9,974 matches
-
lehamite de ea: să moară odată, Îi spunem victimei care refuză să-și dea sufletul, Încruntîndu-ne la călău. Colac peste pupăză, nici unul dintre intelectualii stîngiști, mai vechi sau mai noi (mai vechi erau mai mulți, mai noi foarte puțini), nu Îndrăznește să se revendice public, măcar cît negru sub unghie, de la Marx. Tocmai acum ar trebui ei să-și dreagă vocile și să-și umple stilourile pentru lupte care - vai! - se Încăpățînează să nu Înceapă. În Franța, Însă, lucrurile nu stau
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
literatura feminină cu excepția Marei Redonnet). De remarcat este apariția, În grădinile mai multor estetici - pentru a relua leit-motivul terminologic al lui Viart - a romanului total: Malraux În romanul angajat, Butor În Noul Roman, Olivier Rollin În “romanul cultivat” arheologic (sau, Îndrăznesc, “postmodern”, prin asociere cu tematica arheologică a unor Pynchon sau Barth). Personajul romanului contemporan francez ar fi cel măcinat de o “neliniște existențială” conchide, cu rezonanțe heideggeriene, Dominique Viart. Romanele din zilele noastre sînt, crede autorul, sintetice În scriitură, recuperatoare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În mod special, și le vom regăsi la alți prozatori. Putem vorbi pe de o parte de moștenirea Noului Roman antirealist, anistoric, dar și de criza contemporană a Adevărului, de revirimentul relativismului. Ce alt adevăr, afară de acela subiectiv, autoreferențial, mai Îndrăznește să-și asume literatura? - este o Întrebare retorică pentru o bună parte a prozei franceze contemporane, destabilizată, În căutare de sine, ipohondră. Sau, pentru a scrie cuvîntul lui Volodine, exilată. Criza reprezentării se repercutează și În literatură, locul discriminatoriu prin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Cînd am ajuns acolo, mi s-au cerut documentele care atestau faptul că sunt licențiat în sociologie și că sunt înscris la doctorat. Am solicitat din România dovezi în acest sens, dar mi s-a refuzat eliberarea lor. Nu am îndrăznit nici să scot eu diplomele din țară, întrucât, în raport cu reglementările regimului de atunci, aș fi comis un delict grav. Salvarea mi-a venit de la profesorul Stahl. Prietenul nostru comun, profesorul Henri Mendras (un bun cunoscător și un admirator al teoriilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
revoluționeze această știință. Dar geniul său a salvat involuntar caracterul științific al multor idei și teorii, astfel încât acestea rămân valide teoretic și utile în practică. Istoria științelor psihologice va regreta probabil întotdeauna că acest mare întemeietor a fost prea „cuminte”, neîndrăznind să sfideze radical tradițiile, poate din cauza unei serioase educații morale și religioase pe care părinții i-au asigurat-o în copilărie. 1.2. Aventura sistemului conexionisttc "1.2. Aventura sistemului conexionist" Atât Thorndike însuși, cât și exegeții săi au numit
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ieroglifică și mai ales în Divanul 78. Dar mentalitatea sa este alta: el nu mai crede, precum Costin, că singura șansă a omului este obediența oarbă față de divinitate. Nu mai are mentalitatea specific medievală a omului supus dogmei, care nu îndrăznește să caute adevărul prin propriile mijloace, care nu are încredere în rațiune. Dovada cea mai clară este faptul că îndrăznește să trateze, cu o totală lipsă de deferență, simboluri animaliere creștine cu o mare autoritate în epocă. Spiritul său este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
șansă a omului este obediența oarbă față de divinitate. Nu mai are mentalitatea specific medievală a omului supus dogmei, care nu îndrăznește să caute adevărul prin propriile mijloace, care nu are încredere în rațiune. Dovada cea mai clară este faptul că îndrăznește să trateze, cu o totală lipsă de deferență, simboluri animaliere creștine cu o mare autoritate în epocă. Spiritul său este unul raționalist, nu religios. În fine, o realizare mirabilă a culturii române o reprezintă o traducere aproape intergrală a Istoriilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
controleze, cu maximă luciditate, propriul destin. Iese din liniile bestiarului medieval, creștin, nu se mai înscrie în lumea desenată de Dumnezeu, în care fiecare ființă joacă un rol prestabilit, ca manifestare a intenției divine. Este o atitudine raționalistă, modernă, aș îndrăzni să afirm, care desacralizează simbolul și îl mută în istorie. Cornul inorogului de la simbolul spiritual la valoarea pecuniară Ceea ce respectă în schimb Cantemir este cealaltă mare proprietate a unicornului, atestată de mai toate bestiarele, enciclopediile de după Evul Mediu. Ușor-ușor, în fața
