1,149 matches
-
a fost pusă la încercare. La Roma, nu s-au vorbit lucruri rele despre un Tiberiu, Nero sau Caligula, înainte ca ei să ajungă la tron: poate că sceleratețea lor ar fi rămas fără efect dacă n-ar fi fost pusă în lumină de ocazia care a dezvoltat germenele răutății din ei. Se găsesc oameni care au, pe lîngă mult spirit, flexibilitate și talent, sufletul cel mai întunecat și cel mai ingrat; există alții care strîng în ei toate calitățile inimii. Principii prudenți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Note despre romanul românesc între cele două războaie mondiale". Conceptele-cheie ce fundamentează elementele de noutate în estetica romanului sunt: autenticitatea, substanțialitea, luciditatea, narațiunea la persoana I, relativismul, anticalofilismul. Autenticitatea este esența noului în creația literară a lui Camil Petrescu, fiind pusă în lumină prin ilustrarea realității trecute prin propria-i conștiință, după cum scriitorul însuși mărturisea: Substanțialitea este concepția conform căreia literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții: iubirea, gelozia, mândria rănită, orgoliul umilit, cunoașterea, dreptatea, adevărul, demnitatea, categoriile morale absolute. Luciditatea este
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
la identificarea unor modificări cerebrale structurale relevante la pacienții cu anumite tulburări. Teoriile psihodinamice Inițial, Freud a considerat comportamentul anormal ca fiind rezultatul fixațiilor sau regreselor datorate etapelor de conflict anterioare nedepășite. Stadiile dezvoltării psihosexuale pe care le indentifică el pun în lumină porniri și conflicte inconștiente care pot influența dinamica anumitor patologii. Rolul mecanismelor de apărare inconștiente este de a proteja Eu-ul vulnerabil de conflictele între Sine (principiul plăcerii primitive) și Supra-Eu (conștiința morală). Aceste mecanisme ne ajută să înțelegem mai
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Oncești (jud. Bacău), Cucorăni (jud. Botoșani). Concluzie: istoria creștinismului nord-dunărean, după mijlocul secolului al V-lea, evidențiază că prezența obiectelor creștine pe teritoriul fostei provincii este un semn indubitabil al continuității populației daco-romane, singura creștină în această zonă. Aceasta realitate pune în lumină legătura indestructibilă dintre romanizare și creștinare, pe de o parte, și persistența unor comunități creștine, după impactul hunic, pe de altă parte. Acest fenomen al trecerii de la păgânism la creștinism, desfășurat mai intens din a doua jumătate a secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
perioada simbiozei româno-slave (secolele VI-XI). După cea slavă, urmează celelalte influențe, în măsura și după durata în care populația românofonă a stat în contact cu alte populații și civilizații. Numărul cuvintelor străine, după origine, în raport cu elementul moștenit, a fost pus în lumină de cercetarea lui D. Macreaordinea cronologică și împrejurările cultural-istorice ale pătrunderii acestor elemente de împrumut în organismul latin-romanic al limbii române sunt cunoscute (vezi mai sus). Care este însă locul și ordinea elementelor străvechi, autohtone, anteromane și preslave, provenite din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un potențial demografic permanent pe tot parcursul acestor secole (X-XIII). A existat o conexiune între concentrările teritoriale și organizarea politică comunitățile umane românești erau incluse în complexe teritoriale echivalente cu o structură politică, ce precedau organizarea statală. Cercetările istorice au pus în lumină deplina corespondență dintre realitățile demografice și cele de structurare politică-teritorială din spațiul extrași intra-carpatic.5 Evoluția societății românești până la mijlocul secolului al XIII-lea a fost influențată de consecințele impactului ultimului val de migratori, care sfârșește cu invazia mongolă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cultivarea cerealelor și furajelor. În urma cercetărilor arheologice, s-au descoperit oase dar și obiecte și instrumente din practica creșterii animalelor: clopote (tălăngi) de oi, țesale pentru vite, construcții anexe, adăposturi, saivane, grajduri, staule pentru animale din gospodărie. Oasele numeroase descoperite pun în lumină numărul mare de bovine din gospodărie-în așezarea de la Dridu (câmpia munteană), materialul osteologic cuprinde: oase de bovine-40%, oi și capre-25%, porci-20% și cai-10%. În schimb, la Garvăn (nordul Dobrogei), bovine-75%, oi și capre-15% și porci-10% și aceeași situație o întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jumătate a secolului al XIII-lea are drept caracteristică unificarea formațiunilor politice din spațiul extracarpatic. Izvoarele scrise din prima jumătate a secolului, așa cum am văzut mai sus, îndeosebi Diploma ioaniților, informațiile oferite de cercetarea arheologică și alte surse istorice au pus în lumină acea lume românească, care de secole dăinuia la sud și est de Carpați, lume aflată în stadiul organizării social-politice, respectiv în "țări", cnezate și voievodate. A doua jumătate a acestui secol reprezintă o nouă etapă, decisivă, a procesului de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ultimele resurse de energie, sinonime cu ultimele clipe de viață, pentru a-și încheia studiul care avea să reprezinte și cântecul de lebădă al istoricului. Nu unul tânguitor, cum observa perfect îndreptățit un alt coleg de breaslă, ci unul care pune în lumină victoria spiritului asupra materiei. Realizată în manuscris, sub presiunea neiertătoare a timpului și nemiloasă a suferinței, cartea n-a apucat să mai vadă lumina tiparului cu autorul ei în viață, pentru că, la numai o zi după ce trecuse în a 67
