21,644 matches
-
o ,,amintire din copilărie’’. Fănuș Neagu izbutește ,,să mute centrul de greutate al receptării sale de pe spiritul boem și vesel, ,,dat în Paști’’ de talentat, cum spunea marele său prieten Nichita Stănescu, și care își scrie povestirile ,,cu labă de zeu’’, în imaginea unui scriitor care elaborează greu, sub semnul chinurilor flaubertiene ale stilului, obsedat de fiecare cuvânt al limbii române’’. Studiul monografic al lui Viorel Coman intră în profundă vibrație și consonanță cu oceanul operei lui Fănuș Neagu, fiind, aidoma
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, amenință toată clădirea măreață a civilizației creștine. Shakespeare cedează în fața bufoneriilor și dramelor de incest și adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfințesc, zeii mor. Miron Manega membru UZPR Sursă: www.certitudinea.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
în seamă lor sănătatea, firesc, deoarece la toate popoarele antice medicină magică ori sacerdotala vede în boli fie duhuri rele pătrunse drept corpuri străine în organism, fie le consideră că pedepse divine. Bineînțeles că în cadrul unor astfel de concepții anumiți zei dătători de viață vor fi aceia care vor alunga demonii chinuitori din corpul oamenilor sau vor pedepsi cu boli pe cei necredincioși. Zalmoxis este principalul zeu al geto-dacilor, amintit în repetate rânduri în literatura antică, incepand cu Herodot, Platon, până
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
fie le consideră că pedepse divine. Bineînțeles că în cadrul unor astfel de concepții anumiți zei dătători de viață vor fi aceia care vor alunga demonii chinuitori din corpul oamenilor sau vor pedepsi cu boli pe cei necredincioși. Zalmoxis este principalul zeu al geto-dacilor, amintit în repetate rânduri în literatura antică, incepand cu Herodot, Platon, până târziu de către istoricii bizantini.. Printre atribuțiile lui Zalmoxis se înscriu și cele de vindecător. Dar nu numai Zalmoxis, marele zeu al dacilor, avea “responsabilități” medicale, ci
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
pe cei necredincioși. Zalmoxis este principalul zeu al geto-dacilor, amintit în repetate rânduri în literatura antică, incepand cu Herodot, Platon, până târziu de către istoricii bizantini.. Printre atribuțiile lui Zalmoxis se înscriu și cele de vindecător. Dar nu numai Zalmoxis, marele zeu al dacilor, avea “responsabilități” medicale, ci și alte divinități. Astfel, se pare că există o zeitate traco-dacică chiar a sănătății, pe nume Derzis, Derzeles sau Darzos. După cucerirea română, unii cercetători, printre care și Pârvan, identifică pe Darzos cu Hercules
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
2197 din 05 ianuarie 2017. Doi Cristina Pârvu Că două picături de ploaie, Ne-am întâlnit din întâmplare. Că două litere pe-o foaie, Alăturate la-ncercare. Două suflete dintr-o mie, Încrucișate pe o stradă. Împreunate pe vecie, Tu zeul meu, eu a ta pradă. Noi, două lacrimi care cad, Pe vechea măsuța din sticlă. Unite fără de știință, Reducând totul la o clipă. Citește mai mult DoiCristina PârvuCa două picături de ploaie,Ne-am întâlnit din întâmplare.Ca două litere
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
totul la o clipă. Citește mai mult DoiCristina PârvuCa două picături de ploaie,Ne-am întâlnit din întâmplare.Ca două litere pe-o foaie,Alăturate la-ncercare.Două suflete dintr-o mie,Încrucișate pe o stradă.Împreunate pe vecie,Tu zeul meu, eu a ta pradă.Noi, două lacrimi care cad,Pe vechea măsuța din sticlă.Unite fără de știință,Reducând totul la o clipă.... III. NUVELĂ MEA - SURÂSUL PAULEI, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
Pârvu Du-mă, iubire, pește gleznele norilor, Sărută-mi buzele, lângă soarele palid. Șoptește-mi "te iubesc" în lumina zorilor, Cerul rămâne-va fără raze, fălit. Sub norul cel mai 'nalt ne vom ascunde, Departe de ochii ființei și-ai zeilor. În labirintul cerului vom pătrunde, Pe veci pecetluita fi-va taină ieșirilor. Citește mai mult Labirintul norilorCristina PârvuDu-mă, iubire, pește gleznele norilor,Sărută-mi buzele, lângă soarele palid.Șoptește-mi "te iubesc" în lumina zorilor,Cerul rămâne-va fără
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
