9,833 matches
-
unei introduceri și a unui sumar ajută cititorii să-și structureze informația mai bine în mintea lor. Când redactăm textul sau cuvântarea, încercăm să lăsăm cuvintele și ideile să curgă de la sine. * Stilul materialului trebuie să corespundă nevoilor cititorilor sau audienței și de aceea să evităm tentația de a impresiona cu cunoștințele deținute. * Să ne amintim că ne aparține responsabilitatea totală de a face comunicării eficiente. Capitolul 10 COMUNICAREA VERBALĂ ȘI NONVERBALĂ Presupunem că avem șanse mari ca în curând să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
introducere și trecerea către prima problemă principală. Acest lucru ne ajută foarte mult să trecem de primul și cel mai dificil minut. Ne mobilizăm să vorbim cu voce tare, sigură. Suntem încrezători în reușită, ne îmbărbătăm. Nu reținem prea mult audiența cu introducerea; trecem la punctele principale. Folosim gesturi naturale. Stabilim un contact vizual cu auditoriul și urmărim reacția lui (încuviințări din cap, priviri contrariate etc). Urmărind feedback-ul, ne mutăm atenția de la propria persoană asupra auditoriului acolo unde, de fapt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
balansăm înainte-înapoi sau lateral. Nu ne lăsăm greutatea, alternativ, pe câte unul din picioare. O apariție corespunzătoare creează încredere și reduce teama de scenă. Ochii Trebuie să stabilim un contact vizual imediat cu auditoriul. Se face în așa fel ca audiența să simtă că o privim, dar nu îi vorbim fixând-o cu privirea, ci doar ne uităm uneori la ea. Este cea mai bună metodă de a obține feedback-ul și de a-i reține atenția. Un vorbitor îngropat în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
înainte de a ne începe disertația. * Avem grijă ca setul de mijloace vizuale care ne susțin discursul sau expunerea să fie aranjate în ordine logică. * Dacă altcineva manipulează aparatura audio-video, trebuie să îi precizăm limitele în care folosim informația transmisă către audiență pe această cale. * Oricum, mijloacele vizuale și audio subliniază într-un fel ceea ce spunem, de aceea nu trebuie să le folosim exagerat. * Verificăm scrierea și punctuația materialelor prezentate. * Nu citim tot textul de pe planșă sau din imaginea video, avem toate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sau al prelegerii academice, cu atât mai des va folosi termeni cu caracter vag. Analize de acest fel au fost realizate și pe discursurile și interviurile politicienilor care au scos la iveală conținuturile vagi ale mesajelor pe care le transmit audienței. S-a constatat că uneori lipsa de precizie a ideilor este intenționată, fiind folosită în scopul evitării angajării problemelor sensibile, mai puțin favorabile pentru politician sau pentru formațiunea politică din care face parte. Unii dintre actorii politici români intervievați de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sintetizează, cântărește evidențele, ascultă tonul vocii, este gata să vorbească 10 Pune întrebări potrivite Are o atitudine pasivă Caută să dea sens la ce aude și să clarifice ce pare confuz Anexa 1 ETAPELE ELABORĂRII ȘI PREZENTĂRII UNUI DISCURS Cunoașterea audienței Trebuie să dăm răspuns la câteva întrebări: * Cât de mulți oameni vor fi în sală? * Care este gradul lor de educație, sexul, vârsta, profesia, interesele? * Ce cunosc despre problema pe care o tratăm? * Cât de mult vor dori să știe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la cinci probleme cheie pe care le abordăm. 3. Pentru fiecare problemă cheie în parte, dezvoltăm argumente consistente. Includem statistici, evenimente, exemple. 4. Elaborăm o introducere pertinentă și o concluzie puternică. Scriem și rescriem ce vom face * Conexiunea imediată cu audiența." Încălzirea" are pentru vorbitor importanță la fel de mare ca și pentru audiență. Ne rezervăm timp să ajungem confortabil la podium și să obținem atenția publicului. * Oferim "harta ideilor". Prezentăm audienței ce vom spune, cum ne-am gândit să expunem ideile și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
problemă cheie în parte, dezvoltăm argumente consistente. Includem statistici, evenimente, exemple. 4. Elaborăm o introducere pertinentă și o concluzie puternică. Scriem și rescriem ce vom face * Conexiunea imediată cu audiența." Încălzirea" are pentru vorbitor importanță la fel de mare ca și pentru audiență. Ne rezervăm timp să ajungem confortabil la podium și să obținem atenția publicului. * Oferim "harta ideilor". Prezentăm audienței ce vom spune, cum ne-am gândit să expunem ideile și cât de mult timp va lua fiecare din problemele propuse. De
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
