1,157 matches
-
lui. E adevărat, toate trecuseră pe la chirurgia plastică, însă erau și al naibii de sexy. Drept în față văzu un individ insipid, plimbându-se cu o puicuță înaltă, pe tocuri cui, iar tipa era doborâtoare: păr negru, piele fină și un corp zvelt și fierbinte. Probabil că hahalera plătise pentru ea, dar chiar și așa era evident că nu o aprecia. Își ținea sticla de vin ca și cum ar fi fost un copil și părea atât de agitat, încât aproape că transpira. Dar fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Sherman Oaks, urmărind meciul și așteptându-l pe tipul care livra pizza. Dar, spre surprinderea lui, ușa se deschise și intră cea mai frumoasă femeie pe care o văzuse, în viața lui. Era personificarea eleganței: cam treizeci de ani, înaltă, zveltă, îmbrăcăminte europeană, tocuri nu prea înalte. Sexy, dar stăpână pe sine. Brad se aplecă în față șezlong și își trecu mâna peste barbă, pe care o simți aspră. Îmi pare rău, zise el. Nu așteptam vizitatori ... — Sunt trimisă de unchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
acest bagaj incomod se prezentase pe aeroportul rusesc iar acum urca scara unui avion imens, era unul din seria Tupolev și rămas fără bagaj se gândea la stewardesele frumoase care vor deservi cursa, știa ce frumoase sunt tinerele rusoaice, blonde, zvelte și cu picioare lungi. Se va preface că Îl doare capul, va cere o pastiluță, fata se va apropia de el ... Deziluzie totală și inexplicabilă! Mocheta avionului era roasă, un ecran mare și plat pe care erau scrise instrucțiunele și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
să continui, iar canicula și oboseala din trup nu sunt altceva decât ocazii de purificare și de întărire a trupului. După două ore de mers, ajung la Monferran - Savès, unde se poate admira o foarte frumoasă biserică cu un turn zvelt, impunător, iar după alți șase km ajung într-o mică localitate, Giscaro. Nu-i timp de stat, deși căldura parcă mi-a înmuiat și oasele. Dumnezeu trimite însă și câte o boare de vânt și câte un mic nor, care
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
bucurie. Mă opresc din când în când și-i privesc cu admirație. Sunt asemănătoare aceste creste cu ale munților Făgărași de la noi, și cu cât înaintez mai mult spre Lourdes, cu atât crestele se văd mai bine, mai impunătoare, ieșind zvelte, cenușii, dintre verdele pădurilor. Mai mare însă îmi este bucuria, știind că mă apropii de sanctuarul la care am mai fost odată în anul 2000, de sărbătorile Craciunului și apoi ale Epifaniei. Ce repede trec anii! Atunci, am fost cu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cu rugăciunea Tatăl nostru în diferite limbi. Inaintând spre sanctuar, în stânga, în subteran se află marea bazilică sf. Pius al X-lea. Dar cea care domină încă de departe este bazilica Neprihănitei Zămisliri, sub care este bazilica Rozariului. Turnul înalt, zvelt, te încântă și te atrage spre Fecioara neprihănit zămislită și, în general, spre acest loc atât de plin de rugăciune și miracole, de speranțe, încredere, consolare spirituală, comuniune creștină și umană. Lourdes te învăluie și te pătrunde cu farmecul și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
spunând cine sunt și că doresc un loc pentru a rămâne peste noapte. In orele de după amiază și apoi spre seară, simți cum oboseala se acumulează în mușchi, oase, cum rucsacul devine mai greu și nu mai ai acel mers zvelt și hotărât de dimineață. Totuși, voința și motivațiile interioare îți comandă și-ți spun să continui. Minutele trec mai greu și parcă localitatea unde trebuie să ajungi fuge de tine. Este excercițiul zilnic al răbdării și perseverenței, al înfrângerii oboselii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
hărăzită limbuția aceasta, desfrânarea ce-o simt? pesemne că, între lumi, mi-a fost dată o stea vorbitoare. caii din copilărie caii din copilărie prea ades în vis se arată, curg ca apa pe retina de stropi argintii spălată. mânjii zvelți și lucitori, de abanos umed în soare, cresc sub limba mamei lor, tremurând strâmb pe picioare. urma lor o iau tiptil, înecată-n zerul vremii, suflec sufletul, subtil mi-l rostogolesc de-a lungul iernii, subțirică, temătoare, aurită, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
