1,030 matches
-
de tip asiatic asupra vieții bieților oameni dintr-o țară de Est, în care URSS-ul și-a impus sistemul. Pe vremea aceea, priveam lucrurile prin gemulețul vieții noastre zilnice, din cartierul Grivița Roșie. Aventura ratată a fugii noastre fusese zvârlită în străfundurile memoriei... Ne gândeam cât mai puțin posibil la ceea ce fusese înainte, la proiectele noastre de tineri căsătoriți, la viața pe care ne-o închipuiserăm și mai ales la ceea ce îndrăgiserăm atât de mult în țara noastră: satul. Astăzi
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ochii Partidului. Avea un prieten, văr cu fata, care, pentru că avea origine nesănătoasă și dosar prost, îl denunțase ca să fie bine văzut. Așa că verișorul a fost numit de îndată redactor-șef la un ziar studențesc, iar bietul ovreiaș a fost zvârlit în pușcărie. Nu știu sfârșitul poveștii. N-a stat decât câteva zile cu mine. Era un băiat dotat cu o inteligență orientală, suplă și vioaie, și care era sigur că va scăpa din închisoare. Habar n-am care i-a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de acest lucru prin reducerea rentelor pe care le datorau, reducere făcută mai întîi la 3% și apoi la 2%. Dar, de fapt, pentru ei era curată pierdere, întrucît particularii și companiile care compun aceste mari corporații fură prin aceasta zvîrliți într-o ruină totală. Spitalele, fabricile parohiilor, comunitățile ecleziastice, și cele seculare și cele aparținînd unor ordine religioase, mai ales cele de fete și atîtea alte persoane care nu aveau altceva decît rente constituite au fost aduse la sărăcie prin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și 3-6) indică raporturi de motivare (= transparență paradigmatică). 3.1.3. Modul de utilizare a modelului prismatic poate fi ilustrat cel mai bine printr-un exemplu. Să luăm, de pildă, locuțiunea a împroșca cu noroi (pe cineva) - cu varianta a zvârli cu noroi (în cineva) -, al cărei sens idiomatic este acela de "a calomnia, a defăima pe cineva" (DEX 2012). În cadrul acestei locuțiuni, primul triunghi semantic este alcătuit din: (1) sensul literal global "a împroșca/zvâli cu noroi (pe/în cineva
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este acela de "a calomnia, a defăima pe cineva" (DEX 2012). În cadrul acestei locuțiuni, primul triunghi semantic este alcătuit din: (1) sensul literal global "a împroșca/zvâli cu noroi (pe/în cineva)"; (2) sensul literal al primului element "a împroșca/zvârli"; (3) sensul literal al celui de-al doilea element "(cu) noroi". În mod similar, cel de-al doilea triunghi semantic este alcătuit din: (4) sensul derivat/idiomatic global "a calomnia, a defăima pe cineva" (sau, într-o reformulare perifrastică, "a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a sensurilor elementelor expresiei. În schimb, raporturile paradigmatice dintre "vârfurile" triunghiurilor presupun tipuri de motivații diferite. Astfel, raportul din cadrul primei serii de elemente (2-5) este motivat pe bază metonimică, dat fiind că, în acest caz, un act fizic ("a împroșca/ zvârli") evocă un act psihic (sau, cel mult, psihofiziologic: "a emite/spune/propaga"); în schimb, raportul din cadrul celei de-a doua serii de elemente (3-6) este motivat pe bază metaforică, dat fiind că, în acest caz, e vorba despre conotațiile cultural-simbolice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
s-a manifestat dubito-ul ca cenzură purificatoare a ego-ului în cea de-a doua se realizează transferul de la acesta înspre creația prin cogito. Prin meditația întâi Descartes creează cadrul pentru ceilalți pași ai genezei: În astfel de îndoieli am fost zvârlit de către meditația de ieri, încât nu mai sunt în stare să le alung din minte, dar nici nu văd chipul în care trebuie ele risipite; ci întocmai cum m-aș fi scufundat într-o vâltoare adâncă, mă simt într-atât
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care se văd neputincioși de a provoca o îndreptare. O spune situația Bisericii. Căci ce Biserică vie poate fi cea a noastră, când astăzi nu avem în ea trei oameni care să poată deveni episcopi? Când cei mai buni sunt zvârliți pradă înjurătorilor publici, stând în directă legătură cu Partidul Liberal sau ostracizați pentru păcate imaginare și aruncați într-o biserică de margine? Și să mai spun? Voi mai spune. La vreme! Noi, "calomniatori ai Bisericii"! Am cerut Bisericii să ne