concluzie puternică. Scriem și rescriem ce vom face * Conexiunea imediată cu audiența." Încălzirea" are pentru vorbitor importanță la fel de mare ca și pentru audiență. Ne rezervăm timp să ajungem confortabil la podium și să obținem atenția publicului. * Oferim "harta ideilor". Prezentăm audienței ce vom spune, cum ne-am gândit să expunem ideile și cât de mult timp va lua fiecare din problemele propuse. De pildă: "În următoarele 20 de minute voi parcurge împreună cu dumneavoastră cele trei etape cheie ale ..." Folosim trei criterii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de mult timp va lua fiecare din problemele propuse. De pildă: "În următoarele 20 de minute voi parcurge împreună cu dumneavoastră cele trei etape cheie ale ..." Folosim trei criterii de evaluare a priorității informației pentru a fi siguri că nu dăm audienței prea mult: 1. trebuie să știe; 2. e bine să știe; 3. nu trebuie să știe. * Folosim limbajului conversațional. Vorbim audienței ca și cum am vorbi unui prieten. Evităm jargonul. Folosim cuvinte și propoziții scurte, precum și verbe active. Nu ne temem să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
trei etape cheie ale ..." Folosim trei criterii de evaluare a priorității informației pentru a fi siguri că nu dăm audienței prea mult: 1. trebuie să știe; 2. e bine să știe; 3. nu trebuie să știe. * Folosim limbajului conversațional. Vorbim audienței ca și cum am vorbi unui prieten. Evităm jargonul. Folosim cuvinte și propoziții scurte, precum și verbe active. Nu ne temem să fragmentăm propozițiile în mod obișnuit oamenii discută în acest mod. Folosim propoziții și fraze pe care oamenii și le amintesc din
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de televiziune, situații personale, evenimente din copilărie, glume etc. * Repetăm problemele principale. Realizăm acest lucru pe parcursul întregului discurs și din nou la sfârșitul lui. Folosim exemple, ilustrații, comparații, citate, statistici; orice ne poate ajuta să construim o imagine în mintea audienței. * Pregătim un discurs de 18 la 25 de minute. Optsprezece este de preferat, timp în care se includ patru minute pentru introducere, zece minute pentru partea principală și patru minute pentru încheiere. * Elaborăm o încheiere eficientă. Pentru încheiere pur și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Elaborăm o încheiere eficientă. Pentru încheiere pur și simplu putem să reluăm mesajul central, după care folosim o scurtă întâmplare sau un citat bine cunoscut precum și orice altceva legat de ideea principală a discursului. Scopul unui discurs este să determinăm audiența să acționeze ori să gândească într-un anumit mod. În acest sens, lucrăm pentru a dobândi arta declanșării unei provocări. Exersăm, repetăm, imaginăm * Decidem asupra modului de redactare a discursului. Vrem să îl scriem complet? Credem că doar câteva fișe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
litere mari și spații duble sau triple. Nu capsăm paginile. Numerotăm paginile. Nu despărțim o idee pe pagina următoare. * Exersăm rostirea discursului. Repetăm discursul în fața oglinzii, ne înregistrăm cu o cameră video sau un casetofon. Stăm în picioare și vizualizăm audiența ca și cum ar fi în fața noastră. * Pregătim mijloace audiovizuale. Cercetările arată că reținerea informației prezentate cu suport vizual este de 65 de procente după trecerea a 5 zile în comparație cu numai 5 procente fără asemenea suport. Însă nu permitem ca ele să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
informației prezentate cu suport vizual este de 65 de procente după trecerea a 5 zile în comparație cu numai 5 procente fără asemenea suport. Însă nu permitem ca ele să devină niște cârje care, în cele din urmă, ne ia privirea de la audiență. Ceea ce intenționăm să arătăm să fie strălucitor, clar și suficient de amplu. * Analizăm sala în care vom vorbi. Dacă este posibil, mergem în sala în care vom rosti discursul ca să eliminăm surprize mai puțin plăcute. Răspunsurile la câteva întrebări sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
vorbim? Rostirea discursului * Ne îmbrăcăm potrivit situației. Purtăm ceva confortabil și conservator. Evităm cămășile albe strălucitoare, bijuteriile mari sau orice altceva care strălucește și poate distrage atenția. * Asigurăm o introducere potrivită. Este responsabilitatea noastră să asigurăm suficientă informație astfel ca audiența să accepte sursele drept credibile. * Stăm în picioare și respirăm adânc. Flexăm mâinile și ridicăm pieptul când respirăm. Este o modalitate bună să calmăm nervii. * Menținem contactul vizual cu audiența. Căutăm priviri prietenoase aflate în centrul sălii și începem discursul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
potrivită. Este responsabilitatea noastră să asigurăm suficientă informație astfel ca audiența să accepte sursele drept credibile. * Stăm în picioare și respirăm adânc. Flexăm mâinile și ridicăm pieptul când respirăm. Este o modalitate bună să calmăm nervii. * Menținem contactul vizual cu audiența. Căutăm priviri prietenoase aflate în centrul sălii și începem discursul ca și cum ne-am adresa lor. Continuăm apoi să mutăm privirea în jurul sălii rostind fiecare idee către o altă persoană. * Variem tonul și viteza cu care vorbim. Manifestăm entuziasm prin voce
