2,112 matches
-
necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul a aprobat cererea episcopului, oferind pentru început suma de 2 milioane de coroane austro-ungare. În 1920 episcopul Nicolae Ivan a solicitat Primăriei clujene ca parcul din fața Teatrului Național să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care a fost și ea acceptată. A fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești. Planurile au înglobat o serie de modele din
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
mai ales că ziua nu se mai vedea nimic. Într-una din serile de vară pe cand ciobanii priveau lumina ce le apărea din măr, au primit oaspeți trei călugari pelerini doritori de liniște si sihăstrie, care căutau un loc prielnic zidirii unei mănastiri. Aflând și văzând acea lumină s-au minunat și, unul dintre ei s-a urcat în măr, coborând de acolo cu o iconiță ce o înfățișa pe Maica Domnului cu Pruncul în brațe." Mănăstirea a fost un important
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credință preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat vechea zidire creștină). La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântâna Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domnească în târgul Hîrlău, și o slugă, eveniment
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
1866 coloniștii au zidit zece case, între care „Casă Poporului” și un magazin, în care au fost depozitate toate bunurile aduse din Statele Unite. Acest magazin a fost administrat de Adams, care a și locuit în el până ce s-a încheiat zidirea casei sale. Casele erau din lemn, și majoritatea au avut două etaje, în stilul caselor cottage obișnuite în vremea aceea în New England. O singura casă a fost construită din piatră - Hotelul numit „Grand Hotel”, aflat în propietatea fraților Drișco
Colonia americană-germană din Jaffa () [Corola-website/Science/337664_a_338993]
-
niște rupturi, în cari mă jenam să servesc, așa m-am pus pe lucru să-mi împodobesc biserica, astfel că azi nu mai am lipsă în biserică de nici un obiect necesar la serviciile divine [2]. La fel cum procedase cu zidirea școlii de-a lungul a 6 ani (1903 - 1909), preotul Mihulin, în 1911, pornește un plan pentru restaurarea bisericii și astfel fără a cere de la popor măcar un ban [2] s-a executat reparația cu suma stabilită de 17.600
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
vreme am desplătit-o; în 8 ani deci reparai biserica și zidii de nou școala [2]. În aceeași Autobiografie încheiată la 23 ianuarie 1930, la doar câteva luni după plecarea din parohia Cicir, inimosul preot Constantin Mihulin mărturisea eforturile sale pentru zidirea în anul 1925 a unui gard din fier la frontul bisericii, lucrare achitată cu banii dați de credincioși (ori bani ori bucate, cari mai târziu s-au prefăcut în bani), dar și insistența sa la adresa credincioșilor emigrați în America pentru
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
iudeu din Ierusalim, care a fost distrus de români în anul 70 d.Hr. Moscheea a fost la început un mic locaș de rugăciune întemeiat de califul Omar, dar a fost reconstruită și mult lărgita de califul omeiad Abd al-Malik, zidirea ei fiind încheiată în anul 705 de fiul acestuia, califul Al-Walid. După ce clădirea a fost greu afectată de cutremurul din anul 746, ea a fost reclădita de califul abbasid Al-Mansur. Succesorul acestuia, Al-Mahdi, a renovat-o în anul 780.Un
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
ar putea citi cu aproximație: leat # 3PNA ( sau A, 7151 sau 7154 ), ceea ce ar însemna 1643 sau 1646. Cercetătorii presupun că citirea corectă ar fi de 7151, făcându-ne să înțelegem că anul 1643 este un termen „ante quen” de zidire a lăcașului. În funcție de planimetria monumentului se consideră că zidirea acestei sfinte biserici poate coborî în timp, de la acest an, cu mai mult de un veac (secolul al XVI-lea, cca. 1500 - 1525) Biserica ortodoxă "Sfântul Nicolae", sec. XVIII, strada Principală
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
7151 sau 7154 ), ceea ce ar însemna 1643 sau 1646. Cercetătorii presupun că citirea corectă ar fi de 7151, făcându-ne să înțelegem că anul 1643 este un termen „ante quen” de zidire a lăcașului. În funcție de planimetria monumentului se consideră că zidirea acestei sfinte biserici poate coborî în timp, de la acest an, cu mai mult de un veac (secolul al XVI-lea, cca. 1500 - 1525) Biserica ortodoxă "Sfântul Nicolae", sec. XVIII, strada Principală, nr. 1 BV-II-m-B-11648(Cod RAN: 40866.11) Parohia COMĂNA
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
