a zestrei folclorice nestemate a Sascutului este înșăși denumirea grupului de copii selecționați de Maria Șalaru: ,,Floricica” - acesta este numele unui dans local, descoperit de artistă și valorificat prin a-i învăța pe copii să îl și cânte, pe când era profesoară de
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
cu suflet negru. Sfanțul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea, iar noaptea, pe furiș, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în camera fetei celei mari. În curând față cea mare a reușit să se mărite cu zestrea primită de la Sfanțul Nicolae. La fel s-a întâmplat și în următorii doi ani când și celelalte surori s-au căsătorit. Istoria șosetelor pentru cadouri În alte țari se spune ca Sfanțul Nicolae a auzit povestea celor trei surori sărace
LEGENDELE LUI MOS NICOLAE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357399_a_358728]
-
ei. Și astăzi am ecouri de la cei care nu și-au mai dezlipit viața de la aceste frumuseți. Până să ies la pensie s-au adunat multe amintiri care mai apoi mi-au umple golul și dorul strădaniei de a pune zestrea limbii române la păstrare sau chiar înflorire prin cei ce vor forma viitorul țării. De aceea mi-am costruit alt plan, tot pe acest tărâm minunat, fără să mă împiedice suferința că astăzi limba română este prea adesea amenințată de
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
Pe restul le răsfoiesc, fiindcă mă plictisesc. Octavian CURPAȘ: Ce planuri de viitor ai? Alice NĂSTASE: Voi reedita și alte cărți ale Ninei Cassian, câteva dintre cărțile sale pentru copii și jurnalul său, fabulosul și controversatul său jurnal, „Memoria ca zestre”. Voi scrie o carte a mea, un proiect de carte online cu ilustratii realizate de unul dintre cei mai buni fotografi din România - Paul Buciuta de la studioul „Artista”. Colaborez cu el de mai bine de patru ani, „Tango” am făcut
INTERVIU CU ALICE NĂSTASE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357430_a_358759]
-
plaiurilor primitoare, pe care nu le-am târguit cu nimeni, niciodată. În plus, din seva acestuia s-au hrănit întotdeauna sentimentele majore și veșnice ale românului, care i-au luminat necontenit cărările, adeseori întortocheate, ale istoriei. El face parte din zestrea de cultură, spiritualitate și civilizație a poporului român. Deoarece în ultimii ani s-au produs câteva confuzii, trebuie să facem câteva precizări legate de Imnul Național. În primul rând, autorul muzicii Imnului Național este Anton Pann, poet și un mare
ÎNDEMN LA UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357490_a_358819]
-
vizitat chiar în acel an și a căror asemănare cu plaiurile prahovene, mai ales în ceea ce privește zona centrală a Galileii, a uimit-o, au avut parte de binecuvântarea prezenței Domnului Iisus Însuși. A fost, apoi, dorința de a nu înstrăina din zestrea satului natal averea părinților, ci de a i-o redărui sub această formă: o mănăstire ctitorită în amintirea părinților Gheorghe și Eufrosina Chițu-Burchiu și a soțului Aurel Cornea. Înfățișând gândul său chiriarhului locului din vremea aceea - Părintele Patriarh Teoctist, acesta
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]