norilorCristina PârvuDu-mă, iubire, pește gleznele norilor,Sărută-mi buzele, lângă soarele palid.Șoptește-mi "te iubesc" în lumina zorilor,Cerul rămâne-va fără raze, falit.Sub norul cel mai 'nalt ne vom ascunde,Departe de ochii ființei și-ai zeilor. În labirintul cerului vom pătrunde,Pe veci pecetluita fi-va taină ieșirilor.... XIII. CÂNTECUL APEI, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Câtă muzicalitate există în cântecul apei! V-ați gândit vreodată? Pentru început
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
înspumatul val de mare Și-n struna ce-și rostește cântul. În cer sălășuiește norul, Pe cer se sprijină aripa Hultanilor când își iau zborul Și tot prin el se cerne clipa. Trimitem rugi către albastru, Ori universuri infinite, Iar zeii, răstigniți pe astre, Râd și le lasă ne-mplinite. Cerul respiră libertate, Este îndemn spre cutezanță. El încrustează demnitate'n Visul atins, nu doar speranță. E'un cer în noi, în fiecare, Un spațiu'n care, Dumnezeu, A răsădit, ca pe
CERUL E-N NOI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378174_a_379503]
-
ne-mplinite. Cerul respiră libertate, Este îndemn spre cutezanță. El încrustează demnitate'n Visul atins, nu doar speranță. E'un cer în noi, în fiecare, Un spațiu'n care, Dumnezeu, A răsădit, ca pe'o onoare, Puterea de'a te crede zeu. *** Referință Bibliografică: Cerul e-n noi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CERUL E-N NOI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378174_a_379503]
-
Constantin Lămureanu, Constantă /p. 44 Lăură Hubati, Galați /p. 51 Armina Flavia Adam, Târgu Mureș /p. 45 Ioan Friciu, Sibiu / p. 52 Edoardo Cacciatore, Graduali: refuzul modernității cu orice preț /p. 53 traducere și prezentare: Anca-Domnica Ilea Român foileton: Setea zeilor de Anatole France, continuare din nr. 8 (48) /p. 55 traducere și note: Lucia Patachi Alphonse de Lamartine - Suvenirul /p. 60 Eseu - autor: Vavila Popovici, Carolina de Nord, SUA /p. 61 Pagini de istorie: Misterul tăblițelor de plumb - autor: Armin
DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378192_a_379521]
-
joacă vântu-n coama-i răzvrătită. Chiar de-i udat de ploaie strop cu strop, Aleargă pe câmpia nesfârșită, Spre dragostea atât de mult dorită, Luminile din cer le strânge-n snop. Și ca Pegas, plutind pe lângă nor, Aduce fii de zei, aduce prinți, Să stingă-n inimi veșnicul fior, În tain-ascuns, departe de părinți. Iar cavalcada cailor e zbor Și au aripi de îngeri sau de sfinți. CALUL NEGRU El vine dintr-o noapte fără lună, Lucind ca de-antracit sau
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
Și au aripi de îngeri sau de sfinți. CALUL NEGRU El vine dintr-o noapte fără lună, Lucind ca de-antracit sau de țiței, Iar din copite scapără scântei, Când se prăvale, fulger în furtună. Și-n cavalcada ce doboară zei, Pe soarta crudă iarăși se răzbună. Puterea toată-n luptă și-o adună Și toate cad robite-n fața ei. Chiar negru, nu-i cărbune, nici grafit, Iar pasul său prin lume-i elegant Și chipul său, de stele-mpodobit, E
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
de mult timp elevul lui Platon. Cu fiecare pagină citită din Platon împrumuta câte ceva din el și încerca să-l combată logic. La moartea lui Platon, Aristotel i-a ridicat un altar și i-a adus omagii aproape ca unui zeu - întrucât îl iubise, deși îl contrazisese de multe ori. Spre deosebire de Platon el nu se interesează numai de organizarea cetății, ci de toate formele de organizare politică. Importante sunt și tratatele de științe naturale, iar fizicii îi adaugă modul logic al
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
Trupul tău de fântâni, ochiul tău de abis Ne-am găsit prea târziu, ne-am iubit pe un vis Dintr-o luntre de flori cu petale de scrum. Ne-am iubit într-un dans de pumnal, în oglinzi Cu toți zeii din noi, prăbușiți în ... Citește mai mult Poartă veche, și tu, pași ascunși, ușa greaEu și viața, pe scări, asfințit vinețiuScârția sub picior lemnul vechi, a pustiuși un zid de ferigi umbre lungi desenaPe obrazul tăcut, scutul altei iubiriTrecătoare și
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
dor neîntâmplat de nebunTrupul tău de fântâni, ochiul tău de abisNe-am găsit prea târziu, ne-am iubit pe un visDintr-o luntre de flori cu petale de scrum.Ne-am iubit într-un dans de pumnal, în oglinziCu toți zeii din noi, prăbușiți în ... VII. EU TE-AM IUBIT..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1688 din 15 august 2015. Eu te-am iubit, probabil, de dinaintea firii, Când nu erau copacii, când nu era pământ Când se nășteau prăpastii