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
prin voce pentru fiecare problemă pe care o abordăm. Nu vorbim prea încet, prea tare, prea rar sau prea repede. Nu folosim filtre cum sunt "hm", "ă". În locul lor facem o pauză. * Folosim eficient gesturile și expresiile faciale. Zâmbim către audiență. Folosim gesturile cu mâna în mod potrivit. Între gesturi, ne odihnim mâinile sau le punem încet pe pupitru. Ne aplecăm ușor înainte. Ne deplasăm de lângă podium dacă este posibil. * Să fim pregătiți să răspundem la întrebări. Ne gândim la patru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
zornăim cheile în buzunar. * Poziția este importantă. Stăm drept. Așezăm mâinile ușor pe lângă corp. GLOSAR Analiza textului se referă la procesul derivării informației de înaltă calitate din text, dedusă în mod tipic prin identificarea pattern-urilor și folosirea mijloacelor statistice. Audiență persoanele care sunt receptorii mesajului, mai ales a celui prin mass-media. Canal mijloacele comunicării prin care mesajele curg de la sursă la destinație. Cele mai multe feluri de comunicare includ canale multiple. Cod un sistem de semne legate prin convenții. Codarea se referă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
16, 34, 35, 36, 38, 41, 51, 52, 59, 67, 145 perceptivă, 41 socială, 33 ajutoare vizuale, 147 analogie greșită, 128 arta comunicării eficiente, 12 articulare / pronunție, 149 Ascultare activă, participativă, 160 atentă, 160 marginală, 160 ascultător eficient, 159, 165 audiență, 19, 26, 27, 39, 82, 86, 172, 173 autoprețuire, 37 B Bariere (filtre) mecanice, 42 psihologice, 42 semantice, 42 C căile convingerii și credibilității, 126 canal, 28 capacitate de comunicare, 16, 82, 86, 159 Cod, 28, 182 nonverbal, 28 al
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
fi rezolvată de România să fie aceea a dinastiei, având în vedere că regii acestei țări, din dinastia domnitoare a Prusiei, au luptat contra Germaniei. Averescu a replicat spunând că nu poate conveni la "decapitarea" suveranului său și a cerut audiență la Kaiser pentru a-l susține pe regele Ferdinand I. Neavând o alternativă mai bună, Germania acceptă "un Ferdinand docil". Cu toate acestea, la 27 februarie/11 martie 1918, generalul Averescu își prezintă demisia. Noul guvern, condus de Al. Marghiloman
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
aeriene. Viitorul război, văzut ca un "război total", trebuia să atingă în întregime și sub toate formele popoarele împotriva cărora era îndreptat. Aviația ar putea utiliza pe scară largă armele chimice. Profesori de renume precum Hanslian și Bergensdorff, cu largă audiență în cercurile Reich-ului, susțineau că arma chimică "este arma de căpetenie a strategiei moderne"667. Pentru edificarea imensului aparat militar, care se va pune în mișcare în anul 1939, cheltuielile Germaniei se ridicau în anul 1936 conform datelor publicate în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de la sfârșitul anilor '60, pe fondul unor evoluții specifice în mediul internațional. Expansiunea transporturilor aeriene a sporit mobilitatea teroriștilor și, în plus, le-a oferit ținte vulnerabile, în acest context proliferând cazurile de deturnare. Creșterea semnificativă a sferei potențiale de audiență a televiziunii le-a oferit teroriștilor mijloace eficiente de propagandă și, în același timp, i-a ajutat să răspândească frica în rândul populației. În sfârșit, afinitățile de interese și convingeri au stimulat cooperarea între diverse organizații teroriste (Kiras, 2005, p.
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
Elvis, mumie criogenată în viață, pedofil nedovedit de justiție, retardat ascuns în Neverland, pradă inocentă a anturajului, miliardar falit, sociopat dependent de calmante și, la final, tristă carcasă umană hăcuită cinic în mass-media de monstruoasa curiozitate a publicului, aducătoare de audiență și de bani pentru oligarhii media de pe tot globul. Românii însă au avut un Michael Jackson al lor. Ia să ne aducem aminte: Muzica occidentală a fost, în România lui Ceaușescu, unul dintre cele mai eficiente canale de sabotare a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lui impetuoasă îl împiedică să fie bun la comploturi și la sforării migăloase, astfel încât, acum, a fost lesne de prins în plasă. În al doilea rând, s-a schimbat atitudinea mass-mediei ieșene, care, în foamea ei de senzațional și de audiență, nu-l mai menajează ca altădată, ceea ce e un continuu prilej de iritare pentru cineva care nu se ferește de confruntări față în față, dar pe care hărțuiala zilnică cu roiurile de viespi îl vlăguiește și îl întărâtă. Nu în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]