144,219 matches
-
mare interes: * Determinarea Statelor Unite și Uniunii Sovietice, în colaborare cu Marea Britanie, de a face tot posibilul pentru finalizarea tratatului de neproliferare în cursul sesiunii reluate a Adunării generale a ONU. Temerea lor era că amânarea atingerii acestui obiectiv până la sesiunea Adunării generale din toamna anului 1968, așa cum preconizau unele țări nenucleare africane și asiatice, ar putea conduce la eșuarea irecuperabilă a eforturilor vizând adoptarea tratatului. Aceasta cu atât mai mult cu cât pentru perioada 29 august 28 septembrie 1968 era prevăzută
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
loc, la Geneva, Conferința statelor neposesoare de arme nucleare, care putea genera surprize nefavorabile dificil de anticipat. * Pentru a preveni o atare evoluție, cele două superputeri nucleare realizaseră un acord vizând folosirea intervalului de timp disponibil până la reluarea lucrărilor sesiunii Adunării generale (24 aprilie 1968) pentru desfășurarea unei ample acțiuni de contacte și demersuri diplomatice pe lângă guvernele țărilor nenucleare având ca finalitate atenuarea obiecților și eliminarea obstacolelor de natură să blocheze finalizarea tratatului. Marea Britanie li s-a alăturat în derularea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nucleare se făceau deja simțite. Schițat în liniile sale generale, dar edificatoare pentru direcția spre care se îndreptau evoluțiile privind tratatul de neproliferare, acesta era cadrul în care urma să se desfășoare activitatea diplomatică a României la sesiunea reluată a Adunării generale a ONU. Contextul politic era însă de o anvergură mult mai mare și mai complexă dacă avem în vedere, pe de o parte, tensiunea creată în sânul organizației Pactului de la Varșovia în legătură cu problematica neproliferării nucleare, iar pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în limbajul politic al epocii schimbările speranței petrecute în Cehoslovacia. Considerate laolaltă, acestea constituiau principalele rațiuni care impuneau, cu puterea evidenței, adoptarea unei tactici de natură să îngăduie un vot favorabil al delegației române în Comisia politică și în plenara Adunării generale, motivat de realizarea prealabilă a unui compromis onorabil cu promotorii principali ai tratatului Statele Unite și Uniunea Sovietică. Adaptată contextului politic amintit și având în vedere finalitatea evocată, tactica României poate fi rezumată în următoarele cinci elemente de bază: * Evitarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de o manieră mai nuanțată și fără accentuarea excesivă a cerințelor formulate anterior de România. * Concentrarea atenției asupra "activității de culise", intensificând contactele, atât cu autorii proiectului de tratat, cât și cu reprezentanții statelor neposesoare de arme nucleare. Deținerea președinției Adunării generale de către ministrul afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu, reprezenta un atu de excepție în acest sens, la care s-a recurs în mod frecvent, manifestându-se constant grija necesară pentru a nu se aduce atingere postulatului imparțialității de care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și a rațiunilor pe care se fundamenta. În discuțiile cu reprezentanții Statelor Unite și ai Uniunii Sovietice, a fost accentuată în special dorința României de a se ajunge la o soluție reciproc acceptabilă care să permită finalizarea tratatului până la sfârșitul sesiunii Adunării generale, fără vreo amânare pentru o sesiune viitoare a Adunării (aspect căruia delegațiile celor două puteri îi acordau o importanță particulară. Asigurările date în acest sens de președintele Adunării generale, Corneliu Mănescu, a reprezentat garanția cea mai plauzibilă în ceea ce privește poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
reprezentanții Statelor Unite și ai Uniunii Sovietice, a fost accentuată în special dorința României de a se ajunge la o soluție reciproc acceptabilă care să permită finalizarea tratatului până la sfârșitul sesiunii Adunării generale, fără vreo amânare pentru o sesiune viitoare a Adunării (aspect căruia delegațiile celor două puteri îi acordau o importanță particulară. Asigurările date în acest sens de președintele Adunării generale, Corneliu Mănescu, a reprezentat garanția cea mai plauzibilă în ceea ce privește poziția pe care se situează România). S-a insistat, în același
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
soluție reciproc acceptabilă care să permită finalizarea tratatului până la sfârșitul sesiunii Adunării generale, fără vreo amânare pentru o sesiune viitoare a Adunării (aspect căruia delegațiile celor două puteri îi acordau o importanță particulară. Asigurările date în acest sens de președintele Adunării generale, Corneliu Mănescu, a reprezentat garanția cea mai plauzibilă în ceea ce privește poziția pe care se situează România). S-a insistat, în același timp, pentru satisfacerea unora din doleanțele României, prin includerea unor prevederi, atât în proiectul de tratat, cât și în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mai plauzibilă în ceea ce privește poziția pe care se situează România). S-a insistat, în același timp, pentru satisfacerea unora din doleanțele României, prin includerea unor prevederi, atât în proiectul de tratat, cât și în rezoluția ce urma să fie adoptată de Adunarea generală. Manifestându-se înțelegere față de dorința autorilor de a nu prezenta amendamente oficiale la proiectul de tratat, reprezentanților americani și sovietici li s-a explicat, în mod argumentat, că votul delegației române depinde de gradul și măsura în care ei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