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și sigur, fără nici o întrerupere a ritmului. Dar în străfundul iadului, diavolii spumegau de furie că durează atât de mult, până să comit un păcat de moarte, de neiertat, pentru care, Dumnezeu, în dreptatea sa, să fie nevoit să mă zvârle în focul gheenei” O conștiință roasă de foame, mai are ea dreptul să roadă și micile inadecvări ale faptelor cu riguroasele principii ale creștinismului? Oare dreptatea ar fi primat în acest caz în ochii lui Dumnezeu sau mila, dragostea, iubirea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pentru o activitate de felul politicii. Experiențele parlamentare italiene de genul Domenico Modugno ori... Ciocciolina pălesc pe lângă producția românească în acest domeniu. Mare admirator al dlui Ilie Năstase, am fost mai mult decât întristat să-l văd acceptând să fie zvârlit în lupta pentru primăria generală a Bucureștiului. Aceeași strângere de inimă o am astăzi auzind că foști sportivi ca dnii Mihai Leu ori Helmuth Duckadam au decis să se lase îmbălsămați pentru „parlamentarizare” de dl Dan Voiculescu. Înțeleg că cei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fetele tinere, adevăratele practicante ale flirtului. Astfel, iată ce scria Catherine Pozzi în jurnalul său, în ziua de sâmbătă, 27 august 1898: "Am renunțat la lectura puțin înălțătoare a [romanului] Les Demi-Vierges. Mă enerva atât de tare, încât l-am zvârlit pe raftul cel mai de sus al bibliotecii, și nu mai am nici un chef să mă ating de el. Nu sunt eu ca Agnès nici pe departe dar hai să fim serioși, s-a mai pomenit oare o societate mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mereu ignorați și năpăstuiți de Zeus. Suveranul olimpian chibzuia să le stârpească neamul, ca să creeze altul, nou, susține Eschil , urmat de Victor Eftimiu (Am vroit/ Să scutur paraziții pământului, și-o dată/ De omul cel din urmă planeta curățată,/ Aș fi zvârlit în lume un pumn de oameni noi/ Aș fi creat, superbă, o rasă de eroi ! - II, p. 64). Actul al IV-lea îi înfățișează pe oameni în cu totul altă ipostază decât cea de făpturi neajutorate. După ce au profitat de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-i ajutași dușmanii,/ Ci l-ai slujit pe dânsul, pe Zevs ! - I, p. 37). Zeul suprem este furios pe răzvrătitul care a tulburat liniștea instaurată în Olimp după înfrângerea titanilor (Din ziua când alături de voi, oștiri iubite,/ Am biruit titanii zvârlindu-i în infern,/ În veci de veci - pe ntinsul Olimpului etern/ Domnea o pace largă și binecuvântată - II, p. 59) și îl acuză pe Prometeu că ar fi uneltit să-l răstoarne cu o armată de oameni (Voiai să-ți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
zeii jigniți e prea târziu (IV 7). Ultimul act al piesei lui Iorga pune în lumină atitudinile opuse față de Casandra. Femeile își amintesc că nu de mult erau gata s-o lapideze (o, câte pietre-n calea sfintei au fost zvârlite !), s-o împiedice cu brutalitate să iasă din casă și să spună vreun cuvânt (biata-n cămăruța-i stătea închisă veșnic,/ Și am fi pus pe gura ei dreaptă un căluș), însă caută să-și răscumpere conduita prin venerarea actuală
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
II 2). Departe de a denota inconsecvență, atitudinea Ifigeniei arată că ea înțelege diferența dintre sumbra moarte obișnuită, inutilă, și luminoasa jertfă eroică încărcată de semnificații : De o astfel de moarte mă temeam... moartea timpurie și fără rost care-ți zvârle sufletul sub pământ... nu e același lucru să mori la întâmplare, înainte de vreme și să mori jertfită fiind pentru mântuirea celorlalți (II 2). O dată în plus, Comentariile la Meșterul Manole confirmă teoretic intuițiile eroinei : moartea violentă, rituală, este creatoare ; ea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și să înfrângă prejudecățile misogine ale pretins atotștiutorului Platon cu argumentul că Socrate era mult mai modest când mărturisea că nu știe nimic (p. 216). O dată admisă între ucenicii filosofului, ea constată că aceștia nu îl prea ascultă, o dată ce unul zvârle din copite, altul îi întoarce învățătura pe dos (p. 222). Maestrul susține că tinerii nu își respectă profesorii cum a făcut el, niciodată ieșit din cuvântul lui Socrate, ea ripostează că acest termen nu e cel din dialogurile elevului care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numai, doar azi, îngăduie-mi să stau,/ De toate să-mi adun pentru surghiunul greu. De fapt, ea are de gând să-și desăvârșească răzbunarea : Atât a stăruit în nerozia lui,/ Încât putând să-mi sfarme tot ce am chibzuit/ Zvârlindu-mă-n surghiun, mi-a dat să stau o zi,/ Și-n astă zi voi face morți din trei dușmani,/ Din tată, din copilă și din soțul meu. Acceptând internarea psihiatrică, Marghioala reclamă și ea o scurtă amânare (Bine, mă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a întâmplat cu el și cum toate acțiunile lui au contribuit la împlinirea sorții amarnice, transformându-l în jucăria divinităților crude, eroul continuă să lupte cu puterile ostile : abia acum/ pot să-i înfrunt ! Scuip viața/ dată de zei, o zvârl din mine,/ nu-mi trebuie nici sufletul, nu vreau/ lumina lor, nici cugetul, - mă scald/ în nebunia forței pure ! (scena 10). Orb, gata să pornească pe drumul pribegiei, Oedip aruncă o ultimă sfidare divinităților care nu mai au ce rău
