3,765 matches
-
clinică, patologia); medicina clinică (anestezia, pediatria, obstetrica, medicina internă, Creativitate și progres tehnic 140 chirurgia, stomatologia, neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura, silvicultura, pescuitul și alte științe conexe (agronomia, zootehnia, horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
clinică, patologia); medicina clinică (anestezia, pediatria, obstetrica, medicina internă, Creativitate și progres tehnic 140 chirurgia, stomatologia, neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura, silvicultura, pescuitul și alte științe conexe (agronomia, zootehnia, horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
informației despre cuvintele derivate. Jocul poate viza și formarea adjectivelor prin derivare cu sufix. Cuvânt de bază sufix Cuvânt derivat Propoziții formate cizmă strung zid meșteșug -ar ............ ............ ............ ............ a scrie a vâna a picta a vopsi -tor ............ ............ ............ ............ geam macara tinichea -giu ............ ............ ............ zootehnie fotbal mașină -ist ............ ............ ............ d) “Calități și defecte” poate fi utilizat în activități de fixare a antonimelor cu radical comun: calitatea prefix defectul cinstit prietenos curat ne............ ............ ............ Exercițiile-joc de însușire și utilizare corectă a limbii sunt numeroase și se pot desfășura
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
șaptezeci, se semăna încă soiul de cartofi numit "regina lunii mai", adus în ținut în era ungară, iar gospodarii mai în vârstă dețineau încă exemplare din prospectul de prezentare a acestui soi, chiar și prin anii nouăzeci. Pe lângă acțiunile din zootehnie și de plantare de pomi fructiferi ale Asociației Economice Maghiare din Transilvania (Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE) merită atenție cercul intitulat "acțiunea câmpurilor verzi", sprijinit de guvernare: planul de transformare a defrișărilor în pășuni sau fânețe, de pe vremea guvernării române
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu este generator de noxe și zgomot decât accidental. IV BAZA ECONOMICĂ IV. 1 ACTIVITĂȚI ECONOMICE IV. 1.1 INDUSTRIA Comuna Provița de Jos, amplasată în zona Subcarpaților și-a dezvoltat, prin valorificarea condițiilor naturale, cultura plantelor (porumbul și cartoful), zootehnia și pomicultura. Industria este slab reprezentată. Astăzi pe raza localității există 32 locații (sonde de producție- extracție) și două parcuri petroliere care stochează țițeiul extras și-l trimit prin conducte subterane, prin pompare la S.C. „Steaua Română” S.A. Câmpina și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de „Fiziologie animală” de la Facultatea de Științe Naturale a Universității Al.I.Cuza Iași, lucrând și în cadrul Muzeului de Istorie Naturală Iași. Între anii 1952-1957 și-a desfășurat activitatea didactică și științifică la disciplina „Fiziologia animalelor domestice” de la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic Iași ca șef de lucrări, unde a predat succesiv cursul de Fiziologia animalelor domestice la Facultatea de Zootehnie (1961-1962) și cursul de „Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură (1962-1967). După reînființarea Facultății de Zootehnie
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Iași. Între anii 1952-1957 și-a desfășurat activitatea didactică și științifică la disciplina „Fiziologia animalelor domestice” de la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic Iași ca șef de lucrări, unde a predat succesiv cursul de Fiziologia animalelor domestice la Facultatea de Zootehnie (1961-1962) și cursul de „Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură (1962-1967). După reînființarea Facultății de Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969), iar începând din 1969 și până la retragerea din activitate (1990) a predat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Zootehnie a Institutului Agronomic Iași ca șef de lucrări, unde a predat succesiv cursul de Fiziologia animalelor domestice la Facultatea de Zootehnie (1961-1962) și cursul de „Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură (1962-1967). După reînființarea Facultății de Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969), iar începând din 1969 și până la retragerea din activitate (1990) a predat cursul de „Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un talent didactic remarcabil
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