delegației române. Reprezentanții României au avut numeroase contacte cu reprezentanții țărilor nenucleare îndeosebi cu cei ai statelor neutre și nealiniate din Comitetul de dezarmare în cadrul cărora s-a subliniat atitudinea favorabilă a delegației române finalizării tratatului la sesiunea respectivă a Adunării generale. În cea ce privește votul delegației, s-a menționat că acesta este condiționat de acceptarea de către Statele Unite și Uniunea Sovietică a unor formule de îmbunătățire a textelor proiectului de tratat și proiectului de rezoluție a Adunării generale. Procedând astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sesiunea respectivă a Adunării generale. În cea ce privește votul delegației, s-a menționat că acesta este condiționat de acceptarea de către Statele Unite și Uniunea Sovietică a unor formule de îmbunătățire a textelor proiectului de tratat și proiectului de rezoluție a Adunării generale. Procedând astfel, delegația română s-a asigurat, pe de o parte, că interlocutorii au reținut că România insistă în continuare pentru aducerea unor îmbunătățiri ale celor două proiecte în discuție, iar pe de altă parte, că mesajul transmis autorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
discuție, iar pe de altă parte, că mesajul transmis autorilor proiectului de tratat este confirmat și de "indiscreții" ale unor reprezentanți din rândul țărilor nenucleare. Pași în direcția unui compromis Amânând, în mod deliberat, prezentarea intervenției în Comisia politică a Adunării, delegația română a urmărit menținerea unui suspans menit să convingă autorii proiectului de tratat că poziția ce se va expune în intervenție, ca și atitudinea față de proiectul de rezoluție depind de satisfacerea solicitărilor care le-au fost adresate. Recursul la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
menținem propunerile de modificare a proiectului sovieto-american de tratat". După care dialogul s-a axat pe coordonatele principale ale poziției României privind proiectul de tratat, precum și pe atitudinea delegației române relativă la proiectul rezoluției ce urma să fie adoptat de Adunarea generală. Discuția, pe lângă caracterul unei tatonări reciproce, a oferit prilejul ca, pe baza unor considerente personale și neangajante, să se intrevadă posibilitățile concrete de a opera unele modificări în cele două texte venind în întâmpinarea poziției României (spațiul nu îngăduie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ce s-a degajat din această convorbire este că sovieticii sunt preocupați de curentul critic ce se dezvoltă în Comisia politică și mai ales de propunerea avansată de unele state vizând amânarea deciziei finale până la sesiunea a XXII-a a Adunării generale" (Citate din telegrama cifrată nr. 69.461 din 9.V. 1968 a Misiunii permanente din New York transmisă Centralei MAE). [Deschiderea acestei paranteze este determinată de nevoia descrierii succinte a unei situații nedorite și neplăcute produse în cadrul delegației române. Ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Comisiei politice. Pe lângă solicitările vizând includerea unor prevederi referitoare la importante aspecte de fond (dezamare, utilizarea pașnică a energiei nucleare, garanții de securitate pentru țările neposesoare de arme nucleare), s-a cerut expres să se renunțe la prevederea potrivit căreia Adunarea generală "aprobă" tratatul de neproliferare termen inacceptabil țărilor nenucleare printr-un termen care nu putea fi interpretat că statele părți la tratat ar fi lipsite de dreptul lor suveran de ratificare a tratatului. Cele două superputeri nucleare au acceptat finalmente
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
aprobă" tratatul de neproliferare termen inacceptabil țărilor nenucleare printr-un termen care nu putea fi interpretat că statele părți la tratat ar fi lipsite de dreptul lor suveran de ratificare a tratatului. Cele două superputeri nucleare au acceptat finalmente formula Adunarea generală "se felicită" de tratatul de neproliferare, care întrunea o adeziune confortabilă. * Ministrul Corneliu Mănescu informa Centrala MAE, la 21 mai, că discursul delegației române în Comisia politică va fi rostit de ambasadorul Nicolae Ecobescu, la 22 mai. Textul inițial
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
