1,162 matches
-
la Sfânta Liturghie, tata rostea Crezul și citea Cazania. Când am sosit acasă din închisoare, invocând slăbirea dinților care-i afecta dicția, mi-a predat cinstea. Mulți, foarte mulți bărbați din sat îmi ziceau: Dom’ Costică ți-a lăsat moștenire zicerea Crezului, dar după dumneata, eu îl voi spune! Nu era dorința infatuării, ca fariseul în templu, ci dorința de a fi continuatori și mărturisitori ai adevărurilor de credință în fața lumii și a lui Dumnezeu. Când le-am făcut propunerea să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
completare ședinței următoare de instruire. „Socrate spunea că acei care știu ce este fiecare lucru, sunt în stare să explice și celorlalți, pe când cei care nu stiu este firesc sa se insele pe ei și să înșele și pe alții.” Zicerea sa, cu siguranță nu se referea la activitatea de instrucție auto, dar cu siguranță, este valabilă și aici. Această carte face instructorului și deopotrivă și cursantului, o propunere, prezintă o modalitate de lucru (nu singura și nu neapărat cea mai
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
relație. Întrebuințați autonom, termenii oricine, orice, oricare sunt pronume nehotărâte: Vine oricine/Vine oricine vrea.(pron. neh./pron.relativ) Pronumele interogative-relative caracterizează stilul indirect; sunt mărci ale unor interogative indirecte; regentul este, de aceea, în mod frecvent, un verb al zicerii sau un substantiv din același câmp semantic: „Și de-ntrebați atuncea, vouă ce vă rămâne?/Munca, din care dânșii se-mbată în plăceri.” (M. Eminescu, I, p. 60) În propozițiile pe care le marchează ca atare, ca având statut propozițional
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu un subiect gramatical în cazul verbelor intranzitive: Se trăiește greu. sau o situează în sfera semantică a subiectului-agent nedeterminat, în cazul verbelor tranzitive: Se spun multe. Observații: În sintagmele cu verbe tranzitive (cel mai frecvent, verbe de percepție, de zicere sau de atitudine), al treilea termen (foarte frecvent, o propoziție) - expresie lingvistică a „obiectului” acțiunii verbului - poate realiza funcția sintactică de subiect: Se aud clopotele. Se aude/spune/crede că va veni italianul. Aceste sintagme, cu un termen-subiect gramatical, dezvoltă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbe care pot rămâne implicite în însuși actul aserțiunii: După ticăloșirea Ioanei a trecut la ticăloșirea intensivă a Andrei. sau pot primi expresie sintactică: Îți spun încă o dată că exact așa s-au întâmplat lucrurile. Când primesc expresie sintactică, verbele zicerii se pot înscrie, în stil indirect, într-o relație de dependență, ca termen regent: „Însă tu îmi vei răspunde că e bine ca în lume Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume.” (M. Eminescu) într-o relație de interdependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
creștet să nu-mi plângi.” (M. Eminescu, I., 129), își pierde funcția de marcă distinctivă, întrucât, în stil indirect, poate introduce diferite tipuri funcționale de propoziții rezultând dintr-o relație sintactică (de dependență sau de interdependență) cu un verb al zicerii: „Nu știe/se știe/când se vor termina toate acestea.” Când introduce temporale, adverbul când este specific raportului de simultaneitate: „La ce visezi când ziua pe lampa ta se curmă Și cade-n geam zăpada la ceasul cunoscut, Tu, care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șrepetițieț Cuvintele și construcțiile incidente au această identitate numai intrând în raport cu elemente „neincidente”: „Turturel - așa-i că sună bine? - este pseudonimul destul de transparent cu care Edgar își semnează cronicile.” (I.L. Caragiale) Mai mult, construcțiile/ propozițiile incidente dezvoltate în baza verbului zicerii nu se pot lipsi de construcțiile/ propozițiile „neincidente.” „Na! Dănilă - zise el în gândul său - așa-i c-ai sfeclit-o?” (I. Creangă) b. „Fenomenele sintactice” sunt structuri de gradul II, în sensul că rezultă din modificări la care a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să-l poți face, dragul tatei?!” (I. Creangă, 153). Apartenența ambelor structuri la categoria enunțurilor complexe, întemeiate pe o relație de incidență este determinată de raportul semantic dintre cele două enunțuri înglobate; enunțul-dialog (enunțul personajului) reprezintă complinirea semantică a verbului zicerii, predicat al enunțului narativ (enunțul naratorului): „Dacă-i așa, hai și tu cu noi, zise Harap Alb, că doar n-am a te duce în spinare.” (I. Creangă, 214) „Harap Alb atunci se bate cu mâna peste gură și zice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Pomi Luceafărul...“ care parte din întreg o reprezintă? Miezul acestuia. Prima se numește „Lada de zestre“ și a apărut în caietul de repertoriu al revistei „Cântarea României“. Prin intermediul ei veți întâlni un om ivit din popor, ce își nota o zicere măiastră, un ochi de proverb, o rază de doină. Un om ce a luat cunoștință de noi. În ultima - „Șalul alb” - veți găsi, în schimb, un Eminescu obosit de atâtea vitregii, de izbitura puternică a valurilor, de înțepătura tăioasă a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
