36,992 matches
-
de la premisa că cercetarea cognitivă este posibilă, chiar dacă activitățile ce țin de cogniție nu sînt observabile decît indirect pe baza comportamentelor. În timpurile recente însă, tehnicile de observare a creierului permit obiectivarea unor cercetări asupra raporturilor dintre percepție, categorizare și actualizare, raporturi care interesează în mod deosebit pe lingvistul cognitivist, ce vrea să afle cum tratează ființa umană informațiile senzoriale care-i vin din realitate, pentru a le folosi în discurs, și dacă limba reflectă în structurile și semantismul ei un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
le folosi în discurs, și dacă limba reflectă în structurile și semantismul ei un anumit raport al omului cu lumea. Aceasta postulează și lingvistica praxematică atunci cînd, pornind de la problemele de limbă, distinge scheme practice care domină categorizarea perceptivă și actualizarea discursivă. Această lingvistică, ce pune accentul, în consens cu concepția lui G. Guillaume, pe sensul procesual și nu pe cel stabil sau imanent, se întreabă despre natura operațiilor cognitive proprii limbii și se poziționează în marea dezbatere dintre cognitivismul clasic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
privind direcția de urmat în fiecare etapă. Un alt nivel arată că spațiul este înțeles ca fiind continuu, ca o formă nesegmentabilă, iar limba spațiului este atunci centrată pe semiotica situației, în care sînt solicitate mărcile spațiale și personale. V. actualizare, categorizare, percepție, reprezentare. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN COLINGVISM. Colingvismul a fost introdus de R. Balibar în articolul L'institution de français. Essai sur le colinguisme des Carolingiens à la République (1983), și definit, prin opoziție cu noțiunea de "plurilingvism
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
institui într-un text argumentativ, astfel încît unei opinii (unui argument) propuse i se poate contrapune o opinie sau un argument alternativ care respinge sau restabilește poziția inițială a locutorului. Din punct de vedere structural, rolul argumentativ de concesie are actualizări multiple, în funcție de gradul de intensitate al noțiunii intenționate, încît, pentru limba română, ele se pot manifesta ca structuri tipice, realizate prin subordonare (hipotactice), forte (deși A, totuși B), sau ca structuri atipice, paratactice (construcții adversative marcate prin dar, însă), slabe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
logicii și denumește operația gîndirii prin care se raportează generalul la experiența senzorială, fiind un proces de orientare a gîndirii spre realitate. O asemenea orientare înseamnă, de cele mai multe ori, trecerea de la limbă la vorbire, concretizarea semnificației prin sens, care cuprinde actualizarea sub toate aspectele ei și realizarea referinței. Din punct de vedere sistematic, concretizarea este opusul abstractizării, iar actualizarea este opusă virtualității, încît perspectiva cognitivă este diferențiată în cele două situații. În a n a l i z a d i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a gîndirii spre realitate. O asemenea orientare înseamnă, de cele mai multe ori, trecerea de la limbă la vorbire, concretizarea semnificației prin sens, care cuprinde actualizarea sub toate aspectele ei și realizarea referinței. Din punct de vedere sistematic, concretizarea este opusul abstractizării, iar actualizarea este opusă virtualității, încît perspectiva cognitivă este diferențiată în cele două situații. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i , deși nu este întotdeauna identificată ca atare, concretizarea este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de altfel, adesea de cuvîntul concretizare, dar el nu este considerat de obicei un termen de specialitate. În discursul literar, se pot constata concretizări realizate prin sinecdocă, atunci cînd pentru a reda generalul se folosește particularul sau individualul. V. act, actualizare, desemnare, referință. D. FILOZ. 1978. IO CONECTOR. În sintaxa modernă, termenul conector și-a extins semnificația la orice cuvînt sau grup locuțional a cărui funcție este de legare sintactică și semantică a două unități de nivel propozițional, determinînd totodată și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unele dintre aceste informații sînt înscrise în text sub forma indicilor de contextualizare. Lingvistica modernă în ansamblul ei a neglijat dimensiunea contextului, pornind de la ideea că ar fi posibil, chiar necesar, ca descrierea unităților lingvistice să se facă independent de actualizarea lor în context. Lucrurile s-au schimbat o dată cu dezvoltarea abordării pragmatice. Cei mai mulți lingviști admit astăzi importanța contextului și recunosc că limbajul este un fenomen social cu două aspecte: el este determinat de contextul social și este, în același timp, o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
arată că, deși indicii vizuali sînt în contradicție cu indicii verbali, aceștia sînt primii care provoacă impresiile dominante, iar aceste comportamente au o incidență crucială asupra derulării interacțiunii, motivînd seriile de corespondențe între interlocutori, chiar și în planul verbal. V. actualizare, gestualitate, interacțiune proxemică. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN CREAȚIE ȘI CREATIVITATE. În înțeles general, creația este faptul de a realiza ceva prin transformarea sau combinarea unor elemente existente. În acest proces, elementele deja existente își pierd de obicei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
