12,606 matches
-
Nu e imaginea statică a unei priveliști, natura moartă oferită vederii, căci ceea ce se arată nu are orizont, pare închis între, mărginit de chiar posibilitatea retezată a oricărei perspective. Dar albul e stofa posibilului, pragul incolor al tuturor culorilor. Prin alb se poate trece dincolo, în adâncul ascuns, predispus vederii, proiectat pe fundalul acestei imaculate transparențe. Albul nu colorează lumea, dar deschide spectrul ei multicolor. Imaginea se developează pe ecranul alb al fondului de spațiu, se extinde în structura diafană a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
are orizont, pare închis între, mărginit de chiar posibilitatea retezată a oricărei perspective. Dar albul e stofa posibilului, pragul incolor al tuturor culorilor. Prin alb se poate trece dincolo, în adâncul ascuns, predispus vederii, proiectat pe fundalul acestei imaculate transparențe. Albul nu colorează lumea, dar deschide spectrul ei multicolor. Imaginea se developează pe ecranul alb al fondului de spațiu, se extinde în structura diafană a intervalului. Aici, roza luminează altfel în raza noii lumini, se aprinde incendiind întreaga distanță care o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însă în lume "Rozalb ieșind dintre albii/ Ochilor noștri revărsat enorm/ Printre tufe de răsură și salvii/ Când sălbăticiunile Zilei dorm". Rozalbul nu e niciun trandafir identificat în vreo specie, în speța definitorie a individualului; e Deschisul care bate în alb, culoarea intermediară, ambiguă, a trecerii 47, natura inaparentă ascunsă în toți trandafirii sau Unul universal al unui gen care subîntinde pluralul apariției. Doar natura albului poate ieși dintre albii, deversând din matca speciei, drept rozalb care își sparge limitele, crește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
trandafir identificat în vreo specie, în speța definitorie a individualului; e Deschisul care bate în alb, culoarea intermediară, ambiguă, a trecerii 47, natura inaparentă ascunsă în toți trandafirii sau Unul universal al unui gen care subîntinde pluralul apariției. Doar natura albului poate ieși dintre albii, deversând din matca speciei, drept rozalb care își sparge limitele, crește nemăsurat pe ecranul care îl pune în vedere. Se revarsă enorm pentru că e însuși enormul fără măsură, dilatând ochii în excesul nemaivăzutului 48. Iar ceea ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sale creații 50. Epifania imaginii este totodată și o dezvăluire a inaparentului, deschiderea sa prin vălul diafan al formei: un văl care dezvăluie, acoperirea în care totul se descoperă. Dar vălul acesta nu e cu adevărat transparent decât în forma albului, pe ecranul de var al posibilului. Și al poemului? Căci "Numărându-i ferestrele, spinii,/ Sub umbra lui stam năuc,/ Mirosul său nelumesc/ Cum să-l traduc?"51 Poemul are însă propria lume, mai degrabă cvasi-lumea în care totul e posibil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de a face, nu cu repunerea în drepturi - și în vedere - a unui conținut derealizat. Darul golului e o donație absolută, preaplinul unei donații aurorale, ceea ce se dă în retragere, atunci când se ia din vedere: "Goliciunea transparentă,/ interioară, de culoarea/ albului sepulcral/ al zăpezii siberiene/ e proprie doar/ sufletelor pierdute,/ odinioară atât de sensibile/ la zgomotul valurilor/ ireal de albastre/ - ecou al unei chemări/ ce se zbuciumă-n ceruri". Golul nu are aici doar natura unei ființări care umple vederea în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o fenomenologie a inversiunii apariției, el pune forma în eclipsa vizibilului, arătându-se pe sine în lumina interiorului răsfrânt, în condiția esenței care dă de văzut 84. Pe de altă parte, ceea ce se dă este transparența prin care se trece, albul lucrurilor sau miezul incolor în care vederea se înmormântează 85. Dar ceea ce e astfel expropriat - din vedere, ca și din orizontul prezenței - este împropriat prin punerea sa în adânc, resimțit ca propriul autorevelării sinelui. Nu e acesta tocmai darul abia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e acum cu totul inversat, iar punctul din care se vede nu e termenul unei sosiri, ci începutul unei plecări. Perspectiva lăuntrică întoarce orizontul, căci tot ce era înainte invizibil își arată reversul, invizibil al vizibilului ieșit la lumină (inclusiv albul care se developează din apa neagră ca din propriul negativ). Vizibilul cuprins în ochi devine cuprinzător, căci el conține în sine invizibilul care apare în vedere. Pielea albă a capului înveește pe dinăuntru pentru ca lăuntrul să se dezvelească, la fel