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
aceea pe care, când o citim, ne simțim mai luminați sau mai buni.” Garabet Aslan 621. „Aruncă, cititor bucolic, Naiv și sobru cetățean, Volumul meu saturnian Și orgiac și melancolic! De nu ai studiat metodic Retorica de la Satan, Să-l zvârli! Altfel citești în van Și-ai să mă crezi nebun spasmodic. Dar dacă a scruta vei ști În hău, și fără amăgire, Ia-l, ca să-nveți a mă iubi, Duh curios și-n pătimire, În care doruri de rai gem
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
sat se așternuse liniștea sinistră premergătoare unei catastrofe iminente. Soarele ardea fără cruțare tot ce mișca, tot ce era viu, manifestându-și disprețul suveran față de pigmeii tereștri intrați în agonie. Fâlfâind prelung stiharul Moartea face inventarul Celora aduși cu carul; Zvârliți noaptea, fără lună În gropelinița comună... Nici prohod, Nici lumânare... Nici vorbă de-mbărbătare Pentru cei care-au rămas Turmă fără de pripas Rătăcind în drumul lor Lipsiți de Bunul Păstor. Hâda colții și-i rânjește Satul plânge și jelește Murmurând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
zi un lup imens căruia i-a luat blana. Spre seară, vine curios la mine, urmat aproape de toate femeile de acolo. În Cojocaru era o femeie Arsenoaia, acuzată că face vrăjitorii cu beregata lupului, așa că Îi cereau lui Otto să zvârle lupul În Vâlcin. Ceea ce sa și făcut. În anul 1918 a fost o secetă mare. Balta secase, nemaifiind nici pește, nici porumb, nici legume. În plus a umat o invazie de șoareci nemaiîntâlnită. Puținele locuințe erau năpădite, pisicile Îi priveau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în partidul naționalist-democrat, avându-l ca șef. Doar dl. Iorga nici pe Caragiale nu-l iubea căci era Tachist. Istoricul după ce a grupat pe cele mai desăvârșite talente - la Semănătorul - pe care el singur le-a ridicat, tot el a zvârlit cu noroiul din sufletul său în Octavian Goga, Chendi, Sadoveanu și alții care l-au părăsit. E regretabil când dl Iorga joacă rolul unor anumiți oameni politici scriind în felul cum a scris despre dl dr. Iancu Flondor. E din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Oficiosul guvernului și-a dat duhul. Rușinea presei românești din Bucovina, editată cu banii primăriei Cernăuți și condusă de o nulitate politică Dandanache Costeanu a dispărut. Escrocul Pohoață și cloaca prietenilor primarului a rămas îndoliată. Stârvul Crainicul Bucovinei a fost zvârlit în valea plângerii. E un succes al ziarului nostru. Noi am fost groparii...” 124 Tristă deontologie de breaslă de aceeași profesie... * Redactor responsabil al ziarului a fost George A. Vasiliu, iar redactor veritabil - Alexandru Pohoață. Directorii gazetei au fost Nicolae
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ți-ai chinuit-o punîndu-ți probleme complicate; molusc, fără vlagă, mălăeț, ai schimbat de poziție fără nici o complicație sufletească, deoarece îți era perfect egal unde te situezi, esențialul era să-ți fie bine. Aceste succesive renegări erau repede uitate, talentul zvîrlind în umbră pe om..." Se știe practica bolșevică de punere la index a cărților și autorilor care nu "corespundeau". Sadoveanu a fost unul din cei care și-a dat fără ezitare "girul" la această operație de vămuire marxistă a literaturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la ei aducând cu el și o splendidă iapă sălbatică. Vecinii voiau să-l felicite, dar bătrânul: "Cine știe dacă această bucurie nu se va transforma în supărare?" Ai săi se îngrijeau de cal. Fiul, bun călăreț, încălecă dar fu zvârlit din șa și-și rupse un picior. Vecinii voiră să-l căineze, dar bătrânul: Cine știe dacă acest necaz nu se va transforma în bucurie?" Într-adevăr, în acel an barbarii trecură frontiera și toți bărbații mai voinici fură mobilizați
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]