10,586 matches
-
de vest și de nord-vest, celelalte perechi de o parte și de alta a absidelor naosului, care, ca înălțime, ating marginea inferioară a brâului torsadă, iar ultimul de dimensiune redusă, sub fereastra din axul absidei altarului. Deschiderile ferestrelor pronaosului și altarului, care se termină în arc frânt, sunt încadrate de baghete încrucișate deasupra, cele perpendiculare, jos se sprijină pe rozete pătrate, diferite ca elemente decorative, de la o fereastră la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar dedesubt, banchine
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca și ale naosului, pronaosului și altarului, iar cornișele sunt decorate cu rozete. „Ca ansamblu turlele par cam greoaie, cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care îl încoronează”. În
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
op. cit., p. 232 footnote>. Casa domnească oferea o legătură imediată prin intermediul unei mici portițe din latura de nord a zidului, cu tunelul ce pornea din turnul sud-estic al incintei și care ducea la fântâna mănăstirii și apoi la cripta din altarul bisericii de lângă Sfânta Masă. Faptele acestea ne indică în mod evident condițiile în care voievodul ctitor își asigura atât bunurile cât și viața sa și a familiei sale. În caz de atac al palatului domnul și suita sa ar fi
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pictura este binecuvântată și sfințită. Ea primește din darurile și puterea sfântului reprezentat pe ea, având putere harică. Repartiția și semnificația scenelor de pictură stă în strânsă legătură cu funcțiunea liturgică a fiecărei încăperi a bisericii. Mergând de la intrare spre altar, se constată o creștere a profunzimii semnificației teologice. Subiectele pictate în prima jumătate a înălțimii pereților sunt mai aproape de viața omului, iar cele de sus, sub bolta care închipuie cerul, îi reprezintă pe Domnul Iisus Hristos - Pantocrator, Cel vechi de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
echilibru, spiritualitate și frumusețe fizică. A doua perioadă este epoca comneană din secolul al XII-lea. Avem grafism, mișcarea vie a personajelor, personajele sunt ființe capabile de a avea sentimente, emoții, nu mai sunt imposibile. Acum apare iconostasul care delimitează altarul de restul bisericii. A treia periodă este cea paleologă din secolele XIII-XV. Apar modelele antice și ideile renascentiste. Conturul este înlocuit de modeleu, personajele capătă volum, apar figuri monumentale și puternice, frumoase și cu o armonie a proporțiilor, caracter sculptural
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
24 de scene din Acatistul Maicii Domnului. Scenele corespund celor 12 icoase și 13 condace în care se preamăresc momentele principale din viața Maicii Domnului și a Mântuitorului. Scenele părții mistice ale acatistului sunt pictate în partea arcului din interiorul altarului. Prima scenă - Bunavestire - este plasată la baza consolei nord-estice a arcului și cuprinde zborul printre nori a arhanghelului Gavriil care întinde mâna spre Sfânta Fecioară Maria, care stă pe tron. Bunavestire mai este ilustrată în alte 3 scene: Sfânta Fecioară
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
speranța”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 59 footnote>. Scenele din Acatistul Maicii Domnului pictate la Cetățuia ,,prezintă unele deosebiri față de reprezentarea acestei teme iconografice în pictura exterioară moldovenească”<footnote Irineu Crăciunaș, op. cit., p. 522 footnote>. Potrivit iconografiei ortodoxe, în conca altarului este pictat Mântuitorul, dar aici este reprezentată Maica Domnului pe tron, ca regină, cu pruncul Iisus în brațe, încadrată de doi îngeri. Este o scenă monumentală, dar pictura este deteriorată. În spatele scenei pe arcul absidei este un registru cu 12
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
figurile: unii gesticulează, se uită înapoi etc.; ultimul din partea stângă, Iuda, refuză să se împărtășească și pleacă. Nu ne este redată Cina cea de Taină și Spălarea picioarelor, așa cum găsim aceste scene în bisericile mai vechi. Pe pereții laterali ai altarului, deasupra celor trei ferestre, este un registru cu 8 scene care ilustrează minuni sau momente din viața Mântuitorului. Privind de la dreapta spre stânga vedem: Vindecarea soacrei lui Petru - care stă pe pat și spre ea se îndreaptă Iisus prinzându-o
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Un alt registru ilustrează în 13 scene momentele mai importante din viața Sfântului Ioan Botezătorul; ca și în pronaos și naos, scenele ocupă jumătatea de sus a spațiului dintre ferestre, precum și jumătatea de sus din glafurile celor 3 ferestre ale altarului. Privind de la dreapta spre stânga vedem: Preotul Zaharia este vestit de înger despre nașterea Sfântului Ioan; Nașterea Sfântului Ioan; Zaharia stă la masă și scrie numele pruncului Ioan; Mucenicia dreptului Zaharia, căruia i se taie capul de un soldat; Sfântul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