generativist a fost integrat de lingvistul american în competența lingvistică ce permite diferențierea dintre creativitatea determinată de reguli, proprie competenței, și creativitatea modificatoare de reguli, care ține de performanță. În consecință, creația în limbă este inerentă oricărui vorbitor și caracterizează actualizarea limbii în vorbire, dar această perspectivă științifică a funcționării limbii prin creație nu poate explica și nu poate fundamenta atribuirea statutului de creație realizărilor de la nivelul culturii și civilizației, atunci cînd se operează cu criterii valorice de apreciere. Mai întîi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la acest stil. V. etos, strategie discursivă, persuasiune. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CRITERIU DE REALITATE. Criteriul de realitate este o componentă principală în reprezentarea lingvistică a realității, unde se manifestă sistemul lingvistic pe două planuri: al construcției limbii și al actualizării discursive. Pe de o parte, discursul recurge la mijloacele limbii realizate în cadrul incidenței limbii cu realitatea, unde se articulează practica și folosirea limbii. Pe de altă parte, discursul modalizează relația pe care o stabilește cu realitatea, gradînd nivelul de realitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stabilește cu realitatea, gradînd nivelul de realitate atribuit reprezentării. V. dialectică, realism, subiectivitate. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CRONOGENEZĂ. În teoria lingvistică a lui G. Guillaume, fondată în 1929, cronogeneza este o operație mentală de dispunere a timpurilor verbale prin actualizarea limbii în discurs. Într-un enunț precum El va veni joi, imaginea-timp produsă de verbul a veni este cea a epocii viitoare, datorită morfemului de viitor al indicativului (verbul auxiliar va). Operația de cronogeneză, de formare a imaginii-timp, nu este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
operativ (infinitezimal, desigur) pentru a fi realizată. În limbi precum cele romanice, se pot distinge trei momente constitutive (care au fost numite de G. Guillaume cronoteze) în derularea acestui timp, corespunzînd modurilor infinitiv - participiu, conjunctiv și indicativ; în prima cronoteză, actualizarea este interceptată la început printr-o imagine-timp cu o reprezentare virtuală (a merge, mers), fără înscrierea ei într-o epocă (trecut, prezent sau viitor), în cea de-a doua, actualizarea este observată în desfășurare, oferind prin imaginea-timp o reprezentare sumară
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corespunzînd modurilor infinitiv - participiu, conjunctiv și indicativ; în prima cronoteză, actualizarea este interceptată la început printr-o imagine-timp cu o reprezentare virtuală (a merge, mers), fără înscrierea ei într-o epocă (trecut, prezent sau viitor), în cea de-a doua, actualizarea este observată în desfășurare, oferind prin imaginea-timp o reprezentare sumară, ce corespunde modului conjunctiv, prin care subiectul deprinde fluența timpului (ascendența și descendența), fără divizarea timpului în epoci, pentru ca, în cea de-a treia cronoteză, actualizarea să furnizeze imaginea-timp cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cea de-a doua, actualizarea este observată în desfășurare, oferind prin imaginea-timp o reprezentare sumară, ce corespunde modului conjunctiv, prin care subiectul deprinde fluența timpului (ascendența și descendența), fără divizarea timpului în epoci, pentru ca, în cea de-a treia cronoteză, actualizarea să furnizeze imaginea-timp cu o reprezentare foarte precisă, corespunzînd modului indicativ. Prin urmare, pentru G. Guillaume, modurile sînt etape ale actualizării imaginii-timp cu ajutorul verbului. Praxematica produce o reinterpretare în cadrul acestui model al mișcării gîndirii la actualizatorul imaginii-timp, propunînd ordinea virtual
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
subiectul deprinde fluența timpului (ascendența și descendența), fără divizarea timpului în epoci, pentru ca, în cea de-a treia cronoteză, actualizarea să furnizeze imaginea-timp cu o reprezentare foarte precisă, corespunzînd modului indicativ. Prin urmare, pentru G. Guillaume, modurile sînt etape ale actualizării imaginii-timp cu ajutorul verbului. Praxematica produce o reinterpretare în cadrul acestui model al mișcării gîndirii la actualizatorul imaginii-timp, propunînd ordinea virtual, fluent, precis, deoarece, dacă actualizarea infinitivului este mai rapidă decît a conjunctivului, iar a acestuia mai rapidă decît a indicativului, aceasta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o reprezentare foarte precisă, corespunzînd modului indicativ. Prin urmare, pentru G. Guillaume, modurile sînt etape ale actualizării imaginii-timp cu ajutorul verbului. Praxematica produce o reinterpretare în cadrul acestui model al mișcării gîndirii la actualizatorul imaginii-timp, propunînd ordinea virtual, fluent, precis, deoarece, dacă actualizarea infinitivului este mai rapidă decît a conjunctivului, iar a acestuia mai rapidă decît a indicativului, aceasta nu se poate produce fără anumite etape, atît practice, cît și teoretice. Dacă însă această ordine nu este considerată într-o manieră dogmatică, ea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu se poate produce fără anumite etape, atît practice, cît și teoretice. Dacă însă această ordine nu este considerată într-o manieră dogmatică, ea poate reprezenta un model sugestiv și, de aceea, pe baza lui, praxematica poate descrie topogeneza ca actualizare a imaginii-spațiu prin trei etape, mărcile principale fiind, de data aceasta, actualizatorii substantivului. V. actualizare, cronoteză, topogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CRONOTEZĂ. Prin cronoteză se înțelege fiecare dintre cele trei operații ale cronogenezei sau actualizării imaginii-timp de către verb. Prima