frumoase poezii despre MAMA - mort în temnițele de la OCNELE MARI în anii comunismului, neputându-l ierta pentru că ne-a dat și lăsat pagini nemuritoare de literatură autentică. Primul FESTIVAL de VIN, 3-6 noiembrie 2011, organizat la Iași, punând în valoare zicerea “Dacă vi nul nu are poveste nu are nici preț” - aduce în actualit ate păre rea mea că dacă alături de creațiile de pictură, sculptură și grafică oferite participanților la Festival de Uniunea Artiștilor Plastici Iași, același gest l-ar fi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
unui regressus ad uterum. Cea de-a doua etapă a drumului, asociată cunoașterii intuitive, este marcată de constatarea: „când e minte nu-i ce vinde, când e brânza nu-i bărbânță”, care va deveni esența experienței sale de o viață. Zicerea ritmată devine echivalentul neputinței de a și folosi mintea atunci când nu are suportul material necesar, dar și o modalitate de a ilustra puterea de disociere a personajului între concret și abstract, material și spiritual. Având acum curajul celui care a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
se întreabă într-o fracțiune de secundă milioane și milioane de oamenii de pe această planetă: ce mai faci, Carmen Mihalache? Ce i-ați răspunde Umbrei? C.M.: Pentru că ați amintit de Ilie Boca, am să reproduc una dintre cele mai frumoase ziceri ale sale, consemnată undeva, în convorbirile nostre. Caut nedescoperitul. Și mie mi-ar plăcea să mă aventurez în această căutare, asta i-aș spune Umbrei. V.P.: Vă mulțumesc mult. A fost o încântare să dialoghez cu Domnia Voastră. Și nu ascund
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
oa- menii nu reușesc să ocolească răul. Nu vor, nu sunt în stare, nu văd, nu-și dau seama că Pământul îi încape pe toți, iar Soarele îi luminează și îi încălzește pe toți... - Am să-ți răspund printr-o zicere, pe care oamenii o folosesc des, mai ales ca pe o glumă, cu toate că ea are niște înțelesuri ce trebuie luate în serios: „Dacă ai cap, minte ce-ti mai trebuie?” - Avem și noi, pasările, destule ziceri, domnule. Una spune că
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
-ți răspund printr-o zicere, pe care oamenii o folosesc des, mai ales ca pe o glumă, cu toate că ea are niște înțelesuri ce trebuie luate în serios: „Dacă ai cap, minte ce-ti mai trebuie?” - Avem și noi, pasările, destule ziceri, domnule. Una spune că: „Dacă ai aripi, zboară!” - Iar eu aș mai adăuga una, Țigăncușo: „Dacă ai voce, cântă!” Și buna mea prietenă a început să cânte. Iar eu eram în al nouă- lea cer... În prim plan: porumbeii; în
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
să scriu în continuare. Îndeosebi teritoriile nisipoase ale Pământului - dar nu numai ele - duc lipsa apei, în general, a celei de băut, în special. Sahara deține primul loc din acest punct de vedere. Dar, cine, cui, ce-i pasă?! O zicere ce reflectă o realitate mai mult decât dureroasă. Numai că, iată, se mai găsesc printre noi și oameni care socotesc haina vecinu- lui la fel de aproape de trup ca și propria cămașă. În Franța, de pildă... În Franța, mai exact în zona
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mai multe, să văd cât mai multe, să am contacte cu oameni cât mai diverși și, mai ales, să în- țeleg, cum se spune pe la noi, cam ce făină se macină la morile din Occident. Cu alte cuvinte, mă conformez zicerii, pe care eu nu o iau în glumă: cine știe, cunoaște. Christian este, între altele (notorie e pasiunea lui pentru obiec- te vechi, cum ar fi mobilierul și lămpile), un mare consumator de rugby, în primul rând. Dar și în
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
