1,923 matches
-
1910. S-au recopiat inscripțiile chilirice ce transmit importante elemente de datare și aparență. Pe icoana „Deisis” apare „1734 mst... Văsilie Zugravul”, iar pe „Arhanghelul Mihail” „AnD(o)mnului 1731 mst acto(m)vrie, aiaste icoane le-au făcut Văsălie Zugravul”. Alături de icoane s-a trensmis și un valoros fond de carte veche: „Carte românească de învățătură”, Iași 1643 (fragmente), „Pravila de la Govora”, 1654, „Evanghelie”, București 1723, „Sinopsis”, Râmnic 1783, „Predici”, 1765, „Liturghier”, Blaj 1807.
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
fost desființată și distrusă către sfârșitul secolului al XVIII-lea, cam în aceeași perioadă în care la Sibiel a fost ridicată Biserica închinată Sfintei Treimi. Construită începând cu 1765 ca biserică unită, lăcașul a fost pictat între 1774-1775 de meșterii zugravi Stan și Iacob, fii ai preotului Radu din Rășinari, cei care între 1747-1749 pictaseră Catedrala Sfânta Treime din Blaj. Opera lor a fost readusă la lumină pentru a fi admirată și astăzi prin lucrările de restaurare, încredințate unor specialiști de
Biserica Sfânta Treime din Sibiel () [Corola-website/Science/325532_a_326861]
-
bolovani de piatră, legați cu cărămidă și mortar. Tradiția orală spune că bolovanii de piatră s-au adus din Valea Uții, ierni de-a rândul, pe săniuțe trase de bivoli, pe după grădini. Fresca a fost lucrată în anii 1774-1775 de către zugravul Stan, pictor renumit în acea vreme, parte împreună cu fratele sau Iacob, "fii popii Radu din Rășinari", cum apar semnați cam în aceeași vreme, pe niște lucrări în pictura la Mănăstirea de la Curtea de Argeș. O particularitate a picturii din acest monument o
Biserica Sfânta Treime din Sibiel () [Corola-website/Science/325532_a_326861]
-
Nicolae și cu soția dumnealui Tudora, anu 1783 august 8 zile.” În acest spațiu al bisericii pictura s-a păstrat în bună măsură și prin comparație cu ceea ce există în naos și foarte redus in pronaos, se poate crede că zugrav a fost Ioan Pop din Românași, același care a pictat la Borza, la Păușa, la Brusturi. De altfel, satul său de naștere era foarte aproape de Racâș. În absida altarului de află friza Ierarhilor plasată pe pereții de sud-est, iar scena
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
cea de Taină. O parte din pictura bolții a fost distrusă, iar partea spre pronaos, dispărută. Pereții de nord si sud prezintă mucenicii, într-un ritm vertical al siluetelor tăiat de cel pe diagonală al sulițelor. Figurile prelungite pe care zugravul le-a creat ca model al său arată un desen ferm al componentelor feței, fără distorsuni. Cu aceeași grijă sunt desenate mâinile și părți ce compun costumul militar specific. Uniformitatea nu a putut fi evitată, toți sunt la fel. Pronaosul
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
o ținută oarecum rigidă: celelate au fost reprezentate printr-un desen simplu, în ocru, neacoperite, cu părul desfăcut, fără cruci în mâini, fără aureole. Gestica lor diferită însă, ca și desenul accentuat al rochiilor pe trup, relevă ușurința cu care zugravul a schimbat registrul de exprimare. Pe peretele ce desparte nava de altar s-au pictat scenele specifice iconostasului. Acesta se desfășoară amplu, chiar dacă registrul icoanelor prăznicare nu există. În schimb, după imaginea Răstignirii, continuă friza de medalioane cu prooroci, iar
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
ia în batjocura.Se spune că un batran ce ajungea la capătul puterilor,se ducea să o privească în ochi cerând cruțarea și în următoarele trei zile acesta murea.Inspaimantatoarea pictură a fost ștearsă în cele din urmă de un zugrav ce din proprie inițiativă a zugravit exteriorul bisericii însă cu prețul vieții acesta murind în floarea tineretii.Si acum în urma ploilor abundente se mai poate zări uneori privirea seceratoarei.aspectele mitice ale satului se afunda și mai mult în trecut
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
ale secolului al XIX-lea va picta la biserici de pe Valea Arieșului și de pe cea a Mureșului, colaborând cu Gavril Silaghi (probabil fiul său), cu Dimitrie Dimitriu din București și cu Anton Simion din Cluj. La 19 aprilie 1783 Simion Zugravul data o icoană împărătească, marcând, poate, momentul final al lucrărilor la biserica de zid cu hramul "Buna Vestire", a grecilor, din Alba-Iulia. Tot acolo a fost instalat și un impresionant iconostas zugrăvit de echipa lui Simion Silaghi. Din bogata sa
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
s-au zugrăvit această sfântă biserică cu toată cheltuiala cinstitului popor la anul domnului 1829 prin M. Borșoș și Simion Silaghi“. La un interval de un deceniu, la biserica din Căraci, sat situat în apropiere de Țebea, Simion Silaghi, împreună cu zugravul Dimitrie din Țara Românească, va realiza un valoros ansamblu mural. Lăcașul de cult, construit în cursul deceniului șase al secolului al XVIII-lea, păstrează parțial pictura ce poartă, din păcate, semnele necruțătoare ale timpului. În inscripția existentă în pronaos se