doua aflare a capului Sfântului Ioan - într-un mormânt înconjurat de mai multe persoane. Prin mulțimea personajelor, realismul și expresivitatea acestora, dar și prin bogăția cadrului arhitectonic, peisagistic și colorit variat aceste scene sunt dintre cele mai reușite din pictura altarului. Reprezentarea registrelor cu momente din minunile și învățătura Mântuitorului și a Sfântului Ioan în altar este o inovație a pictorilor de la Cetățuia. De fapt, între cele două registre de scene este o strânsă legătură: Sfântul Ioan - Înaintemergător și Iisus Hristos
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mulțimea personajelor, realismul și expresivitatea acestora, dar și prin bogăția cadrului arhitectonic, peisagistic și colorit variat aceste scene sunt dintre cele mai reușite din pictura altarului. Reprezentarea registrelor cu momente din minunile și învățătura Mântuitorului și a Sfântului Ioan în altar este o inovație a pictorilor de la Cetățuia. De fapt, între cele două registre de scene este o strânsă legătură: Sfântul Ioan - Înaintemergător și Iisus Hristos - ca împlinitor al lucrării de mântuire. După scenele cu Sfântul Ioan Botezătorul urmează un registru
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de sub ferestre, în total 13 busturi de ierarhi. De remarcat este faptul că, veșmintele arhierești nu mai sunt cele caracteristice epocii bizantine, albe cu cruci, ci, sunt împodobite cu motive florale, o adevărată artă a miniaturii. Dintre ierarhii reprezentați în altar pot fi identificați: Sfântul Nicolae, Sfântul Iacob, Sfântul Spiridon, Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Ioan Hrisostom, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Chiril, Sfântul Grigorie Dialogul etc. Aceștia sunt pictați din față, în veșminte de slujbă, ținând în
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cel Mare, Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Chiril, Sfântul Grigorie Dialogul etc. Aceștia sunt pictați din față, în veșminte de slujbă, ținând în mâini rotuli desfășurați sau cărți. Unele picturi sunt șterse, mai ales cele de sub ferestre. În centrul absidei altarului, jos în nișa de sub fereastră, este reprezentat Iisus copil în potir, sub un baldachin. În nișa sudică este Somnul tânărului Iisus vegheat de un înger. De o parte și de alta sunt Sfântul Silvestru și Sfântul Andrei din Creta. Deasupra
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Maica Domnului cu pruncul Iisus în brațe care privește cu teamă. În nișa nordică la proscomidiar, este viziunea Sfântului Petru al Alexandriei, participant la Sinodul de la Niceea, un opozant al învățăturii lui Arie. Sfântul Petru este cu mâinile întinse spre altarul pe care se înalță Iisus Hristos în cămașă sfâșiată și cu picioarele goale, iar pe părțile laterale Sfântul Dionisie Areopagitul și Sfântul Petru al Alexandriei. Deasupra nișei este jertfa lui Avraam, o scenă mai mare, care redă succesiv momentele respective
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1827. Icoanele sunt pictate în ulei pe lemn, în stilul Renaștere. Nu se cunoaște autorul acestor lucrări. Catapeteasma este din lemn de tei vopsită în culoare albastră, are ornamente florale aurii pe un fond marou și verde. Este așezată între altar și naos. Meșterii au închistrit mobilierul bisericilor cu motive geometrice și florale asemeni locuințelor lor. Au sculptat și păsări așa cum era arta bizantino - balcanică. Aceste flori sculptate au fost suflate cu aur și în culori vii așa cum sunt câmpurile înflorite
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
asemănătoare ca reprezentare după cele din pandantivii mari. Pe partea de jos a arcurilor sunt cete îngerești care zboară. Conca absidei nordice În cele patru timpane este ilustrată Dumnezeiasca Liturghie, o temă obișnuită și în vechea pictură moldovenească, după cum urmează: altarul, plecarea cortegiului și sosirea cortegiului (în partea de sud-est); Epitaful dus îngeri și episcopi (sud-vest); cortegiul în mers (nord-est și nordvest). Masa altarului este sub un baldachin și înconjurată de îngeri în haine lungi; impresionant este și cortegiul format din
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cele patru timpane este ilustrată Dumnezeiasca Liturghie, o temă obișnuită și în vechea pictură moldovenească, după cum urmează: altarul, plecarea cortegiului și sosirea cortegiului (în partea de sud-est); Epitaful dus îngeri și episcopi (sud-vest); cortegiul în mers (nord-est și nordvest). Masa altarului este sub un baldachin și înconjurată de îngeri în haine lungi; impresionant este și cortegiul format din îngeri, arhierei și sfinți. În centrul compoziției este epitaful purtat de îngeri. Aceste scene sunt de mare efect, prin mulțimea personajelor și prin
