1,073 matches
-
mirosul urât pe care l-ar degaja evreul s-ar datora nu numai „proverbialei” sale murdării, ci și excesului de usturoi și ceapă din dieta sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a usturoi ca un evreu” (zicală românească și poloneză ; cf. <endnote id="3, p. 63 ; 70, p. 180"/>), „Evreii n-au vrut să mănânce mană, de aceea mănâncă usturoi (ceapă)” (proverb polonez, ucrainean și rusesc ; <endnote id="cf.3, p. 64 ; 70, p. 177"/>). În Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Termenul „biserică” era desemnat prin sintagme precum „casa impurității” sau „loc necurat”, „creștinii” erau numiți „necircumcișii impuri”, iar verbul „a boteza” era redat prin „a murdări” sau „a stropi cu apă murdară” <endnote id="(455, I, pp. 84 și 281)"/>. Zicala poloneză „Îi este frică de apă ca unui evreu” <endnote id="(70, p. 180)"/> pare să nu se refere la apa simplă, de spălat, ci la cea rituală, de botez. Nefiind botezați, nefiind deci „curățați” de apa baptismală și fiind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o fată „uluitor de frumoasă”. În percepția istoricului religiilor, ea nu putea fi decât evreică, având un „accentuat tip iudaic” <endnote id="(907, p. 254)"/>. În mentalitatea populară, există un fel de specializare pe criterii etnice a femeii. Vezi și zicalele din folclorul românesc, de tipul „O am pe româncă,/ Pentru că știe să gătească/ Și pe țigancă,/ Pentru că știe să iubească” <endnote id="(403)"/> sau „La tinerețe omul, fiind dornic de dragoste, Își ia o țigancă pentru că sunt mai focoase ; mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
idei simple și ingenioase. Portretul profesional 1. Evreul negustor Neguțătoria ca „lucru de ocară” Într-un straniu clasament pe națiuni, evreul (veșnicul cămătar, cârciumar și negustor necinstit) pare să ocupe primul loc la proba Înșelării altora, cel puțin conform următoarei zicale românești : „Un grec Înșală doi români, un armean doi greci, un ovrei doi armeni” <endnote id="(3, p. 47)"/>. În conformitate cu această insolită ecuație etnico-etică, viciul de căpătâi al evreului ar fi frauda, pe care ar practica-o de două ori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
III, p. 23)"/> . Mai degrabă se Înșală el Însuși, cred rușii : „Evreul e În stare să se Înșele singur, dacă Îi trăsnește prin cap vreo Înșelă ciune” <endnote id="(3, p. 70)"/>. La fel este perceput evreul de către ucraineni : „O zicală rămasă din bătrâni spune că jidanul e În stare să se fure și pe el, numai să vreie” (N.V. Gogol, Taras Bulba, 1835 ; <endnote id="cf. 660, p. 173"/>). Mai rar sunt atestate proverbe care exprimă, dimpotrivă, corectitudinea evreilor la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de jidan !” nu are În limba română doar un sens admirativ, ci și - foarte adesea - unul peiorativ. După Iuliu Zanne, ea s-ar aplica unei persoane care „umblă cu Înșelăciuni” <endnote id="(207, p. 178)"/>. În limba maghiară există o zicală similară ; despre un negustor necinstit, care Îi trage pe sfoară pe alții, se spune : „Înșală ca un evreu” <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicala româ nească „Ovrei prost nu se poate” are și un revers, la fel de uzual : „Ovrei cinstit n-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unei persoane care „umblă cu Înșelăciuni” <endnote id="(207, p. 178)"/>. În limba maghiară există o zicală similară ; despre un negustor necinstit, care Îi trage pe sfoară pe alții, se spune : „Înșală ca un evreu” <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicala româ nească „Ovrei prost nu se poate” are și un revers, la fel de uzual : „Ovrei cinstit n-am văzut” <endnote id="(3, p. 46)"/>. Fiind, chipurile, imposibil de găsit, evreii cinstiți au devenit un fel de ființe fabuloase, cu semne fiziologice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proverburi”, care au fost „de prin lume adunate” În prima jumătate a secolului al XIX-lea (Povestea vorbei, 1847). De fapt, În credințele evreilor nu despre „a Înșela” este vorba, ci despre „a munci”. „Cine n-a muncit - sună o zicală populară evreiască - nu va mânca”, pentru că „Însuși Adam nu s-a hrănit Înainte de a fi muncit” <endnote id=" (481, pp. 278- 280)"/>. Din proverbul românesc se subînțelege că evreul trebuie să Înșele un neevreu. De regulă, acest fapt este formulat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În zioa În care nu vor putea să Înșele un creștin” <endnote id="(3, p. 46)"/>. Sau, Într-o altă formulare, În care „creștinul” capătă identitate etnică : „Ovreiul nu mănâncă până n’o Înșela pe un român”, cum apare această zicală În colecția de snoave populare culese de Petre Ispirescu „din gura celor ce știu multe”, În a doua jumătate a aceluiași secol XIX <endnote id="(80, p. 128)"/>. În forme aproape identice, proverbul apare și În cultura folclorică a polonezilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se află vecinic În activitate. Pentru Întreprinderi și asociațiuni de speculă sunt ei totdeauna gata [...]