16,963 matches
-
până acum nici o întelegere asupra conținutului acestui gen care are o identitate atât de neclară, încât ea este criticată de diferitele curente. Acestea nu sunt decât unele dintre dificultățile tematice cu care se confruntă cercetările din acest domeniu. Pentru cercetarea academică este nevoie de o minte deschisă care să treacă peste delimitările disciplinelor clasice atât în ceea ce privește genul ca totalitate cât și în privința lucrărilor care reprezintă acest gen. Orice abordare academică, în afara celei restrânse a cercetărilor istorice, discutată în introducere, trebuie să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tematice cu care se confruntă cercetările din acest domeniu. Pentru cercetarea academică este nevoie de o minte deschisă care să treacă peste delimitările disciplinelor clasice atât în ceea ce privește genul ca totalitate cât și în privința lucrărilor care reprezintă acest gen. Orice abordare academică, în afara celei restrânse a cercetărilor istorice, discutată în introducere, trebuie să țină seama că ceea ce se spune despre jurnalismul literar, poate fi spus la fel de bine și despre nonficționalitatea literară. Spre exemplu lucrările Barbarei Lounsberrry se referă la nonficționalitatea literară iar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în Washington Journalism Review. Articolul nu este decât o enumerare a ceea ce Paterson numește "cele mai bune" lucrări. Dar nu e mai puțin adevărat că este una din criticile cele mai populare care ne aduce la cunoștință ceva ce mediul academic a trecut cu vederea atâta vreme. Totuși nu toate considerațiile sunt dedicate unui public larg. Un exemplu concludent este articolul "Vizorul verde al turnului de fildeș: Jean Stafford și noul jurnalism" al lui Mareen Ryan, publicat în 1994 în prestigiosul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și noul jurnalism" al lui Mareen Ryan, publicat în 1994 în prestigiosul Kenyon Review. Articolul este important nu numai pentru modul în care Jean Stafford este reinterpretată în calitate de membră a "noului jurnalism" dar și pentru că reflectă atitudinea glacială din mediile academice cu privire la recunoașterea jurnalismului literar sau a nonficțiunii literare ca un gen care să merite atenția cercetătorilor serioși. Descoperim în rândurile bibliografiei lui Ryan prima generație de critici și cercetători ai noului jurnalism cum ar fi John Hollowell, Tom Wolfe, și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
concepție a tehnicii literare în scrierea jurnalistică (Jack Hart, este autor al unei coloane în Editor und Publisher și se ocupă deseori de problema folosirii tehnicilor literare în jurnalism). Ceea ce ei demonstrează este că genul, mult timp ignorat de cercurile academice, nu este un fenomen trecător. STUDIUL CARE OFERĂ O IMAGINE A STUDIULUI Două încercări de trecere în revistă a drumului care a dus la apariția genului și a cercetărilor legate de el au fost făcute de Connery în Research Review
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de studii asupra jurnalismului literar și cercetarea este în general sărăcăcioasă, pentru că studiilor asupra formei le lipsește încă volumul și critic și de masă informațională. O asemenea concluzie problematică poate să ducă la ideea în cercurile de studii ceva mai academice că jurnalismul literar/nonficțiunea nu pot fi obiect critic pentru că le lipsește câmpul de focusare și greutatea, ceea ce va duce în continuare la o marginalizare a formei. Aceasta este o încercare de a demonstra că forma - indiferent de numele pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
botaniști, cadre didactice (de la universitățile din țară), profesori de geografie din Învățământul gimnazial, studenți, precum și tineri și cadre de specialitate din Franța. c) contribuția deosebită pe care și-a adus-o la popularizarea și cunoașterea României peste hotare În mediile academice, politice și publicistice, cu Cap. I. Introducere În problematică 10 predilecție a drepturilor și a adevărurilor istorice ale poporului român asupra spațiului său național. O mențiune aparte, asupra prieteniei și afecțiunii pe care a avut-o față de poporul român este
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
larg european, respectiv Transfagărășanu, etc. 1.3. Carpații și Europa 1.3.1. Carpații românești și reprezentarea lor Interesul, preocupările și manifestările din vestul și centrul Europei În problematica atât de complexă a montanului a capacitat atenția și sensibilitatea lumii academice românești, care În anumite limite a Încercat să asimileze această experiență pozitivă, pentru a putea eficientiza necesitățile interne. Astfel, În deplină conformitate cu dezbaterile și inițiativele din țările vestice, dar și din necesități obiective, au fost propuse diverse forme de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