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
feudalismului. Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri (1846) și versiunea franceză, Question économique des Principautés Danubiennes (1850), care stau la baza concepției social-istorice a lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor (1850) ș.a. pun în lumină ideea că marile proprietăți funciare ale boierimii sunt opera silniciilor și furturilor, asupririlor, injustiției, că criza și descompunerea feudalismului sunt strâns legate de exploatarea nemiloasă și fără de măsură a poporului, care a devenit apatic, în vreme ce boierimea a intrat în dezagregare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Al. Zub - ce obligă istoriografia la maximă exigență sub unghi totodată epistemic și moral. Acest deziderat sentențios este însă atenuat de propria constatare realistă și de propriile scrieri: istoria nu justifică, ci explică. Ea este justițiară doar „în sensul că pune în lumină egală valorile istorice de pretutindeni și de oricând”. Substanța intimă a istoriei rezidă în idei, dar istoricul este captivul triunghiului Ethos-Logos-Pathos, încât „biruința gândului în istoriografie trebuie să însemne o extindere continuă a sferei logosului, a veracității în dauna ethosului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aceea în activitatea practică trebuie să dăm dovadă de creativitate în interpretarea și aplicarea recomandărilor. Organizațiile pot adopta acest model sau îl pot folosi pentru a elabora și/sau modifica propriul model. Criteriile de control, grupate pe cele patru elemente, pun în lumină anumite aspecte ale controlului comparativ și ele pot fi grupate în funcție de particularitățile organizație, însă este important ca toate criteriile să fie luate în considerare. Criteriile de control ne permit să înțelegem controlul din cadrul unei organizații și sa-i judecăm eficacitatea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ca băieții și fetele să nu se atingă, să nu se apropie prea mult unii de alții. Totuși, aceste cuvinte exact asta fac, îi "ating" pe băieții cărora le sunt adresate. Merg drept la țintă. O scot în evidență, îi pun în lumină personalitatea. Curând, aceste cuvinte îi atrag un "cortegiu de admiratori benevoli" pe care Pauline îi numește "flirturile" ei și care aduc "laude intempestive și exagerate inteligenței și originalității sale". Or, o tânără "cuviincioasă" trebuie să știe să rămână discretă. Nu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
femeie. Pervertește raportul "firesc" de autoritate care există între cele două sexe. Flirtând, fetele tinere, la fel ca femeile adulte, își afirmă de fapt voința, existența individuală, cultivând în același timp misterul în ceea ce le privește. Ele știu să se pună în lumină, iar apoi să se eschiveze de la dorința pe care au provocat-o. Bărbații descoperă astfel că ele nu sunt nicidecum o pagină albă, acel lut gata să fie modelat la care visează ei, ci ființe de sine stătătoare, mai mult
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în copulație satanică și sado-masochistă este direct legat, în viziunea lui William Styron, de această perioadă a istoriei, de grozăvia Holocaustului. Însă el arată de asemenea, ca o oglindă care mărește, reversul, fața ascunsă a multor flirturi așa-zis nevinovate. Pune în lumină intensitatea, violența dorinței care transpare adesea îndărătul unui joc aparent benign. Subliniază forța extraordinară și straniul neliniștitor al viselor, care adesea ne dezvăluie nouă înșine lucruri pe care nu îndrăznim să ni le mărturisim. În teoriile sale asupra subconștientului, doctorul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nevrozelor, perversiunilor și sentimentelor de culpabilitate. Freudo-marxistul Wilhelm Reich mai ales, la care face referire Leslie, joacă, pe planul moravurilor, un rol eliberator. Căci el își propune, mergând pe linia lui Sigmund Freud și devansându-l pe Herbert Marcuse, să pună în lumină traumele provocate de interdicțiile sexuale din adolescență. El propovăduiește neobosit propășirea neîngrădită a individului, instaurarea unei societăți non-represive, hedoniste. Un rol emancipator? Se prea poate. Însă era necesar, după cum subliniază William Styron de-a lungul narațiunii sale, ca aceste învățături
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