astăzi. Pe locul acesta, încărcat de mister și bântuit de sufletele celor uciși, se înalță biserică actuala zidita de Neagoe Basarab la 1521. Biserică a suferit mari refaceri în timpul domniei lui Mircea Ciobanu. Pridvorul a fost transformat în pronaos, prin zidirea spațiilor dintre coloane, la jumatatea sec. XVI. Biserică a fost pictată în timpul domniei lui Petru Șchiopul în 1563 de Dobromir cel Tânăr. Această pictură este păstrată doar în pronaos. În naos și altar, actuala pictură este făcută, în 1815, de
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
catolică și fiind dotat cu mai multe biserici. Ulterior localitatea a cunoscut perioade alternate de decădere și prosperitate, înflorind în mod deosebit în cursul secolului al XIX-lea, când a trezit interesul puterilor europene. În acea epoca a luat avânt zidirea de biserici, mănăstiri și înființarea a numeroase instituții de învățământ și sanitare. Din cauza însemnătății orașului pentru credincioșii creștini, orașul a devenit un obiectiv popular de pelerinaj. El a fost vizitat de trei papi - Paul al VI-lea, la 5 ianuarie
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
și în parte au fost măcinate de insecte și ciuperci. Soclul bisericii este de cărămidă și are 0,80 m înălțime. În cea mai mare parte este deplasat și se poate constata că a avut mai multe reparații. La prima zidire a fost folosită cărămida subțire. Cuiele folosite au fost de lemn și pe alocuri țigănești. Tîmpla a fost de zidărie dar s-a prăbușit spre biserică. Cea mai mare parte din zidărie a fost furată, dar pe porțiunile care au
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
Ion Mitican a început să publice materiale istorice despre Iașul de odinioară, cuprinzând evocări și monografii literare - majoritatea cu conținut inedit - a unor locuri și clădiri, în revista "Cronica" și în cotidianul "Flacăra Iașului", susținând rubrica duminicală "Vechi locuri și zidiri ieșene". El dorea să apropie cititorii de trecutul așezării, pledând pentru cunoașterea și conservarea patrimoniului cultural-arhitectonic și militând să se oprească distrugerea vechilor străzi și a zidirilor încărcate de istorie. După ieșirea la pensie, în anul 1994, Ion Mitican și-
Ion Mitican () [Corola-website/Science/306569_a_307898]
-
revista "Cronica" și în cotidianul "Flacăra Iașului", susținând rubrica duminicală "Vechi locuri și zidiri ieșene". El dorea să apropie cititorii de trecutul așezării, pledând pentru cunoașterea și conservarea patrimoniului cultural-arhitectonic și militând să se oprească distrugerea vechilor străzi și a zidirilor încărcate de istorie. După ieșirea la pensie, în anul 1994, Ion Mitican și-a păstrat spiritul dinamic și inovator: a organizat și predat cursuri de utilizare a calculatoarelor la Clubul CFR Iași; a desfășurat o susținută activitate publicistică editând foaia
Ion Mitican () [Corola-website/Science/306569_a_307898]
-
vod, carea, cu marĭ blăndeațe, cu multe milosteniĭ și nespuse alte bunătățĭ trăind și umplănd vărsta eĭ de an[i] [66], den cari 44 văduvă săracă de soțul eĭ i-[aŭ] petrecut creștineaște, s'aŭ săvărșit la anul [de] la Zidirea Lumiĭ 7207 și de la Spăsenia eĭ 1699, Fev[ruarie] 10, într'al unsprăzecelea anŭ al Domnieĭ fiiuluĭ săŭ maĭ sus numeitul Io Costandin B[răncoveanul] B[asarab] Voevod, carele cu mare ci[nste] și cu toate creștineștile pomenirĭ și mi
Stanca Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332671_a_334000]
-
intrare în biserică, a fost pusă o pisanie cu caractere slavone, având următorul cuprins: ""Cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început acest pridvor și cu stăruință s-a zidit în numele Sfântului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, cu zidirea și cu ordinul dumnealui Costea Băcioc, mare vornic al Țării de Jos și cu principesa Candachia și s-a început a se zidi în zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghilă voievod la anul 1611 iunie 7 zile și cu
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
încrustată într-un fag gros, rămânând neacoperită de scoarță, deși copacul continua să crească și să se dezvolte. Acest fapt a contribuit și mai mult la recunoașterea sfințeniei locului. O serie de articole cuprinzând prețioase amănunte cu privire la descoperirea locului de zidire a mănăstirii și bazate pe relatările martorilor oculari, unii dintre ei ctitori ai viitoarei mănăstiri, au fost publicate în anul 1915 de către Preotul Nicoale Băiaș într-un ziar al timpului, Foaia Oraviții. Adevărul cu privire la istoria și descoperirea locului unde s-