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pentru ca el să fie prezent, "a vedea un peisaj așa cum e atunci când nu sunt de față" (Simone Weil, Greutatea și harul, ed. cit., pp. 178, 81). 14 Despre neînserata iubire (PD), p. 227. 15 Prima oară (E), p. 106. 16 Alb, veșmântul (PD), p. 252. "A te goli de lume. A te despuia de domnia imaginară asupra lumii" (Simone Weil, op. cit., p. 49). 17 Balada splendorii (E); Athanatos (E), pp. 120, 158. În "adiere de vânt lin și acolo va fi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
36 "Căci chipul acestei lumi trece" (1 Cor., 7, 31). 37 O, cum adevărul (PD); Suferința (PD); Marea dragoste (PD), pp. 322, 232, 230. 38 Cel care, neștiut (PD), p. 293. 39 Atingeți (PD); Gând (PD), pp. 312, 250. 40 Alb, veșmântul (PD), p. 252. 41 Rug (PD), p. 260. 42 "Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut" (Apoc. 21, 1). 43 În acest sens vorbește Schelling despre subiectul învăluit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
49, 50. 18 Iubirea de patrie; Spiritul critic, în IP I, pp. 10, 184, 185. 19 Chipul țăranului în arta plastică românească, în IP II, p. 141. 20 Ibidem, p. 142. 21 "Evidența invizibilă nu va reapărea decât veștejind cu albul ei strălucirea lucrurilor și a imaginilor" (Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului, Editura Deisis, Sibiu, 2000, p. 124). 22 Chipul țăranului în arta plastică românească, în IP II, p. 142. 23 "Semn și nu natură a invizibilului - figură la distanță a invizibilului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
frunze tinere de mesteacăn sau nuc, flori de gălbenele sau nemțișori de câmp, herba de tarhon, pedicuță, sânziene galbene și splinuță, rădăcină mărunțită de osul iepurelui și obligeană. -Vinul preparat din rădăcini de anghinare (5 lingurițe la 1 l vin alb cu fierbere 2-3 minute), sau din macerate, timp de 2 săptămâni, din hrean, pelin alb, frunze de leurdă, fructe de păpălău și semințe măcinate de morcov. Vinul se consumă În cantitate de 2 păhărele pe zi, cu acțiuni diuretice În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
din corp. Cataplasmele se pot prepara și din decoct de coada calului, fructe de ienupăr și frunze de varză albă, strivite și aplicate pe zona cu lichid ascitic. Aceleași efecte se obțin cu băi din scoarță de rădăcină de dud (alb sau negru), preparate din 3-4 pumni la 5 litri de apă care se fierb până scade la jumătate, se strecoară În cada de baie unde se stă 30 minute. Utile sunt și băile cu rădăcini de pir. Foarte utile sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
baricadă în calea întâlnirii, și tocmai pentru a împiedica imprevizibilul du-te-vino al conversației. Tranc! Oameni suspicioși la adresa dialecticii lăsaseră poarta unui baraj ce protejează de viituri cu prețul secetei. Ștampila lor cu inscripția "aprobat" căzuse greu pe un proiect în albul cel mai murdar. Cum ar veni, nu vrem să știm cine sunteți, căci știm deja foarte bine, din moment ce am și adoptat modelul vostru. Și știm în primul rând ca să nu mai fim siliți să ne întrebăm, și să riscăm astfel
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
necunoscutul. Fu pentru prima dată când împărțirea lumii în fraieri și șmecheri pe harta căpitanului Rică se dovedi izbitor de neadecvată experienței. Linia despărțitoare mai trebuia strașnic ondulată, răsfirată și, eventual, adusă să se închidă în jurul unor pete de un alb arctic, imaculat. Mereu susceptibilă de grosolănie, grosimea ei și-o disputau lungi și întortocheate fiorduri de tranziție în răstimpul parcimonios al unei marei la fel de înalte ca starea de spirit a navigatorului. Atunci contururile intrau dintr-o dată în imersiune și, în locul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în desemnare, extensiunea se realizează doar în funcție de substantiv (concret, abstract, masiv, colectiv etc.), mai rar în funcție de alte părți de vorbire, așa cum se întâmplă în lexicul comun, unde extensiunea se poate preciza în funcție de partea de vorbire reprezentată: "extensiunea unui adjectiv ca alb este constituită de totalitatea obiectelor (reale sau posibile) caracterizate prin proprietatea "alb"; un verb ca "a merge" desemnează totalitatea obiectelor (reale sau posibile) care intră sub incidența conceptului a merge" (A. Bidu-Vrănceanu, în DSL, 2005: 210). Când termenul este utilizat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