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
coborât din spațiul rarefiat al alegoriilor medievale, începe să aparțină "unui simbolism mai mult utilitar decât transcendent"62. După cum demonstrează cu o lăudabilă risipă (sau investiție) de erudiție același Bruno Faidutti, de la finele secolului al XVI-lea, naturaliștii sau medicii îndrăznesc să neglijeze, ba uneori chiar să respingă fățiș mare parte din ingredientele mitului creștin medieval, arătând interes doar pentru eventualele utilități medicinale ale cornului de inorog 63. Deloc întâmplător, tot în această perioadă, credința în efectul atot-tămăduitor al cornului este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cea publicată în 1566, la Veneția, de un alt medic, Andrea Marini, Discorso contro la falsa opinione dell'Alicorno 64. Chirurgul lui Henry al II-lea supune diferite exemplare de corn unor experimente științifice: este pentru prima dată când cineva îndrăznește să procedeze astfel ceea ce marchează faptul că ne aflăm deja bine înșurubați într-o altă epistemă, diferită de cea medievală. Omul simte nevoia să cerceteze, să verifice informația pe care o culege din zeci și sute de surse, să se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oferă serviciile pentru a-și răscumpăra libertatea. Deși capturat, nu renunță atât de ușor la viață pe cât o făceau stoicii autentici și mândrii unicorni ai evului de mijloc. Prin urmare, totul pare a se încadra într-un plan abil, șiret, îndrăznesc să afirm. Văzându-se ajuns într-o situație fără ieșire, căzut în mâna (colții) inamicilor săi, care nu l-ar fi iertat, personajul, care, fără doar și poate, este o victimă a ticăloșiei Corbului, ticluiește un plan abil de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe de-a-ntregul/ Cartea în care-ntocmiri fără șir vor veni la lumină,/ Tocmai ca-n visul bolnavului, unde nici cap nici picioare/ Nu se unesc într-un tot unitar. La poeți și la pictori/ Dreaptă putere e dată orice să-ndrăznească de-a pururi./ Știm, și această-nvoire o-ntărim, cum la fel o și cerem,/ Dar să nu fie-nsoțite de fiare animalele blânde,/ Nici să se-mbine cu șerpi zburătoare, și tigrii cu mieii"5. Horatius cere, prin urmare, o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întoarce). Acéstea, o priietinilor, de la mine; iară voi de la voi ce poftiți arătați și ce vi-i voia lucrați și, veri așé, veri așé, în cea mai de apoi cuvintele méle din minte nu scoateți"40. Este mai mult decât îndrăzniseră celelalte personaje. Liliacul spusese același lucru și fusese expulzat, Lupul, chiar și fără să își asume public opinia, era socotit periculos și împins către margine. În tot acest anturaj al lașității sau al prudenței, Brehnacea are totuși curajul de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spune că are coapsele unite. Cel mai mult îi place să mănânce țânțari."8 Cel de al doilea se limitează la o descriere cât mai detaliată animalului, bazată pe observația directă, nu pe relatările altora ("se spune că..."), fără să îndrăznească însă să discute apartenența sa la una dintre clase: Dinții săi sunt în formă de ferăstrău, nu ca la șoarece, la care dinții din față sunt foarte lungi, ci mai degrabă ca la un câine, ai cărui colți sau canini
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și superficiale și în enciclopediile antice și medievale, la Aristotel (IX, 1) și la Plinius (VIII, 52). Primul amintește, în treacăt, de rivalitatea dintre acesta și leu: "Leul și șacalul sunt dușmani, căci, fiind carnivori, trăiesc de pe urma aceleiași prăzi".1 Îndrăznind să-l înfrunte chiar pe puternicul rege ale animalelor, reiese că șacalul este un animal foarte curajos și dezinvolt. Cumva, tot împotriva puternicilor se va situa el și în Istoria ieroglifică. Ceva mai explicit este Plinius: "Căci șacalii o specie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
asta tot restul vieții lor. Complică introducerea carbohidraților. În special acei pacienți care nu au cunoștințe preliminare ar trebui să știe să clasifice carbohidrații în cel puțin 5 categorii. În acest mod te asiguri de faptul că pacienții nu vor îndrăzni să mai mănânce aproape nimic, ceea ce, evident, va face controlul diabetului mult mai simplu. 3. Subliniază faptul că algoritmurile trebuie de asemenea să fie pe cât se poate de exacte, cel puțin la a doua unitate după virgulă. Spre exemplu,1