. Ei țin mai mult la adunarea averei, decât la Îngrijirea și nutrirea corpului” <endnote id="(126, pp. 7-9)"/>. Ultima remarcă a fost probabil influențată de zicala deja amintită : „Ovreiu’ până nu Înșală nu mănâncă”. „Trebuie să facem dreptate evreilor” În „romanțul original” Ciocoii vechi și noi (1863), Nicolae Filimon a zugrăvit cu tușe negre imaginea negustorului evreu din Bucureștiul primelor decenii ale secolului al XIX-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a opri valul cametei” <endnote id="(346, p. 23)"/>. În această situație, evreii au fost aceia care au ocupat sectorul profesional mult hulit, infirmând valabilitatea faimosului dicton aristotelian conform căruia Nummus non parit nummos („Banii nu fac pui”). Această zicală s-a răspândit În Europa Occidentală Începând cu secolul al XIII-lea, odată cu redescoperirea ideilor filozofului antic grec, dar și - În contratimp - odată cu nașterea unei puternice burghezii, care avea nevoie de bancheri și de banii lor. Nu voi Încerca - cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
considera pe toți cămătarii ca fiind evrei era o gândire bazată pe un stereotip venerabil. În Franța, de exemplu, acest tip de gândire a devenit expresia exagerării prin excelență. Când sunt confruntați cu o exagerare evidentă, francezii folosesc de regulă zicala Tous les banquiers ne sont pas des Juifs <endnote id="(3, p. 75)"/>. În general, imaginea evreului cămătar a fost receptată emoțional și excesiv de ambele părți. Concluziei exagerate de genul „toți cămătarii sunt evrei” i-a fost opusă o concluzie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a amâna la nesfârșit” <endnote id="(682, p. 302)"/>. Interdicția de sabat Multe bâlciuri se desfășurau duminica, ceea ce Îi obliga pe oameni să călătorească sâmbăta. Pentru un evreu practicant, un asemenea act era de neimaginat. Țăranul român avea o veche zicală, care „să zice pentru cei fără noroc” : „O dată vrură ovreii să călătorească șî să Întâmplă [să fie] sâmbătă”. Așa sună una dintre pildele „adunate dă dumnealui dvornicul Iordache Golescul”, În prima jumătate a secolului al XIX-lea <endnote id="(179
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru cei fără noroc” : „O dată vrură ovreii să călătorească șî să Întâmplă [să fie] sâmbătă”. Așa sună una dintre pildele „adunate dă dumnealui dvornicul Iordache Golescul”, În prima jumătate a secolului al XIX-lea <endnote id="(179, p. 175)"/>. O zicală similară este atestată și la greci <endnote id="(80, p. 139)"/>. Interdicțiile impuse de iudaism sunt destul de multe, iar cele legate de ziua a șaptea (sabat) sunt greu de respectat, mai ales pentru un om activ. În epoca biblică, ele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la seceră” <endnote id="(39)"/>, adică niciodată. Ion Ghica a combinat această imagine cu cea a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plecase ovreii la secere și s-a Întors speriați de o pisică” <endnote id="(824, p. 365)"/>. În folclorul polo nez se regăsesc formule asemănătoare : „E Îndemânatec precum un evreu la munca câmpului” <endnote id="(127, pp. 89-90)"/>. Astfel de zicale acoperă, de regulă, realitatea istorică, având În vedere faptul că evreilor le era interzis prin lege să dețină pământ În proprietate : „Jidovii sunt opriți deapururea de a cumpăra moșii” (Codul Calimachi, Iași, 1817) ; „Dobândirea proprietății de moșii, vii și țigani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-se la evreul generic. „El nu posedă un petec de pământ sărac, nici doi boi jigăriți [...]. Ițic are o dugheană soioasă” <endnote id="(425)"/>. Acolo unde și atunci când legislația privind proprietatea funciară a suferit excepții, acordându-li- se drepturi și evreilor, zicalele amintite mai sus nu au mai avut acoperire deplină. „Până acum n-am văzut evrei la plug - scria primul guvernator austriac al Bucovinei, generalul austriac Enzenberg -, nici pe unul Îndeplinind munca țărănească” <endnote id="(193)"/>. După 1775 (sub Împăratul Iosif