După trecerea în revistă a propunerilor avansate de România în decursul discuțiilor și negocierilor consacrate elaborării tratatului, discursul conținea următoarele trei paragrafe semnificative pentru poziția ce avea să fie adoptată de delegația română la încheierea dezbaterilor din Comisia politică a Adunării generale: "Proiectul de tratat supus inițial dezbaterilor Comitetului de la Geneva a cunoscut îmbunătățiri prin includerea unora din propunerile făcute de diferite state participante, inclusiv România. Acest fapt demonstrează justețea și utilitatea eforturilor întreprinse pentru elaborarea unui tratat care să corespundă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acceptare a textului rezoluției și, implicit, a proiectului de tratat" (telegrama nr. 69.542 din 28.V.1968, transmisă de Misiunea permanentă de la New York). * În fine, la 31 mai, delegațiile Uniunii Sovietice și Statelor Unite au prezentat în Comisia politică a Adunării generale modificările pe care le-au adus proiectului de tratat privind neproliferarea armelor nucleare. În declarațiile șefilor celor două delegații, V.V. Kuznețov și, respectiv, A. Goldberg, au fost evidențiate larga participare la discuții și caracterul aprofundat al acestora, spiritul de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
finale a numeroase țări (ele au făcut obiectul unei informări cuprinzătoare transmisă MAE prin telegrama nr. 69.570 din 4.VI.1968). * Votul asupra proiectului de rezoluție a avut loc în Comisia politică, la 10 iunie, fiind apoi adoptat de Adunarea generală la 12 iunie, devenind rezoluția 2373 (XXII). Atât în Comisia politică, cât și în plenara Adunării generale, delegația română a votat pentru proiectul de rezoluție și, implicit, pentru Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare, anexat acesteia. Explicația privind votul delegației
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
570 din 4.VI.1968). * Votul asupra proiectului de rezoluție a avut loc în Comisia politică, la 10 iunie, fiind apoi adoptat de Adunarea generală la 12 iunie, devenind rezoluția 2373 (XXII). Atât în Comisia politică, cât și în plenara Adunării generale, delegația română a votat pentru proiectul de rezoluție și, implicit, pentru Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare, anexat acesteia. Explicația privind votul delegației române a fost prezentată de ambasadorul Nicolae Ecobescu, conform textului pentru care se primise în prealabil aprobarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dar această atitudine era motivată prin statutul ei de țară în curs de dezvoltare și de solicitantă de asistență din partea ONU Începând din anii '70 însă, România a întreținut un dialog constructiv cu Înaltul Comisariat și a sprijinit în cadrul sesiunilor Adunării generale ONU activitățile sale destinate soluționării gravelor probleme umanitare din acest domeniu. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați din anii '70, prințul Sadrudin Agha Khan, și alți înalți funcționari ai Oficiului Înaltului Comisariat au vizitat în anii respectivi țara noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de documente care să pună fundamente solide cooperării pentru dezvoltare, ca expert al Organizației Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Internațională (ONUDI), la reuniunile de specialitate pentru deceniile ONU pentru dezvoltare și edificarea unei noi ordini economice internaționale, prin cuvântări în cadrul sesiunilor Adunării generale a ONU, la UNCTAD, CEE/ONU și alte organizații, ca membru al delegațiilor române în comisiile de cooperare bilaterale economică și tehnică, inclusiv ca președinte al părții române al uneia dintre ele. Preocupările mele pentru cooperarea internațională în scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de stat și guvern și negociator al documentelor acestora la București și în străinătate, ca membru al unor delegații române la sesiunile comisiilor mixte de cooperare economică cu mai multe țări, inclusiv ca președinte al uneia dintre acestea, la sesiunile Adunării generale a ONU, am avut de la tribuna acesteia și a comisiilor ei o mulțime de intervenții privind cooperarea economică în folosul dezvoltării. Intervențiile au cuprins o gamă largă de probleme legate direct de dezvoltare sau alte acțiuni internaționale majore care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de intervenții privind cooperarea economică în folosul dezvoltării. Intervențiile au cuprins o gamă largă de probleme legate direct de dezvoltare sau alte acțiuni internaționale majore care să o sprijine. În acest sens, remarc activitatea mea diplomatică la sesiunea specială a Adunării generale a ONU din 1988 privind relația dintre dezvoltare și dezarmare, când am fost șeful delegației române. Am subliniat uriașele oportunități care s-ar deschide pentru dezvoltare dacă s-ar crea resurse pentru ea din reducerea înarmărilor. Am menționat exemplul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pentru dezvoltare dacă s-ar crea resurse pentru ea din reducerea înarmărilor. Am menționat exemplul pe care România l-a dat în acea perioadă prin reducerea bugetului său militar. La această sesiune am promovat memorandumul " Dezarmarea pentru dezvoltare", distribuit în cadrul Adunării generale de către România. Am reliefat întotdeauna în activitatea mea diplomatică amplitudinea și complexitatea factorilor dezvoltării, argumentând de ce aceasta este o componentă determinantă în asigurarea păcii și securității internaționale. De altfel, nu există domeniu al cooperării internaționale în care interesul național
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]