una cu care eram deja obișnuită. Cu toate astea, în felul său de-a se mișca era ceva extrem de plăcut. Era destul de slab. Nu genul palid, scobit, plăpând, cu coastele ieșite prin piele și coapsele ca niște baghete de pâine. Zvelt ar fi fost cuvântul cel mai potrivit pentru a-l descrie. Avea mânecile suflecate și niște brațe puternice, pe care îmi doream să le ating. Și avea niște picioare grozave. Erau puțin mai scurte decât ar fi fost ideal. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
bine? întrebă sfioasă Ileana, fără să ridice privirea din farfurie. Vocea ei, destul de puternică dar plăcută totodată, îl făcu pe Cristi să o privească cu interes. Avea aceiași ochi cenușii ca și taică-său dar asemănarea se oprea aici. Era zveltă și nu prea înaltă, iar mâinile îi erau subțiri cu degete lungi și delicate. Bineînțeles! o asigură Cristi. M-am refăcut complet. Dacă nu m-ar mai ține puțin aici sub umăr, aș putea spune că sunt ca nou. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
își văzu de drum. Răritura se terminase de mult, acum se afla pe o ridicătură. În față, cât vedeai cu ochii se întindea un făget tânăr amestecat cu mesteceni albi. Scoarța lor subțire se desprindea ca niște scame de pe trunchiurile zvelte. De pe platoul pe care stătea privea în vale printre copaci. Pârâul scobise în stânca de dedesubt un șanț adânc ce se bifurca în două brațe. Cursul de apă se despărțea în două șuvoaie ce se scurgeau năvalnic la vale. Zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
erau ei doi, protagoniștii principali. Acum, despre Ileana nu putea băga mâna în foc, dar în ceea ce-l privea pe el, era sigur nu-l bătea nici un gând de însurătoare. Ce-i drept, fata nu arăta rău de loc, era zveltă, frumușică foc și cu mintea brici, așa că, nu i-ar fi displăcut. Își amintea că de fiecare dată privirea îi zăbovea pe gleznele ei subțiri și coapsele ce se arcuiau atât de frumos sub rochiile ușoare de vară pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
haine negre își făceau de lucru acolo. Cazmaua se înfigea cu sete în pământul moale. Bărbatul arunca țărâna pe o bucată de folie groasă întinsă alături de marginea gropii. Săpa în tăcere, concentrat numai la munca lui. Pe mal, silueta mai zveltă privea atentă în jur. În curând, se auzi un zgomot înfundat când metalul lovi în sicriul de lemn. Aruncă cazmaua și luă o lopată cu care începu să curețe capacul coșciugului. Nu mai avem mult, șopti el fără să ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lui. Pasărea a înțeles semnificația semnalului și a început să coboare, în rotocoale largi și line. Desena pe cerul albastru un fel de spirală. Ajuns la doar două-trei sute de metri deasupra solului, vulturul și-a lipit aripile de trupul zvelt, a întins picioarele și, cu ciocul în chip de săgeată, s-a lansat în picaj. Ca un avion de vânătoare. Inimile celor de față băteau în ritmuri accelerate. în priviri se deslușea îngrijorarea. Pe chipurile oamenilor, copii mai ales, se
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
dau cu capul de toți pereții! Piftie te fac! Virgilică, actorul, făcea obișnuita lecție cu Gheorghița, fata servitoarei. Ușa camerei proaspăt închiriate era deschisă larg, la perete. O femeie freca scândurile de zor, iar în prag o fată înaltă și zveltă, care stătea cu spatele, supraveghea lucrul. Când am trecut pe acolo nici n-a întors capul. Trebuie să fie noua noastră chiriașă, mi-am spus cu indiferență. Intrând în camera mea, am zvârlit servieta pe masă, apoi am ieșit în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o parte. Erau niște fete vioaie. Una dintre ele opri apa. Celelalte se dădură înapoi. Liniștea se instaura în sala de baie. Cel ce se îmbăia se lăsă pe spate, strângându-și buzele, cu sprâncenele contractate, și-l măsură pe zveltul Gosseyn-Ashargin. Tensiunea provocată de această examinare asupra sitemului nervos al lui Ashargin era grozavă. De vreo zece ori, printr-un efort de voință, Gosseyn făcu pauză cortico-talamică non-A. Era obligat, nu numai pentru a-și păstra controlul, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
într-o fracțiune de secundă, cum a apărut cultul maimuțelor de luptă nancy ma, ajungi să înțelegi mândria regelui hanuman și statura sa dârză din fața ta, nas în nas, ochi în ochi, e timpul să acționezi, te hotărăști, și pășești zvelt prin regele hanuman ca printr-o oglindă de carne, treci cu bine, în fața ta se deschide un drum umed, printr-o pădure tânără. șase deasupra: ești salvat de echilibrul tău, în momentul pasului tău fundamental, la importanta trecere, ești sincer