să asimileze această experiență pozitivă, pentru a putea eficientiza necesitățile interne. Astfel, În deplină conformitate cu dezbaterile și inițiativele din țările vestice, dar și din necesități obiective, au fost propuse diverse forme de reprezentare a problematicii montane În planul manifestărilor academice și În cel al politicilor publice. Acest interes a fost pe deplin justificat, datorită rolului pe care Carpații Îl reprezintă În viața, cultura și istoria românilor. Dealtfel, așa cum a afirmat Grigore Antipa În 1921, sintetizând o Întreagă istorie a unui
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
legată de viața și activitatea prof. univ. dr. Radu Rey (președinte fondator; membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice, senator al Euromontana etc.). Forumul Montan din România, este astăzi În strânse raporturi de colaborare cu: a) instituții și foruri academice (Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice, cu universități din București, Brașov, Cluj - Napoca, Iași și Sibiu); b) instituții ale administrației (Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului; 28 de Consilii Județene cu reprezentativitate montană; Parlamentul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
organizarea activității de salvare În munți; - Legea 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului montan „Superschi În Carpați” etc. 1.3.3. Carpații În context european Într-o deplină normalitate, problematica Carpaților este corect receptată În spațiile academice, politice și economice europene, În concordanță cu importanța pe care acest lanț muntos o reprezintă. Acest lucru este perfect explicabil, deoarece atunci când privești Europa, nu ai În vedere numai Alpii, ci În egală măsură și Carpații. Interesul acesta poate fi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Colecția ACADEMICĂ 19 Seria Spații francofone EDITAT CU SPRIJINUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ. Coordonatorul seriei SPAȚII FRANCOFONE este Marină Mureșanu Ionescu. Consilieri științifici: Jacques Moeschler, Université de Genève; Daniel Fondanèche, Université Paris 7; Patrice Brasseur, Université d'Avignon; Anne-Marie Callet-Bianco, Université
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Ungaria. Attila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea de credință ortodoxă, Petru Movila • Etnogeneza românilor. Noi lecțiuni din istoriografii latini, Traian Diaconescu • Scrieri alese. Poezia latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, Johannes Sommer, Christianus Schesaeus LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ În aceeași colecție, au mai apărut: Mina-Maria Rusu, Poetica sacrului Dorin Popa, Jurnalistul Camil Petrescu Ioan Marian Țiplic Contribuții la istoria spațiului românesc în vremea migrațiilor și evul mediu timpuriu (secolele IV-XIII) Viorel Cernica, Cetatea sub blocada ideii Rodica Nagy
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Colecția ACADEMICA 147 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARC-HENRY SOULET, Fribourg, Elveția
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în timp idei, principii și concepte operaționale proprii. Este o profesie 2, pentru că presupune și ține seama de toate atributele unei profesii: deține un corpus sistematic, organizat teoretic, de cunoștințe de specialitate; operează cu valori și simboluri comune; are instituții academice; se bazează pe un sistem legislativ și pe o dimensiune etică proprii; deține un profil profesional specific pentru a servi persoana în nevoie, în particular, și totodată pentru bunul mers al societății, în sens mai larg. "Asistența socială capătă un
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
modele socialmente sintetizate și sancționate. Ajutorarea indivizilor și grupurilor aflate în dificultate se supune și ea aceleiași normativități comunitare, aceleiași condiționări contextuale în privința stabilirii beneficiarului, a conținutului și a manierelor de intervenție. Acesta este motivul pentru care, într-o organizare academică a teoriei asistențiale, analiza contextuală este o componentă de primă importanță" (Bocancea, 2003, p. 112). Sigur, contextual vorbind, pachetul de legi emis cu privire la protecția copilului a stabilizat mult de tot întregul sistem. Însă, din punct de vedere ierarhic, am dori
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
limba italiană și apărută în 2003, scriitorul Joseph Weiler arată că "în contextul constituțional european, referința la Dumnezeu și la creștinism nu doar că nu trebuie exclusă, ci ea este chiar indispensabilă" (Weiler, 2003, pp. 53-54). Profesorul Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, spunea într-un material postat pe internet următoarele: "La anul 1000, populația globului care număra aproximativ 200 de milioane, trăia la cheremul tiranilor tribali, cu superstiții, boli, foamete. Progresul generat de Europa, face ca azi 6