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se poate de limpede dintr-un răspândit proverb românesc : „Grec galanton, ovrei prost și țigan cinstit nu se poate” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Un proverb identic cu acesta este atestat și În paremiologia maghiară <endnote id="(107, p. 120)"/>. Zicale mai mult sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor popoare europene : „Nici evreu prost, nici iepure leneș [nu se poate]” (proverb spaniol) ; „Ai văzut vreodată vacă verde și ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau mai puțin asemănătoare se regăsesc și În folclorul altor popoare europene : „Nici evreu prost, nici iepure leneș [nu se poate]” (proverb spaniol) ; „Ai văzut vreodată vacă verde și ovrei prost ?”, Numai un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca un evreu” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; „Învățat ca un rabin” <endnote id="(302, p. XLIV)"/> sau „Deștept ca un rabin” (ultimele trei, zicale poloneze) <endnote id="(70, p. 180)"/>. Iosif Iser
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un evreu poate Înțelege ceva din Încâlceala asta” (zicale germane) <endnote id="(3, p. 67)"/> ; „Înțelept ca un evreu” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; „Învățat ca un rabin” <endnote id="(302, p. XLIV)"/> sau „Deștept ca un rabin” (ultimele trei, zicale poloneze) <endnote id="(70, p. 180)"/>. Iosif Iser, Evreu cu cartea (desen, cca 1919-1920) „Maistrul Ruben”, mag și astrolog, personajul lui Eminescu din nuvela Sărmanul Dionis (1872), pare să Întrupeze În literatura română un model al rabinului Înțelept : „un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci merg mai departe : sunt cei săraci cu duhul” <endnote id="(310, p. 69)"/>. Cu alte cuvinte, nivelul de prostie al evreului prost ar fi mai mare decât nivelul de deșteptăciune al celui deștept. Această forma mentis a generat unele zicale - În cadrul unui folclor mai degrabă urban -, pe care poți avea surpriza să le regăsești chiar și În zilele noastre (În 1998), de exemplu, folosite de un scriitor român, ca un argument serios, Într-o importantă revistă culturală : „Atunci când un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un scriitor român, ca un argument serios, Într-o importantă revistă culturală : „Atunci când un evreu este deștept, este deștept cât zece români, dar atunci când este prost, e prost cât o sută de români” <endnote id="(306)"/>. De multe ori, această zicală este utilizată pentru ca, admi țându-se prima constatare, să fie subliniată de fapt cea de-a doua. La baza acestor aforisme pare să fie un cunoscut proverb : „Unde e minte multă, e și prostie”. Radu Cosașu tratează chestiunea cu umor și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Are evrei” [= Îi e frică] (expresie germană) ; „De ce tremuri, jupâne Iancule ? - Nu eu, pământul tremură”, „Jupân Leiba din fundul căruței”, „Las’ să ziche el, numai eu să nu zic”, „Nu știu, n-am văzut, nici pe-acolo n-am trecut” (zicale românești referitoare la evrei ; pentru toate, <endnote id="vezi 3, pp. 66-67"/>). Nu numai românii percepeau frica evreului, ci și alți minoritari care trăiau printre români. Mihail Sebastian, de pildă, Își aducea aminte că În copilărie, În Brăila natală, grecii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jur”, atunci - din nou de regulă - evreul devine „un om rău și necinstit”, adică „jidan”. În limbaj popular, concluzia este simplă : „Jidan bun n-am văzut” <endnote id="(755)"/>. Există o snoavă populară care descrie, din perspectivă anecdotică, originile acestei zicale. Se zice că mai mulți evrei călătoreau Împreună cu rabinul Güterjüd (În idiș, Güter Jüd = „jidan bun”). Însă evreii s-au rătăcit de rabinul lor și au Început să-l caute și să Întrebe oamenii dacă l-au văzut. La Întrebarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imaginăm că În secolul V Î.e.n. cineva ar fi spus : «e persan, dar e un bun grec». Imposibil. Nota bene, nici «e un bun grec» nu a existat” <endnote id="(690, p. 42)"/>. „E om bun, măcar că-i jidan” Când zicala populară amintită („Jidan bun ? N-am văzut !”) era totuși infirmată, se considera că este vorba de o excepție de la regulă. Dacă răutatea evreului este formulată adversativ („Evreul este inteligent, dar viclean”), excepția pe care o reprezintă modelul „bunului evreu” este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]