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
brâul răsucit ce coboară pe sub pandantivi. Ele urmează după Schimbarea la față, care este deasupra lor. După acest registru urmează o friză cu medalioane de sfinți, care înconjoară naosul pe cele trei laturi (sud, vest, nord) și apoi continuă în altar. Ca și cele din pridvor, ele se disting prin aceeași finețe artistică. Spațiul dintre ele este decorat cu motive florale. Registrul următor ilustrează în special mucenicia apostolilor și câteva minuni săvârșite de către Mântuitorul. Scenele ocupă partea de sus dintre ferestre
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de sfârșit mucenicesc”<footnote Irineu Crăciunaș, op. cit., p. 514 footnote>. Ultimul registru de pictură de deasupra strănilor pe glafurile ferestrelor, cuprinde figuri de sfinți, majoritatea dintre ei sunt mucenicii. Întrucât unele pisanii sunt deteriorate nu pot fi identificați. Privind de la altar spre vest, îi vedem pe Sfinții Petru și Pavel, patronii mănăstirii, ținând împreună un chivot, Sfântul Arhanghel Mihail, înainte de prima fereastră, Sfinții Nichita, Platon și Gheorghe cu sabie și scut (între primele două ferestre), Serghie și Vah, Evstatie (între ultimele
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de scene sau într-o singură scenă. Se impune ordinea și simetria scenelor repartizate pe toate zidurile bisericii. Un loc important îl ocupă registrele cu pildele și minunile Mântuitorului Hristos, reprezentate nu numai în naos și pronaos, dar și în altar, fapt întâlnit mai rar la alte biserici. Numeroase scene sunt din Vechiul Testament. Viața Sfântului Ioan Botezătorul este reprezentată în altar, cum nu se mai întâlnește în altă parte. Sunt câteva scene luate din iconografia picturii exterioare moldovenești: acatistul Maicii Domnului
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
important îl ocupă registrele cu pildele și minunile Mântuitorului Hristos, reprezentate nu numai în naos și pronaos, dar și în altar, fapt întâlnit mai rar la alte biserici. Numeroase scene sunt din Vechiul Testament. Viața Sfântului Ioan Botezătorul este reprezentată în altar, cum nu se mai întâlnește în altă parte. Sunt câteva scene luate din iconografia picturii exterioare moldovenești: acatistul Maicii Domnului, arborele lui Iesei, filosofii antici, scara virtuților, rugul lui Moise etc. Pictorii au dat o mare atenție martirajelor de sfinți
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cetățuia alcătuiește o adevărată teologie, scrisă cu linii și culori pe pereții bisericii, prin care se urmărește instruirea și educarea credincioșilor. Semnificația teologică a picturii este în strânsă legătură și cu arhitectura și cu încăperile bisericii. Mergând de la pridvor spre altar, se constată o creștere a semnificației teologice. Intrând în biserică credinciosul este pregătit treptat pentru reculegerea cuvenită. Scenele din partea superioară a bisericii sugerează lumea cerească. O judecată de amănunt se poate face doar atunci când toată pictura se va curăța și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
un an, la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva a fost hirotonit diacon, apoi, la 8 noiembrie de sărbătoarea Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil a fost hirotonit preot pe seama Mănăstirii Cetățuia. A slujit sfânta liturghie, a așteptat credincioșii în ușa sfântului altar pentru a le da sfatul potrivit pentru viața lor duhovnicească, a fost iubitor al rugăciunii și al liniștii. Așa s-a format părintele Teofan, într-un duh de rugăciune, continuând în secolul al XX-lea tradiția cuvioșilor de demult, care
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nu conteneau să înceteze. O striga pe Maica Domnului în ajutor, iar pe mama lui Maria o pomenea mereu și-i ducea dorul. La ziua de naștere veneau mulți ucenici să-i aducă flori. Rând pe rând ajungeau la ușa altarului la întâlnirea de taină cu părintele lor. Toate florile i le lăsa Maicii Domnului în biserică și timp de două săptămâni avea grijă să le schimbe apa. I-a ajutat pe tineri să urmeze o școală, iar pe bătrâni i-
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
al Moldovei și Bucovinei, astăzi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, ca stareț al Mănăstirii Cetățuia Protosinghelul Partenie Petric, venit prin transfer din ascultarea de stareț al Mănăstirii Horaița. Încă de la început și-a dovedit virtuțile de bun slujitor al sfântului altar, de bun sfătuitor și iertător în scaunul de spovedanie, dar și de gospodar desăvârșit, întrecându-i chiar pe cei de dinaintea lui. A început lucrări ample: aducerea gazului metan și trecerea de la încălzirea individuală la cea centrală prin cumpărarea de centrale
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]