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
fost din nou pictat. Pisania din altar confirmă acest lucru: „În zilele înălțatului împărat Ferdinand, cinstit episcop de legea răsăriteană Andrei Șaguna, protopopul locului Iosif Bașa, paroh Ioan Draia, cu cheltuiala obștii satului, s-au zugrăvit această sfântă biserică de zugravul Silagescu Simeoan de la Abrud Banea și Moțoc Caroli de la Brad, la anul Domnului 1848“. Cele peste 100 de creații iconografice, ce i-au fost sau i-ar putea fi atribuite acestui prolific creator, i-au adus lui Simeon Silaghi un
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
cu țiglă; în 1934 a venit rândul clopotniței și părții superioare a altarului, învelite în tablă. În cadrul ultimei renovări, desfășurată în 2001, edificiul a fost retencuit la exterior. Biserica beneficiază de un valoros decor pictural, rod al colaborării dintre un zugrav ardelean, Simion Silaghi din Abrud și un artist peregrin, Dimitrie Dimitriu din București: „S-au zugrăvit această sfântă biserică în zilele prea înălțatului împărat Ferdinand întâiul, episcop al Ardealului de legea răsăriteană Vasile Moga, protopop și deodat acești slăvite varmeghii
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
București: „S-au zugrăvit această sfântă biserică în zilele prea înălțatului împărat Ferdinand întâiul, episcop al Ardealului de legea răsăriteană Vasile Moga, protopop și deodat acești slăvite varmeghii, jurat, asesor Iosif Bașa, parohul locului Ioan Clej, cu cheltuiala obștii, de zugravi Silaghi Simion din Abrud și cu Dimitrie din Țara Românească la anu Domnului 1842.” Mai vechi sunt o icoană prăznicar, realizată de un artist anonim în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cele trei icoane împărătești, executate în anul
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
din Abrud și cu Dimitrie din Țara Românească la anu Domnului 1842.” Mai vechi sunt o icoană prăznicar, realizată de un artist anonim în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cele trei icoane împărătești, executate în anul 1797 de zugravul Constantin Boghină din Brașov, precum și pictura tâmplei. Lăcașul, înscris pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03285), este menționat atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831, cât și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773).
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
puțini știau la acea dată că este însurat), Adrian Igrișan trecând pe poziția de vocalist principal. Trupa este nevoită să reînregistreze partea vocală la albumului Spirituș Sanctus, lansarea sa fiind întârziată cu 6 luni. În Australia, Kempes se angajează că zugrav, câștigând mai mulți bani decât o făcea în România (din tariful de 1.000€ pe concert trebuiau plătiți cei 6 membri ai trupei, un roadie, deplasările și alte cheltuieli, suma fiind insuficientă, iar membrii trupei fiind nevoiți să aibă și
Ovidiu Ioncu () [Corola-website/Science/326850_a_328179]
-
creștină a primului mileniu ne pune în dificultate: refuzându-o, alimentam amnezia, acceptând-o, ne dovedim ilegitimi spiritual. “Paznicul bizantin” și-a strâns cărămizile ecumenice de la mănăstirea Piatră Scrisă și le-a adus domnitorului Constantin Brâncoveanu, cerându-i ajutor, precum zugravii medievali. Brâncoveanu însuși, rămas în nemurire, i-a deschis ușile palatului de la Mogoșoaia și, ca un clin d’oeil, l-a întâmpinat pe Sorin Dumitrescu și supărătorul lui cufăr cu două mormane de bronz, aruncate pe caldarâm, de forma lui
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica ortodoxă de lemn a fost ridicată în jurul anului 1760 și restaurată de mai multe ori (ultima dată în 1957) . În interiorul bisericii sunt zugrăvite atât iconostasul, cât și pereții, de zugravi populari, în stil bizantin, în anul 1831, potrivit unei însemnări de pe zidul bisericii. Unele icoane au o vechime de trei secole. În curtea bisericii își dorm somnul de veci câteva personalități marcante ale vieții culturale din ținuturile arădene, cum sunt
Biserica de lemn din Bodești, Arad () [Corola-website/Science/316817_a_318146]
-
Fecioară Maria, cu cheltuiala și prin osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofăt, și a soției sale Anastasia, în anul 7038 august 15 și când era egumen Chir Paisie"" (1530). În 1535, ctitorul a adus o echipă de meșteri zugravi care să asigure pictarea noii biserici. Așa cum arată analiza stilistică a picturii, echipa era formată din patru zugravi, fiecare având o personalitate artistică formată. Printre ei, există indicii că a participat și Toma din Suceava, care se intitula "„zugrav de