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
construiești cuibulețul tău apretat și frumos mirositor. șase în al patrulea loc: acum înțelegi foarte bine toate sensurile întâlnirii tale cu acest copac uriaș, rezistent și cu viață lungă. de aici, din grădina suspendată a dragostei tale, călătoresc, pe spinarea zveltă a khamsinului, prin toate aceste ținuturi, semințe de baobab bătrân-capricios care poartă bucățele de ADN de dragoste purificată și, cu permisiunea specială a zeiței chuang-mu, cuplurile predestinate și vrednice de fericire primesc în dar, uneori chiar fără să afle, sub
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
dragostea ta, de caise și fragi umeziți de roua cu lanțuri de sticlă care ține oamenii împreună, deși nu se vede cu ochii celor care nu știu despre dragostea lor și schimbarea acesteia într-o alta, mai pură, de platină zveltă. șase în al doilea loc: te întorci lângă ființa iubită, despărțirea a eșuat, criza cubaneză s-a încheiat, rachetele nucleare nu au explodat prin cuvinte și cărnuri, te poți odihni cu pacea tămâii, cu somnul urșilor polari, cu apariția zâmbetului
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mână cu shangdi di liwu, pe ocean, cu trăsura trasă de căluți de mare, și în fața voastră să zburde delfini roz, să puteți vedea cum orificiul lor de respirație se închide exact când aceștia ating apa, căzând din salturile lor zvelte, cu grație, să puteți simți aroma sărată, în care se dizolvă bucuriile voastre... 152 anxietatea - limitarea mea obsesia că tu te prefaci, că fericirea nu durează, că totul este o strategie că luna nu va mai fi luminată, prin creșterea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
hermes când erai mică, uf, cum graba de a fi fericită poate să orbească o minte atât de bine organizată și prevăzătoare, ca a ta. șase în al cincilea loc: zeița chuang-mu, care își admiră în fiecare seară forma sa zveltă, multiplicată de lampadarul de bronz al lui goibniu în grădina suspendată a dragostei tale, și care se înfruptă adesea din castronul tău mic de aur, cu musaca de cărniță de pajiște, simte primejdia în care te afli și, suflând din
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
știu nimic nimic compus din trigrame, hexagrame din spații formate din linii continue sau întrerupte, sticle pline de fluturi totul flutură peste tine, a lună cuvinte te forțează să stai la plajă, la piscină, să mergi cu picioarele tale sălbatice, zvelte, prin grădini prin olimpice parcursuri de flori, de ruine, de ștanțe alcătuite din cuvintele mele, de sus în jos și de la est la vest, de la literă către vers până la alcătuirea delicată a aerului, a cătușelor, a pulberii care explodează după
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe cine ai mai scump, îți mărturisești satisfacția: "slujba a fost impozantă!" Și apoi o bucată de vreme pornești spre cimitir cu buchețelul de flori... S-a deschis ușa și a apărut, pe neașteptate, după obiceiul lui, amicul Coco. Sprinten, zvelt, grațios. Coco este un tânăr agreabil, superficial, ușor paradoxal, serviabil când nu i se cer servicii prea complicate, compătimitor pentru durerile vizibile, spiritual și amuzant întotdeauna. Poartă costume ultima modă, nu lipsește de la plajă vara, și la cazino este un
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pe partea cealaltă, de după cap, la doi pași de Nestor, cu intenții pașnice. Ghiocul îți șoptește viitorul. Așa se spune. Ție ce-ți șoptește? Nestor ridică ochii fără să ia ghiocul de la ureche. O doamnă tânără, foarte-foarte drăguță și foarte-foarte zveltă se aplecase binevoitoare către el, ținându-și antebrațele lipite de coapse, cu pumnii strânși pe jumătate și încheieturile încrucișate între genunchi. Antebrațele lipite de coapse poate că stăteau așa în chip de sprijin, dar în același timp spuneau: nu, n-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
îi întinse ghiocul și ea, fără să se îndrepte din mijloc, îl puse la ureche și, încântată și concentrată, își îndreptă privirea undeva pe lângă Nestor. Apoi ochii ei se fixară luminoși în ochii lui și zâmbetul doamnei celei tinere și zvelte se lărgi binevoitor și cu încântare. Se uita drept în ochii lui, dar îl vedea oare? Da și nu. Ghiocul îmi spune că am să ajung un manechin foarte-foarte apreciat. Cum așa? Ea era vie și avea pielea albă-albă. Să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]