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ordine nu este considerată într-o manieră dogmatică, ea poate reprezenta un model sugestiv și, de aceea, pe baza lui, praxematica poate descrie topogeneza ca actualizare a imaginii-spațiu prin trei etape, mărcile principale fiind, de data aceasta, actualizatorii substantivului. V. actualizare, cronoteză, topogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CRONOTEZĂ. Prin cronoteză se înțelege fiecare dintre cele trei operații ale cronogenezei sau actualizării imaginii-timp de către verb. Prima cronoteză corespune modului cvasinormal (infinitiv și participiu), a doua este conjunctivul și a treia indicativul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate descrie topogeneza ca actualizare a imaginii-spațiu prin trei etape, mărcile principale fiind, de data aceasta, actualizatorii substantivului. V. actualizare, cronoteză, topogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CRONOTEZĂ. Prin cronoteză se înțelege fiecare dintre cele trei operații ale cronogenezei sau actualizării imaginii-timp de către verb. Prima cronoteză corespune modului cvasinormal (infinitiv și participiu), a doua este conjunctivul și a treia indicativul. V. actualizare, cronogeneză, topogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CUNOAȘTERE. Ca orice substantiv cu bază verbală, cuvîntul cunoaștere are două semnificații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
topogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CRONOTEZĂ. Prin cronoteză se înțelege fiecare dintre cele trei operații ale cronogenezei sau actualizării imaginii-timp de către verb. Prima cronoteză corespune modului cvasinormal (infinitiv și participiu), a doua este conjunctivul și a treia indicativul. V. actualizare, cronogeneză, topogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CUNOAȘTERE. Ca orice substantiv cu bază verbală, cuvîntul cunoaștere are două semnificații de bază, una care indică o activitate (sau un proces) și alta care redă rezultatul acestei activități (sau proces). Prin urmare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de unicitatea tipului de referință pe care îl asigură, făcînd trimiterea la o persoană chiar în absența cunoașterii numelui acesteia, acționînd ca operatori de individualizare (în accepția lui Jean Claude Pariente), ce reperează individualul, dar nu-i enunță individualitatea. V. actualizare, ambreior, anaforă, enunțare, referință, subiectivitate. JESPERSEN 1922; JAKOBSON 1963; BENVENISTE 1966; PARIENTE 1973; LYONS 1980; KLEIBER 1986; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RB DELIBERARE. După două secole în care nu a mai reținut în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se detașează de textul lor original ca fiind cuvintele proprii unui locutor. De aici, se produce o departajare a punctelor de vedere practice și a experienței într-o simbioză în care domină cînd angajarea practică (empatia), cînd efectul (ecoul). V. actualizare, dialogism, etos. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN ENTIMEMĂ. În mod obișnuit, prin entimemă se denumește o specie a silogismului în care una din premise sau concluzia nu este exprimată explicit. Aceasta presupune că, în redarea cu mijloacele limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
problemele epistemologiei, deoarece studiul limbilor naturale înseamnă traversarea limbilor și analiza instrumentelor de investigare a lor, iar această particularitate solicită o atenție sporită în construirea teoriei și în elaborarea metalimbii. Producerea sensului nu se poate analiza altfel decît pornind de la actualizările discursive în care se realizează el, actualizări care implică în mod necesar latura lingvistică. Astfel, semantica discursivă, de exemplu, are mereu în vedere tentativa depășirii unei lecturi spontane pentru a ajunge la cunoașterea producerii sensului și ea se vrea, astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
traversarea limbilor și analiza instrumentelor de investigare a lor, iar această particularitate solicită o atenție sporită în construirea teoriei și în elaborarea metalimbii. Producerea sensului nu se poate analiza altfel decît pornind de la actualizările discursive în care se realizează el, actualizări care implică în mod necesar latura lingvistică. Astfel, semantica discursivă, de exemplu, are mereu în vedere tentativa depășirii unei lecturi spontane pentru a ajunge la cunoașterea producerii sensului și ea se vrea, astfel, o lectură în cunoștință de cauză, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]