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Anastasia, în anul 7038 august 15 și când era egumen Chir Paisie"" (1530). În 1535, ctitorul a adus o echipă de meșteri zugravi care să asigure pictarea noii biserici. Așa cum arată analiza stilistică a picturii, echipa era formată din patru zugravi, fiecare având o personalitate artistică formată. Printre ei, există indicii că a participat și Toma din Suceava, care se intitula "„zugrav de biserici și curtean al Măriei sale Petru, voevodul Moldovei”". Echipa aceasta a realizat unul din cele mai impresionante ansambluri
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
meșteri zugravi care să asigure pictarea noii biserici. Așa cum arată analiza stilistică a picturii, echipa era formată din patru zugravi, fiecare având o personalitate artistică formată. Printre ei, există indicii că a participat și Toma din Suceava, care se intitula "„zugrav de biserici și curtean al Măriei sale Petru, voevodul Moldovei”". Echipa aceasta a realizat unul din cele mai impresionante ansambluri decorative ale epocii. Potrivit obiceiului, ctitorul a clădit odată cu biserica și chilii pentru călugări și ziduri înconjurătoare. În anul 1641, domnitorul
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
scene perșii sunt înlocuiți de turci), Rugul în flăcări, Viața Sfântului Nicolae (în 15 scene), precum și Parabola Fiului Risipitor. Într-una din scenele din Asediul Constantinopolului este pictat un călăreț care aruncă o lance spre unul dintre conducătorii armatei otomane. Zugravul Toma din Suceava i-a împrumutat chipul său acelui călăreț. Pe abside sunt pictați heruvimi, serafimi, îngeri, profeți, apostoli, ierarhi și cuvioși. Pictura interioară continuă tradițiile iconografice ale picturii murale din vremea lui Ștefan cel Mare, punându-se însă accent
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Sfânta Troiță, Sfântul Emanoil, Maica Domnlului miluitoarea, ținând pruncul pe genunchi, cu ambele mâini, cete îngerești, Sfântul Antonie, Sfântul Teodosie, sfinți părinți, viziunea patriarhului Petru, jertfa lui Avram. Pe o grindă a peretelui de vest se află semnătura lui Toader zugravul. În 1747, numitul artist, a realizat icoana Deisis, iar anul următor pe aceea reprezentând pe Maria cu pruncul al cărui tron este străjuit de arhanghelii Mihail și Gavril, opere postbrâncovești de înaltă ținută. Tot lui îi aparține icoana Sfântului Nicolae
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
fost ispravnic, sau din cei ce urmând ori cu ce și ar spune toți aceia să fie afurisiți de 318 Sfinți Părinți și să fie la un loc cu luda vânzătorul ceea ce o vor închină și nu vor ține legătura, zugrav fiind Popa Ștefan și s-au săvârșit la anul de la Adam 7240 iar de la Hristos 1732". Din zapisul de la 6 aprilie 1727, prin care Radu Bujoreanu, împreună cu soția sa Anita și fiul său Radu, vinde schitului Bodești moșia lor din
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
Neofit Scriban de robii lui D[u]m[nezeu] Stan preot ... Florea Ciubuc, Florea Anghel, ... Purcelus, Stan Cucu 186[8] ...”". Anul pisaniei este incomplet dar se regăsește pe dosul tâplei: "„1868”". În altar, de-asupra proscomidiei, apare un pomelnic al zugravilor: menționând între cei vii pe "„Petru ... Maria ... Gheorghe”" iar între cei morți pe: "„Teodor ereu, Gheorghe, Nicolae, Ioan, Ioana, Maria, Panteleimon, Gherman ermonah și cu tot niamu lor”". Structura vizibilă indică amploarea lucrărilor de renovare. Spre apus construcția a fost
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
Ea adăpostea mormântul lui Șerban Cantacuzino, biserica ei se distingea prin proporțiile armonioase și printr-o tâmplă bogat ornamentată. Tot o ctitorie a domnitorului Șerban Cantacuzino este și Biserica Doamnei (1683), care conține un ansamblu de pictură murală executat de zugravii Constantinos și Ioan. Unul din monumentele importante ale stilului brâncovenesc este biserica Mănăstirea Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasică a stilului este reprezentată aici de o ornamentică bogată, caracterizată de motive florale, de un pridvor monumental
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
Pe pereți se mai află grafite de la sfârșitul secolului al XVII-lea, unele în limba latină, provenite din timpul ocupației polone de sub Ioan Sobieski (1691) - "Hic fuit Teophilus, Rex in 1691 Ponicz" și unele în chirilică, a unui oarecare Ioan Zugravul (1596). Pictura murală interioară a fost restaurată în anii 1996-2004 de către prof. univ. Nicolae Sava din București, pictor restaurator, ""în spiritul unui total dispreț față de momentul istoric"", fresca fiind grav alterată prin integrări cromatice masive și repictări. În pridvor și
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]