insula Lesbos (cf. lat. Lesbius, a, um adj. ,,din Lesbos; lesbian; cetățean lesbian/ locuitor în Lesbos): ro. lesbianism, s.n. (cf. fr. lesbianisme, s.m.; en. lesbianism); leuc(o)- "alb, decolorat" (cf. gr. leuko-, leukos, λευκό-,λευκός, -ή, -όν adj. "strălucitor; clar; alb; fericit"): med. ro. leucemie s.f. (cf. fr leucémie s.f; en. leuk(a)emia); levo- "stânga" (cf. lat. laevus, a, um adj. "stâng"): med. ro. levocardie s.f. (cf. fr. lévocardie, s.f.; en. levocardia); ligamento- "ligament";(cf. lat. ligamentum,-i s.n.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
inclusiv pe marginea drumului. Undeva În piața centrală e.un.Maison.de la vigne et du vin. De la Collioure la Banylus sur Mer și Cerbère, chiar la granița cu Spania, sunt plantate 1 800 de hectare de viță-de-vie. Produc toate soiurile: alb, rosă și negru. Sec, dulce. L-am Încercat de mai multe ori cel rosă, armonios, nici aspru ca cel alb, nici taninat. Dar sunt extrem de multe soiuri. La Banylus se face și un aperitiv delicat, aromatizat, cam dulce Însă. Celebră
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sur Mer și Cerbère, chiar la granița cu Spania, sunt plantate 1 800 de hectare de viță-de-vie. Produc toate soiurile: alb, rosă și negru. Sec, dulce. L-am Încercat de mai multe ori cel rosă, armonios, nici aspru ca cel alb, nici taninat. Dar sunt extrem de multe soiuri. La Banylus se face și un aperitiv delicat, aromatizat, cam dulce Însă. Celebră În zonă e rețeta de anchois: un pește mic, bleu, preparat tradițional, manual, fără mașină, cu o dexteritate deosebită. Într-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un temperament pesimist, autorul crede c? poate explica declinul civliza?iei occidentale, sf�r?ițul oric?rei civiliza?îi, prin fuziunea raselor. Gobineau consider? c? această �?i va afla sf�r?ițul, datorit? degener?rîi calit??ilor intrinseci, deoarece �rasă alb?� este cea mai afectat? de amestecuri. c? opera acestui aristocrat dezam?gît, visceral ostil pozitivismului, este lipsit? de ?tiin?ificitate. Dar faptul n-a �mpiedicat cu nimic lecturarea cu fervoare a c?r?îi sale chiar de c?tre �sociologii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Coborâm la joasă altitudine. Deodată vedem cum ambulanța o ia prin pădure. Aterizăm pe o mică pajiște. Poliția sosește de urgență pentru a izola zona. La sol se vede clar că vehiculul era un fals. Un autobuz Volkswagen vopsit în alb ca varul. Cruci roșii mâzgălite, cu contururi prelinse. Ce credul e omul când nu-și pune în funcțiune ochiul critic. Mirosul dezvăluie imediat despre ce e vorba. Purcei narcotizați în cutii. Evident ca să nu-i trădeze zgomotul. În total 36
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
conlocuind cu pecenegii, episcopul Otto de Freising „Inter aquilonem et item Orientem Pecenatorum et Facorum (Comanorum), maximam venationem captam hahente, sed vomere ac rastro pene experte campania”. Organizați în opt triburi mari, ale căror denumiri erau împrumutate de la culoarea cailor: alb, sur, cenușiu, roib, negru, în afară de Iazicapan, cu o demnitate socială deosebită etc., cumanii au instaurat un vast imperiu, care se întindea din Panonia și până la râul Laic (Ural), incluzând în el și întregul teritoriu al vechii Dacii. Regiunea dintre Nipru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu oștile lui Orda spre Sandomir, și ei nu vor fi pornit asaltul munților decât pe la vreo 1 martie. Ceea ce știm sigur, însă, este că drumul luat de Batu-khan și Subotai a fost prin Sambor, la izvoarele denumite Negru și Alb ale Tisei, pe brațul de Apus, apoi prin Hust la Muncaci și Mișcolț. Spre deosebire de „Poarta Rusiei”, adică trecătoarea din Țara Haliciului, pe unde au intrat tătarii în Cehoslovacia și Ungaria cu Batu-khan, mai exista trecătoarea denumită Poarta Tătară, prin Cârlibaba
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
toți care a avut curajul să stea în două picioare și să-l înfrunte pe Ceaușescu și Securitatea. Iar voi nu v-ați solidarizat cu el, nu pentru că îi lipsește prestigiul, ci din lașitate.Ă Breban s-a înroșit până în albul ochilor, iar eu, ca gazdă, simțeam că intru în pământ de rușine”. (Ioana Măgură Bernard, Directorul Postului nostru de Radio, Casa de editură Retromond, București, 1994, p. 46). Punctum! Dl Breban afirmă că mi-ar fi recomandat (ca și dlui
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
chestiunii nu am prea zărit. De obicei, lovită de un excepționalism ridicol, în blamarea disidenților, România stă totuși în rând cu suratele ei post-comuniste. A fi fost disident nu scoate pe nimeni de sub lupa critică. Nu e un cec în alb. Dimpotrivă, a fi fost unul dintre cei care au ales la un moment dat bunul-simț istoric în defavoarea bunului-simț al picotelii lipsite de riscuri face dintr-un disident o ființă mereu aflată sub lupă. Numai că s-a ajuns la „un
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]