actul juridic, ce dezvoltă o problematică de un foarte mare și un foarte actual interes, dacă avem în vedere că actul juridic își afirmă prezența în toate sferele vieții economico sociale. Este un adevăr incontestabil, pe care doctrina juridică îl pune în lumină în mod constant, că instrumentul amintit reprezintă armătura juridică pe care se sprijină cele două componente ale activității economice: producția și circulția de mărfuri. El este, totodată, suportul celor mai multe dintre activitățile umane producătoare de efecte juridice. Având în vedere ampla
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
o pune la lucru pe seama acestei istorii nu poale fi decît stimulativă pentru alte analize și interpretări. Am atras atenția, aici, asupra cîtorva linii de interes, cu gîndul de a stîrni curiozitatea cititorului. Atîtea altele ar fi meritat să fie puse în lumină. Partea de istorie, spre exemplu, cuprinde și alte zone ale domeniului: elite franceze în epoca modernă, relații franco-americane, studii de strategie etc27. Fiindcă profesoara Catherine Durandin e un om de cultură deosebit de complex, a cărui operă comportă analize pe multe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și munții Daciei atrage. Logica argumentației este următoarea: dacă se admite un transfer masiv de populație din Dacia în sudul Dunării, cum se face că aceasta n-a lăsat mai multe urme? Cercetarea lui Brătianu aduce o reflecție nuanțată: autorul pune în lumină o circulație și migrații de lungă durată între regiunile situate la sud și la nord de Dunăre. Relațiile transdanubiene au continuat în secolele IV-V, penetrația creștinismului la nord de Dunăre fiind o mărturie în acest sens. Brătianu respinge ideea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de lingvistică balcanică, reprezentată de lucrarea lui Sandfeld, Lingvistica balcanică, probleme și rezultate (1930), care subliniază rolul substratului comun în formarea limbilor albaneză și română. Disputa lingvistică a atins apogeul atunci cînd ideologii unguri și români s-au îndîrjit. Problematica pune în lumină legătura între o limbă și spațiul său de origine. Or, valorizarea substratului balcanic mută limba română din leagănul său dac, în momentul în care studiul asupra permanenței acestui substrat dac reinstaurează continuitatea daco-romano-română. Această ipoteză, a rolului determinant acordat substratului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politici de compromis cu turcii sau de revolta în fața puterii turce. Contestarea tradiției bizantine pusă în serviciul puterii centrale consolidate și a unei misiuni de război anti-otomane se exprimă cu adevărat în secolul al XVII-lea. Domnia lui Mihai Viteazul pune în lumină o schimbare a tacticilor de alianță. Prințul valah intră în alianța habsburgică și își îndreaptă toate eforturile spre Transilvania. El se consideră creștin și responsabil de mîntuirea acestei creștinătăți; el se consideră suveran și simte că unitatea politică a celor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mitropolitul de Tîrnovo, Dionisie Ralis-Paleologul, care se află în fruntea revoltei bulgare. Această legătură este importantă pentru că este împotriva politicii de compromis cu otomanii dusă de patriarhul de Constantinopol, care se bazează în Moldova pe Movilă. Analizele lui Andrei Pippidi pun în lumină mizele acestor ultimi ani ai secolului. În cadrul Bisericii se opun două tendințe: una de evicțiune a otomanilor și de restituire a credinței, cealaltă de menținere a bunelor raporturi cu Constantinopolul. În 1597, Mihai Viteazul se lasă ispitit; el cere patriarhului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
orientale în termenii unei istorii diplomatice și o istorie a națiunii române în termenii unei istorii a ideii naționale. Istoriografiile contemporane pun în evidență aceste două categorii. Dispunem, pe de o parte, de lucrările lui Charles și Barbara Jelavich care pun în lumină raporturile de forțe la scara puterilor: The Establishment of the Balkan National States 1804-1920 (Washington Press, 1977) sau The History of the Balkans de Barbara Jelavich (Cambridge, 1983). Pe de altă parte, sîntem confruntați cu povestirile patriotice care fac din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
parte la această adunare, alături de mitropolitul de București în Țara Românească, de mitropolitul lașilor în Moldova. Neprivilegiați sînt deci contribuabilii: negustori și meșteșugari 120.000, țărani cultivatori 3,2 milioane de indivizi. Imaginile și informațiile oferite de observatori și analiști pun în lumină o lume în tranziție, iar această tranziție este o criză. Saint-Marc Girardin comentează: "Principatele se află în acest moment într-o stare de criză unică: o țară care respiră opresiunea turcească și care se îndreaptă spre o mare prosperitate, adesea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
soldați recrutați din rîndul țăranilor liberi și aflați pe picior de război într-o tradiție de mai bine de treizeci de ani sînt reunite. Vladimirescu ar fi dispus atunci de aproape zece mii de oameni. Alianța este fragilă, iar desfășurarea operațiilor pune în lumină neînțelegeri fundamentale. Ipsilanti este pe deplin fidel Rusiei, îmbracă uniformă rusă, lasă să se creadă cînd se apropie de București că este urmat de o imensă armată rusă, acțiunea sa în întregime se bazează pe susținerea așteptată de la Rusia. Tudor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]