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
ziua de 8 iulie. După sfințirea capelei, credincioșii din împrejurimi au început să vină și mai des și au început să doneze pentru ridicarea noii biserici. Astfel in daniile pe care Tânărul Alexie Nedici le-a strâns, încep lucrările la zidirea mănăstirii. Banii nefiind suficienți însă pentru proiectele pe care le avea tânărul Alexie Nedici, acesta pornește spre Viena cu scopul de a aduna fonduri pentru mănăstire. Se întoarce însă acasă fără a fi adunat o sumă de bani semnificativă și
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
o descriere ce provine de la însuși ieromonahul Alexie Nedici, Vasile Vărădean redă atmosfera entuziastă a acelor clipe istorice de la punerea temeliilor noului așezământ monahal: „Atfel, biserica ortodoxă din Ciclova Montană împrumută mănăstirii suma de 1400 florini, cu care se continuă zidirea, după un proiect întocmit de zidarul Franz Verdeț de la Oravița Montană, așa cum rezultă dintr-un contract cu data de 11 mai 1861. Lucrările încep imediat, bufenii din Ciclova Montană și frătuții din alte sate, mineri și agricultori - „oameni, mineri, copii
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
acum ca parohialnică eclezerisească"" din 4 iulie 1853); sau 1346 (după cum este indicat de Dimitrie Dan în monografia Putnei din 1905). Primul cronicar care a menționat această tradiție a fost marele vornic Nicolae Costin (1660-1712) în ""Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 și de la 1709 la 1711"". Vechea biserică de lemn de la Putna s-a distins în istoria românilor prin aura acestei legende, care i-a însoțit și protejat existența de-a lungul veacurilor. După însemnarea cronicarului a urmat
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
Regele Ferdinand I, și cu aceeași nețărmurită dragoste și sinceră Însuflețire, cu tot devotamentul, ca și până acum, și cu onestă muncă de toate zilele Își va sluji țara și Monarhul, M. S. Regele Carol al IIlea, chezășie pentru Începuta zidire lăuntrică a poporului nostru și pentru apărarea pământului său În afară. Rând pe rând s-a dat dreptul și sarcina de a fi călăuză a acestei reviste, - carte a neamului, păstrătoare de tradiție, deschisă acum 71 de ani -, când unui
Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
care și-au răspândit prin aceste pagini rodul muncii și cercetărilor și al celor binecuvântați cu harul talentului creator, În așteptarea tineretului Încercat și a aceluia careși va pune la Încercare priceperea și Înzestrarea de la fire, pentru a contribui la zidirea Neamului de la Nistru pân’la Tisa, răspund: Sunt la post”. I.E. Torouțiu și-a fost la „post” timp de cinci ani. Grei. Foarte grei. Gândind la zvâcnirile celui de-al doilea război mondial. Gândind la prefacerile țării. I. E. Torouțiu și-
Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
care apoi să răsipisă, ci cu toată nevoința au silit și cu toată osârdiia au zidit Galata în deal, carea trăiește și pănă astăzi"". Lipsind pisania, nu se cunoaște perioada în care s-a construit biserica. Din cronici reiese că zidirea noii biserici (care a primit hramul "Înălțarea Domnului" și a fost cunoscută sub numele de "Galata din deal") a început în 1583. Tot atunci au fost construite și alte clădiri cu destinație monahală: corpul de chilii pentru adăpostirea călugărilor, stăreția
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
conținând personajul princiar bogat înveșmântat. Ulterior, istoricii au considerat că cel puțin cele două fresce cu chip aparțin lui Radu I, în timpul căruia a fost terminată și zugrăvită biserica. În fine, alții sunt de părere că cel care a început zidirea bisericii (Basarab), e personajul înfățișat cu mâinile întinse, în vreme ce voievodul care a terminat-o cu totul (Radu I) este care poartă, după cum cere și tradiția, macheta bisericii. După părerea lui Constantin Kogălniceanu, care identifică pe Negru Vodă cu Basarab, și
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
i se atribuie identificarea în anul 325 a locului unde ar fi avut loc răstignirea pe cruce a lui Iisus, precum și găsirea unor relicve ale crucii într-o grotă din apropiere. Prin porunca lui Constantin a început în anul 326 zidirea primei biserici în acest loc. Biserica a fost arsă de persani în 614, reconstruită apoi de patriarhul Modestus pentru a fi iarăși distrusă de califul fanatic fatimid Al-Hakim bi-Amr Allah în 1009; după cutremurul de pământ din anul 1033, care
Biserica Sfântului Mormânt () [Corola-website/Science/323863_a_325192]