toate acestea, Finlanda a eradicat încă de timpuriu cabinele telefonice și rămâne în primele locuri la categoria tehnologiei mobile, atât prin latura de producător (Nokia) cât și de consumator. 696 Ghid complet: Finlanda, p. 15. 697 De altfel, una dintre zicerile legate de competițiile sportive este și următoarea: "Nu e atât de important să câștige Finlanda pe cât e să piardă Suedia". 698 Ghid complet: Finlanda, Oradea, Editura Aquila'93, 2003, p. 70. 699 Ibidem, p. 72. 700 De altfel, Helsinki a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de vedere asupra vieții 25. 11. Humor și concepție despre viață Trebuie să prevenim, înainte de orice, neînțelegerea cum că am aveaintenția să demonstrăm unica justificare a unei anumite concepții despre viață. Ar fi imposibil. Ceea ce dovedește cît este de adevărată zicerea plasată deseori, cănd trebuie (mai ales cînd nu trebuie), cum că despre concepțiile de viață nu se discută în contradictoriu. Prin concepția asupra vieții nu trebuie să înțelegem o teorie sau o convingere pe care doar o avem, ci o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
taman într-un moment în care „Evenimentul zilei“ a lansat o campanie de presă prin care vrea să semnaleze problema câinilor vagabonzi. Este prima punere în practică, într-un hal și-un ham de concret nemaiântâlnite până acum, a celebrei ziceri: „Câinii latră, caravana trece“. Ceva similar se petrece, tot în aceste zile fierbinți, și în fotbalul românesc. Nu este nici o aluzie la tradiționalii „câini roșii“. În poveste e vorba de o iluzie cu care încearcă, pe la diverse talk-show-uri, să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
calitatea imaginii. Sunetul unui concert, bine captat și inteligent pus pe un DVD (exemplu ideal - Jean-Michel Jarre - China 2004Ă te poate face părtaș la eveniment într-un fel în care prezența la fața locului nu reușește. Nu e butadă gratuită zicerea celebră de-acum o jumătate de veac: am fost la fața locului/iar fața locului era umflată! Marin Preda participa odată la concertul unui pianist celebru, așezat pe un scaun în primul rând. N-a înțeles nimic din muzică, deoarece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
unor opere literare de a părea vorbit, prin folosirea unor elemente de limbă vorbită, care dau expunerii un caracter spontan și viu, atât în dialogurile dintre personaje, cât și în narațiunea propriu-zisă. Oralitatea este caracterizată prin prezența expresiilor și a zicerilor populare, colocviale sau prin mărci ale dialogului. în dialogul dramatic, oralitatea este sugerată pe baza unei selecții din trăsăturile specifice limbii vorbite. Replică - enunț de întindere variabilă, rostit de un personaj pentru altul în general în cursul unui schimb verbal
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
frânghie, însoțit de vestitul vizir în calitate de clown. Intrarea 50 bani". Aceasta ar fi cel mai nimerit mijloc pentru proclamarea în public a Maiestăței Sale turanice"307. O particularitate a articolelor eminesciene este și inserarea în text a unor proverbe și ziceri populare care susțin ideile și concepțiile jurnalistului. Recursul la paremiologie, semn al experienței și al înțelepciunii populare, vine să sprijine demersul argumentativ conferind culoare și farmec textului. Adaptându-și mijloacele stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în plasticizarea ideilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sub raport semantic, textemele conțin, prin chiar natura lor de "discurs" (repetat), semne (parțial) actualizate. De aceea, deși fondatorul integralismului afirma la un moment dat că ""limba", în afară de cazul în care am dori s-o alcătuim din bucăți întregi de "zicere", nu spune nimic despre nimic"380, trebuie să reamintim că această restricție nu se aplică și textemelor, pentru că textemele sunt tocmai asemenea "bucăți întregi de "zicere"" prin care se spune ceva despre (alt)ceva în planul unei limbi "istorice". În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limba", în afară de cazul în care am dori s-o alcătuim din bucăți întregi de "zicere", nu spune nimic despre nimic"380, trebuie să reamintim că această restricție nu se aplică și textemelor, pentru că textemele sunt tocmai asemenea "bucăți întregi de "zicere"" prin care se spune ceva despre (alt)ceva în planul unei limbi "istorice". În consecință, abordarea textemelor din unghiul lingvisticii "idiomatice" este nu doar legitimă, ci și întru totul conformă cu principiile integralismului. 4.3. Totuși, câteva precizări se cuvin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reprezintă ceea ce naratologii numesc "prolepsă", adică o relatare a unui eveniment viitor. Acest eveniment se va desfășura - aflăm din capitolele următoare - întocmai cum a fost prezis, fără nicio abatere de la scenariul tipic al inițierii. Așadar, replica Magului este, aidoma altor "ziceri" din romanul sadovenian, un "discurs anticipat" care funcționează ca un "discurs repetat", iar acest fapt relevă un aspect definitoriu atât pentru organizarea lumii descrise în carte, cât și pentru construcția textului care îi dă naștere. 2.4. Capitolele IV-XV conturează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]