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Există și excepții: Jacques Spitz, Theo Varlet și José Moselli, de pildă. 34 Ed. Albatros, 1974, Ed. Brâncuși, 1992, tr. Ion Hobana (LT). 35 Autorii francezi par încă să se miște într-un spațiu datând dinainte de revoluția coperniciană, fără a îndrăzni să iasă din sistemul solar. 36 Rosny Aîné, Navigatorii infinitului, 1925. Cea de-a doua parte, intitulată Les Astronautes / Astronauții, va fi publicată în 1960. Vezi Roger Bozzetto, "Rosny și himerele lui", în Arnaud Huftier, La Bélgique: un jeu de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ceilalți din grup acceptă să intre în tabăra agresorului, să susțină și să împărtășească conduitele agresive ale acestuia față de victimă. Răspunsul este același ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea deveni ținta directă a atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a colecta dovezi care să-l incrimineze pe agresor. Copiii nu povestesc ușor despre abuzul căruia îi cad victime, fie pentru că nu au cuvinte, fie că le este rușine sau că sunt amenințați de agresor pentru a păstra secretul. Chiar dacă îndrăznesc să o facă, ei sunt în general întâmpinați cu neîncredere și discreditați de către ceilalți adulți. Dacă în general, a cere copilului să păstreze în secret situațiile în care s-a simțit în disconfort este în detrimentul copilului, secretele legate de abuzul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prietenii sau pentru trimiterea unei scrisori puteai primi 7 ani de condamnare, cât ai fi putut lua dacă făceai efectiv ceva împotriva regimului? Intimidarea trebuia însă să atingă cea mai intimă fibră a oricărui individ astfel încât nimeni nici măcar să nu îndrăznească să gândească că s-ar putea opune comuniștilor. De aceea, toți cei care au avut curajul și s-au opus într-o măsură mai mică sau mai mare sau fie au suferit numai involuntar din cauza regimului comunist trebuie considerați eroi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
forțate pentru că nu-i costa nimic. Or, din cauza acestor presiuni au primit ordin cei de unde eram că nu mai au voie să bată, să te înjure, deși cu înjurăturile s-au potolit cel mai greu, că de bătut nu mai îndrăznea nimeni să te bată. Asta se petrecea prin 1963, pe vremea când eram la Luciu Giurgeni. Te băgau la izolare dar nu se mai atingeau de tine. Ce vreau să spun? Că datorită acestor presiuni internaționale a venit la Luciu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bun, aceasta este cu atât mai mult valabil în cazul dumneavoastră, cu cât nu erați membru de partid, dar ați solicitat o locuință. După câți ani de muncă? R. R.: După vreo 20 sau 25 de ani de vechime am îndrăznit să cer o locuință. Până atunci am stat la blocul tineretului. I-am spus administratorului că mă căsătoresc și mi-a dat o cameră acolo. Administratorul Izvoranu, fost securist, a fost schimbat și a venit altul mai înrăit, care ne-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vorbă cu generalul și ăsta a fost norocul deținuților politici, că altfel toți mureau. C. I.: În ce condiții s-a produs eliberarea dumneavoastră? N-a venit vreun securist să vă convingă să deveniți colaborator, informator... I. N.: N-au îndrăznit, pentru că fusesem militar și ei știau că militarii nu acceptă. N-au îndrăznit, pe toți pe care i-am întrebat - și am vorbit și cu foști camarazi, cu Busuioc și cu trei doctori de la spitalul militar, Bejan, Ciocan 12 - mi-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mureau. C. I.: În ce condiții s-a produs eliberarea dumneavoastră? N-a venit vreun securist să vă convingă să deveniți colaborator, informator... I. N.: N-au îndrăznit, pentru că fusesem militar și ei știau că militarii nu acceptă. N-au îndrăznit, pe toți pe care i-am întrebat - și am vorbit și cu foști camarazi, cu Busuioc și cu trei doctori de la spitalul militar, Bejan, Ciocan 12 - mi-au spus că li s-a propus dar n-au acceptat. C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o tehnică a hăcuirii bazată pe lipsa de identitate certă a "dușmanilor". Ceea ce-nseamnă: oricine putea deveni dușman (sublin. noastră, C.I.). Toți câți păreau să nu consimtă la noua stare de lucruri (și asta începea, vă amintiți, de la cei care îndrăzneau să poarte pălărie sau să aibă gulerul călcat la cămașă), care nu se împăcau cu ideea că un partid de o mie de membri (atât avea când a pus mâna pe țară) va rămane veșnic la putere vor fi omorați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]