autor. Prof.univ.dr. Ioan Boișteanu a încetat din viață la 27 septembrie 1993, în urma unei grave maladii cardiace și a fost înmormântat în Cimitirul Galata din Iași. Va rămâne în memoria Corpului didactic și a generațiilor de studenți ai Facultății de Zootehnie din Iași, ca un adevărat exemplu de pasiune, dăruire și dragoste pentru activitatea de la catedră și pentru cercetarea științifică. BOIȘTEANU, TAISIA (1929-1997) BIOLOG Cadru didactic de prestigiu și nume de rezonanță în hidrobiologia românească, Taisia Boișteanu a onorat Facultatea de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de migrare a sătenilor spre orașe, la găsirea căilor de dezvoltare a satelor, de valorificare superioară a produselor agricole mai ales pe plan local, prin dezvoltarea unor întreprinderi mici de prelucrare pe loc și conservare a produselor din agricultură și zootehnie, cât și posibilitățile de creditare a acestor activități. În această direcție, menționăm lucrările: Problema monetară și Banca Națională (1924), Cooperația în Basarabia (1924), Contribuții la reorganizarea comerțului de cereale (1925), Chestiunea șoselelor din Basarabia (1925), Viața economică a Basarabiei în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
armelor. Drumul Carului era implicat în evenimentele pe care le traversa Țara. Perioada postbelică a adus României tragediile sociale și economice binecunoscute. Cu toate acestea, colectivizarea agriculturii nu a putut atinge regiunile montane, unde productivitatea pământului este foarte scăzută, iar zootehnia, singura care ar fi putut justifica o comunizare, ar fi implicat cheltuieli, investiții enorme, ceea ce nu intra în codul impus de Moscova României. Preocuparea adversarului, devenit aliat, în cea de a doua etapă a războiului, era să recupereze cât mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
că este nevoie de explicat, au făcut asta cu durere în suflet, gândindu-se la viitorul 93Memoriile refugiului meu. Astfel au trecut anii, cu bune și cu rele, ca în final să reușesc să termin o școală de maiștri în zootehnie, să pot avea un serviciu și să-mi întemeiez o familie în orașul Bacău. Am povestit toate aceste întâmplări din viața mea de refugiat pentru a face cunoscut generațiilor viitoare despre întregul calvar trăit de românii din Basarabia și Bucovina
POVESTEA VIEŢII MELE DE REFUGIAT. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Flueraru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1682]
-
văzând că nu mai merge în nici un chip cu el, l-a îmbrăcat mai curățel și l-a dus la Orfelinatul din strada Bogdan Vodă din Rădăuți. Aici, l-au primit și-a urmat Școala Medie Zootehnică, apoi Facultatea de Zootehnie, devenind inginer în domeniu. A funcționat pe la diverse firme, ca Lucina, Iași și apoi i-am pierdut urma. Într-un concediu a venit în sat și i-a mulțumit mamei pentru grija ce i-a acordat-o în copilărie. Eu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lăsată la vedere, într- un loc luminat, chiar sub geam. Îmi amintesc că a și plouat în noaptea aceea, fapt îngrijorător pentru cineva pe două roți, care mai trebuia să meargă aproape patru sute de kilometri. Vecinul de cameră lucra în zootehnie și sosise acolo pentru a lua niște mașini de la ARO. După cum hotărâsem seara, dimineață am plecat pe întuneric. Eram îngrijorat, având de parcurs mai mult de 80 de kilometri până la Brașov; drumul îl bănuiam în negură, după muntele sursă de
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Numai aici se poate vedea spiritul de organizare, de ordine care domină În viața economică. Piața legumelor și fructelor prezintă sortimente din cele mai alese, curate, standardizate. Piața cărnii e singura ce te poate iniția În modul cum e practicată zootehnia, calitatea vitelor și desfacerea lor. Desfacerea tuturor produselor agricole necesită o muncă uriașă Într-un oraș mare, În care toată ziua se mănâncă. Restaurantele sunt extrem de căutate, dar nu numai de flotanți și străini, ci și de membrii familiilor berlineze
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În 1917, În plin război, el poseda 20 de iepe și un minunat armăsar, bine dresat, care În schimbul unei mici cantități de ovăz, Îi aducea În fiecare seară herghelia la curte. A. Buzdrugă a fost primul meu dascăl În ale zootehniei. Ajuns În baltă cu câțiva cai, am fost povățuit de el să le dau pur și simplu drumul În totală libertate, interesându-mă foarte rar de soarta lor. Ceea ce am și făcut. Iarna, se adăposteau sub sălciile pletoase, ale căror
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