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
acestuia cu o conștientizare tot mai extinsă a independenței globale. Aceasta se reflectă în limbajul politicilor contemporane, saturate cu noțiuni despre problemele globale, recursuri la valori universale și viziuni ale comunității globale. În mod egal își găsește expresia în studii academice în domeniul politicii, vizibile mai ales, în fascinația unui viitor viabil al statelor naționale moderne într-un sistem mondial interdependent în creștere. În mod sigur, faptul că nicio societate modernă nu se poate autoizola de capriciile unei piețe mondiale sau
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de plan, prin faptul că planurile specifică în detaliu calea pe care urmează să fie realizate obiectivele, pe când o politică este de obicei formulată la un nivel mai general, indicând numai obiectivele și direcția intenționată a schimbării. Totuși, în contexte academice, termenul "politică" nu se reduce de obicei numai la politicile adoptate formal, întrucât chiar lipsa de acțiune și continuarea statu-quo-ului (chiar dacă nu există un acord formal în acest sens) constituie o politică. Termenul "social" este și mai problematic. Interpretarea cea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
diferite organe). Problema care se ridică este următoarea: în ce măsură niște politicieni ignoranți în știință pot utiliza puterea de care dispun pentru a promova o „inițiativă legislativă”. O problemă de acest fel își are locul de discuție mai curând în instituțiile academice responsabile ale unei țări, decât în mediul politic, viciat de orgolii sau de interese partizane. 3. Responsabilitatea echipei de îngrijire Diabetul este o boală în care greșelile, indiferent că sunt ale medicului sau ale pacientului, au o scadență tardivă. Dezechilibrul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
Prof. Young) și nici un reprezentatnt din România. Revenind la surprinzătoarea monografie a lui Bliss „Discovery of insulin”, interesul de care s-a bucurat la apariția ei s-a datorat tensiunii informaționale acumulate în timp, referitoare la conflictele brutale și deloc academice care au apărut în interiorul grupului canadian, începând cu septembrie 1921 și culminând cu anul 1925, când MacLeod a părăsit Toronto revenind ca Profesor Regius la Aberdeen, unde a murit în 1935. Cel care l-a condus la gară pentru a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
GA, Medeiros AA, O’Brien TF, Pinto MF, Jiang H. Broad-Spectrum, transmissible beta-lactamases. N Engl J Med, 1988, 319: 723-724. 121. Jaffe TA, Nelson RC, DeLong D, Paulson EK: Practice Patterns in Percutaneous Image-guided Intra-abdominal Abscess Drainage: Survey of Academic and Private Practice Centres. Radiology 2004, 233(3):750-6. 122. Janda JM, Abbott St: Evolving concepts regarding the genus aeromonas bacterial peritonitis in cirrhotic patients. J Gastroenterol,2002;37:119-122. 123. Janda JM, Abbott St: Evolving concepts regarding the genus
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Al.I. Cuza" din Iași, expert UE în management cultural, Visiting Scholar la New York University (2004) și Fulbright Visiting Professor la Chicago University (20052006). Membru al Uniunii Scriitorilor din România, a publicat numeroase studii științifice, eseuri și articole în publicații academice sau reviste de cultură din țară și străinătate. Publică mai frecvent în "Cronica", "Dacia literară", "Convorbiri literare", "Idei în Dialog". Volume de autor (selectiv): Vasile Conta. Viața și opera (2005), Arheologii spirituale. Studii de istoria culturii (2004), Vârstele unirii de la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mediul universitar elevat al Copoului, într-un impunător conac boieresc, alintat, încă din perioada interbelică, cu titlul de "Micul Trianon", pus la dispoziție de autoritățile locale, restaurat și amenajat prin eforturi conjugate româno-franceze, CCF-ul a reprezentat pentru lumea culturală, academică și civică a Iașului un dar și un prieten neprețuit. Biblioteca, expozițiile, invitații, parteneriatele, evenimentele populare sau elitiste, programele de schimburi culturale, de formare și de dobândire a unor competențe lingvistice esențiale, pe scurt, toate manifestările desfășurate aici în acest
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un personaj incomod. Deșteaptă și informată, slobodă la gură și ascuțită la limbă, în ciuda unei educații burgheze, cu o expertiză internațională apreciabilă, hârșită în mlaștina și bizantinismele comunității Soros de la noi și antrenată în lupta corp la corp din mediul academic anglo-saxon, cu capacități de expertiză și de comunicare mult peste medie, ea ar putea fi, într-adevăr, un excepțional europarlamentar. Din nefericire însă, exact din aceste motive, și pentru faptul că nu e slugarnică, e și atât de incomodă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]