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
te-am iubit, probabil, de dinaintea firii, Când nu erau copacii, când nu era pământ Când se nășteau prăpastii, dar noi eram doar vânt Eu te-am iubit, probabil, din ochii nemuririi. Nu ne născusem încă, dar bântuiam prin somnul Din zeii amăgirii , pe vremuri, pe acum Când știu că ești doar umbră în visul meu de scrum Eu te-am iubit cu noaptea din care pleacă mirii. Nu ne-a fost scrisă, totuși, nici împlinită clipă De- a-ți scrijeli pe
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mai mult Eu te-am iubit, probabil, de dinaintea firii,Când nu erau copacii, când nu era pământCând se nășteau prăpastii, dar noi eram doar vântEu te-am iubit, probabil,din ochii nemuririi.Nu ne născusem încă, dar bântuiam prin somnulDin zeii amăgirii , pe vremuri, pe acumCând știu că ești doar umbră în visul meu de scrumEu te-am iubit cu noapteadin care pleacă mirii.Nu ne-a fost scrisă, totuși, nici împlinită clipăDe- a-ți scrijeli pe deget hoinarul meu destinMi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
în Ediția nr. 1569 din 18 aprilie 2015. Eu voi pleca de mâine în anotimpul meu Tu vei dormi când tainic voi incerca să-nchid Nu poartă năruita, cu mâini de spini și frig, Ci vremea împreună, în ochiul unui zeu. Te voi visa, frumoaso, dar nu am să cutez Să tulbur depărtarea amiezelor tăcute Târzia mea ființă, ascunsă între cute, Te va șopti prin perini, cu nume de botez. În brațele de smirna, cu care m-ai vândut, Îi vei
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
dacă vor mai trece prin părul tău dovezi ... Citește mai mult Eu voi pleca de mâine în anotimpul meuTu vei dormi când tainic voi incerca să-nchidNu poartă năruita, cu mâini de spini și frig,Ci vremea împreună, în ochiul unui zeu.Te voi visa, frumoaso, dar nu am să cutezSă tulbur depărtarea amiezelor tăcuteTârzia mea ființă, ascunsă între cute,Te va șopti prin perini, cu nume de botez.În brațele de smirna, cu care m-ai vândut,Îi vei primi, desigur
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Harietta adresa 3 petiții către Ministerul de Finanțe, Prefectura Botoșani și Regina Carmen Sylva, în octombrie 1887, toate soldate cu un răspuns negativ. ” Cu durerile iubirii. Voind sufletu-mi să-l vindec, L-am chemat în somn pe Kama - Kamadeva, zeul indic.” Într-un anumit fel, se poate conchide că nu numai prima poezie semnată de Eminescu are importanță, ci și ultima 23. Legende apocrife încearcă să ofere titlul suprem de ”ultima poezie” a lui Eminescu unor versuri ușor dubioase. Din
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
el!) Tragicul leitmotiv al râului (trimitere indirectă la heracliticul panta rhei) va mai apărea și în alte poeme, cum sunt Cronică sau Același râu din care cităm: „Același râu/ Îl duc mereu/ cu maluri albie curgând/ în el apune Domnul Zeu/ ca să răsară gând cu gând/.../ Dar fără fund și fără mal/ e fără guri și nici izvor/ adeseori e doar un val/ mereu din el începător/ Vai ce adâncă-i noaptea lui/ și fără margini e de clară/ temeiul ne-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
chiar dacă este prietenos și zâmbitor. Cum s-ar purta oare, mai mult decât se poartă cei ce par păuni, de încrezuți și extravaganți ce sunt, dacă ar avea măcar o umbră din toată popularitatea admirabilă a actorului George Mihăiță?! Ca zeii pe pământ, pesemne! Oamenii frumoși, oamenii buni, oamenii curați sufletește, oamenii oameni, așa arată, ca George Mihăiță! Actor de teatru și film, s-a născut pe 23 septembrie 1948, la Moreni, județul Dâmbovița. A absolvit în 1971 Institutul de Artă
GEORGE MIHĂIŢĂ. UN ACTOR TÂNĂR, DOAR TÂNĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377104_a_378433]
-
emană, Bice șficuind pe piele Sentimente de pomană. Vinovat mi-s pentru toate Câte mie mi se-ntâmplă, Voi iubi în viață poate O femeie cât mai simplă. Așteptarea mă omoară Gândul dor îmi face silă, Zilele sunt grea povară Zeii reci n-au nici o milă. Îmi doresc să fiu mai tandru Cu a inimii năvală, Să visez umil sau mândru La o dragoste banală. Să doresc modeste mostre De sublimă adorare, Să mă fac punte și luntre Ca să n-ajung
MEA CULPA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377169_a_378498]