abia au terminat consiliul profesoral, unii din ei părăsind sala. Bat la ușă, intru și mă prezint. Profesorii sunt Încântați de apariția unui cetățean din România. Rețin numele a doi profesori, Johnston, profesor de economie rurală, și Olson profesor de Zootehnie. Le arăt pentru ce am venit și imediat fixăm planul pentru a doua zi. În oraș trecem pe lângă un cinematograf care rulează celebrul film de atunci, ” Cele 5 surori Dyonne”, pe care urmează să-l vedem; nici nu se putea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mielului devine cu fiecare kilometru tot mai apăsătoare. Găsim lapte, dar nu avem biberon. Ei nu cunosc ce i biberonul, căruia Îi spun sticlă de hranit feeding bottle. Pe marginea trotuarului, În fața unui grup de copii, facem prima lecție de zootehnie practică. Mielul la Început nu primea biberonul, acum dă ochii peste cap și-și mișcă codița fericit. Dar Începe și reversul medaliei. Laptele e pasteurizat, dar e de vacă și ca atare, are deranjamente stomacale. Încercarea, doar verbală, de a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
consecința vizitei În mina de aur de la Led. În cursul nopții temperatura e de 40 grade. A doua zi temperatura se menține. Mă duc totuși să vizitez facultatea de agronomie, În special departamentul de economie agrară. În zonele cu multă zootehnie, activitatea serviciului de extensiune e Îngreuiată, rețelele comandate depind În mare măsură În aplicarea lor de o serie de factori subiectivi. Omul pe de o parte, vitele pe de altă parte, ridică dificultăți mai mari. Îmi amintesc astfel de corespondența
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Madison cu 58.000 locuitori, capitala statului. Noi ne aflăm În La Crosse cu 37.000 locutori. Producția agricolă se baza odinioară pe grâu. Acum, primul loc Îl ocupă ovăzul, porumbul, urmat de cartofi, orz, fân, și la urmă grâu. Zootehnia e dezvoltată foarte bine. E și 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 87 firesc și din cauza climei, dar și din cauza populației germane, mare amatoare de creșterea vitelor. Bovinele ocupă primul loc cu 3,5 milioane capete, din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
agricolă rară, dacă avem În vedere că din 9 milioane 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 91 locuitori, orașele de frunte, În primul rând Chicago, dețin majoritatea. Se cultivă porumb, ovăz, orz, cartofi, lucernă, soia și fructe. Zootehnia e la mare preț. Orașele vor carne, lapte, unt, brânzeturi. Aici În Urbana, merg direct la căminul facultății de agronomie, pentru a Întâlni pe prietenul și studentul Pătru Pană, fiul fermierului Aurelian Pană din Bărăgan. Vreo doi studenți pe care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de 4 iunie străbatem partea centrală a lui Missouri. Partea centrală are o agricultură intensivă. Clima e o trecere de la temperatură medie la una subtropicală, cu veri călduroase. Se cultivă porumb, ovăz, grâu, bumbac, tutun, viță de vie, fructe. Din zootehnie e frumos reprezentată avicultura și albinăritul. Negrii sunt În număr de 200.000, ceea ce explică cultura bumbacului. Parlamentul e reprezentat prin 34 senatori și 150 deputați, iar la Washington trimit 2 senatori și 16 deputați. Înaintând spre sud sporește căldura
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de vacanță la Mangalia. Diligența cu 4 cai făcea distanța Constanța-Mangalia În fiecare zi, dar nu putea lua mai mult de 8 pasageri. Mare plăcere aveam să stau afară lângă vizitiu, dându-i lecții - căci eram student - de agrotehnică și zootehnie. Primele băi la mare le-am făcut 1914, acolo unde ulterior a Început construcția sanatoriilor și a vilelor de la Eforie, Neptun și herghelia de la Mangalia Nord. Tulcea nu era legată cu cale ferată de Constanța. Între 1910-1915 se circula tot
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
spre est se dezvoltă agricultura. Cultura principală o formează bumbacul. Urmează grâul, porumbul, ovăzul, sorgul, legumele și fructele. În sud trestia de zahăr și orezul. După statistica din 1932, erau În Texas 500.000 fermieri cu 52,6 milioane hectare. Zootehnia era reprezentată prin 6 milioane cornute, 5 milioane oi, 3 milioane capre de Angora, 2 milioane porci și 2 milioane catâri. Texas este cel mai bogat stat În petrol, apoi În sulf și gaze naturale. Industria progresează cu pași mari
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
39. Popescu-BÎlteni, Filipescu C.: Prof.N.Cornățeanu. București 1939 47pag 40. M S 1937. Jurnal de călătorie. 30.000 km prin SUA. 1935/36. 250 p. Și În Biblioteca Academiei de Agricultură 41. 1838: Comemorarea prof. N Filip, primul profesor de Zootehnie. O anivesare agronomică În 1974, Dosar Arhive Varia. 42. Istoricul Învățământului agricol-silvic și veterinar. (În biblioteca Academiei de agricultură) 43. Probleme de economie agrară și studiul bugetelor țărănești cu rezultate din 2776 gospodării. EDITURA ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]