9,865 matches
-
disidente, chiar protestatare, se fac auzite cu ajutorul radiourilor libere din Occident, mai ales al Europei Libere, astfel că Liviu Cangeopol sau Dan Petrescu la Iași, Andrei Pleșu și Mircea Dinescu la București, se alătură acum Doinei Cornea sau lui Mihai Botez. Poeziile Anei Blandiana continuau să circule, în frunte cu subversivul Motan Arpagic, Bujor Nedelcovici publică la Paris Insula, dar se întoarce la București ca să înfrunte represaliile. În străinătate, Operația "Villages Roumains" prinde contur și amploare, devenind tot mai mult o
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cele mai multe) sunt legate de datini și obiceiuri; - sunt zise, recitate sau cântate în șezători sau la clacă, în diferite ocazii; - sunt legate de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată (5 Ț 6 sau 7 Ț 8 silabe); - versul are, de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
incepand cu numarul 42 din 1919, „Literatura” sau „Critică literară”. Aici sunt republicate texte literare și eseuri critice din revistele „Luceafărul”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Gazeta de Transilvania” etc. Din reviste precum „Însemnări literare” sau „Convorbiri literare” sunt reproduse texte de Demostene Botez, Mihail Sadoveanu, I. Agârbiceanu, D. Anghel, Ilarie Chendi, Ț. Ștefanelli, Ion Creangă, Titu Maiorescu, G. Bacovia. Se republică (din „Timpul”) articolul lui M. Eminescu Despre programe (65/ 1919), apare articolul lui Duiliu Zamfirescu intitulat Bucovina (65/1919), iar N. Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285898_a_287227]
-
pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul său de foc. În interbelic, școala critică, ieșită călită din "războiul manualelor", se preface în criticism, găsindu-și "prelungirea ei "hipercritică"" în figurile dominante ale lui C.C. Giurescu și P.P. Panaitescu (Zub, 2000, p. 7). Iată cum era anunțată concepția
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sinuoasă a intrărilor și ieșirilor europene ale românilor (Bozgan et al., 2003, pp. 3-4). Prima noastră europenizare" s-a produs odată cu primirea "Sigiliului Romei". Cucerirea romană a Daciei, urmată de romanizarea și integrarea lumii dacice in orbis romanus au asigurat botezul european al poporului român în proces de înjghebare etnogenetică. Reculul, retragerea din Europa, a venit însă cu marile migrații ale popoarelor care au așezat un gros strat de zgură deasupra fondului nostru european. Totuși, în dedesuptul acestuia continua să palpite
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Rizea din Nucșoara (Dumitrescu et al., 1999, p. 188), Mircea Dinescu (Dumitrescu et al., 1999, p. 197), Corneliu Coposu (Mitu et al., 1999, p. 134), Ileana Samoilă, Ioan Ioanid, Doina Cornea, Dorin Tudoran, Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Mihai Botez, Gabriel Andreescu, Gavril Vatamaniuc (Mitu et al., 1999, pp. 114, 115, 117). Simbolul martirologiei comuniste a fost închisoarea Doftana, rămasă în memoria comunistă drept un "lieu de terreur" în care au fost torturați și exterminați opozanții regimului burghezo-moșieresc. În deplin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui Ștefan Emilian un consult, la care au luat parte d-nii medici: — Dr, Filipescu, medic primar al orașului Iași — Col.dr. Otremba, medic șef al Corpului al IV-lea de armată — Dr. Riegler, profesor la facultatea de medicină — Dr. C. Botez — Dr. Negel Deși mai mulți din acești domni medici aveau să plece din Iași încă din 13 iulie, totuși și au amânat plecarea pentru a putea asista pe poetul nostru. În urma unei cercetări minuțioase la care l-au espus pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
drept pe la liturghii, după vechea cuviință, dar un suflet religios nu era.” De unde această informație?! Autorul vorbește, cum vedem mai sus, de „surse autorizate” or, o sursă cum nu se poate mai autorizată, cel puțin în această privință, este Corneliu Botez care iată ce spune despre Gheorghe Eminovici, în „Omagiu lui Eminescu” din 1909: „...obijnuia să-și invite rudele și prietenii la Ipotești, unde-i primea și ospăta bine, mai ales la sărbători mari, cum e la Paști ori la sf.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Îi ducea la biserică, unde asculta slujba cu multă evlavie, căci atât dânsul cât și mama poetului erau religioși, nu lipseau duminica și în zi de sărbătoasre de la biserică și se supuneau obiceiurilor religioase în mod strict.” (p. 34-35) Corneliu Botez notează că deține informația de la doctorul Hyneck, un cunoscut al familiei Eminoivicenilor și al lui Mihai Eminescu. Leca Morariu a descoperit, în perioada interbelică, un document foarte importan: fotografia unui prieten al lui Mihai Eminescu, un oarecare Focșăneanu, pe spatele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Racoviță (Sfinx), Delavrancea, Const. Mille, Al. Rubin, Fred. Dame, Zamfir Arbure, Grigore Ventura, I. Popescu, D. Rocco, N.D. Georgian, Procopiu, Dionisie Miron, L. Cazzavillan, Marion, Leon Nicoleanu-Fix, Al. Gorun-Hodoș, Nerva Hodoș, Ulpiu Hodoș, I. Rusu-Șirianu, Radu Popea, Mihail Gelianu, Corneliu Botez, C. Hamangiu, Paul Cinculescu, N. Gorovel, Dim. Constantinescu-Teleor, Brăneanu, Gh. Rădulescu, Paleologu, I.C. Bacalbașa, Anton Bacalbașa, C. B. Stamatiu, pictorii și sculptorii: Grigorescu, Storck, I. Georgescu, D. George Crăiniceanu, dr. Neagoe, Grigore V. Maniu, Grigore Manolescu, Hasnaș, Ștefan Iulian, doamnele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Nu te asupri, / Nu te nărăvi, / Nu te năvăli, / Nu te năpăsti, / Copiii nu-mi sărăci! / Nu te amesteca, / Nu te apuca. / Nu amesteca, / Copiii tăi cu-acesteia! / Nu te apuca / Oalele, / Tindeicile / Și strecurătorile. / Casa / Și masa." 91 După botez, una dintre rugăciunile pe care le rostesc părinții și pe care o învață și copilul, mai târziu, primenește întreaga casă: "Cruce-n casă, / Cruce-n masă, / Cruce-n patru cornuri de casă. " 92 Astfel, ceremonialul nupțial este o continuare a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
primenind legăturile dintre uman și cosmic. I.2.1. DE LA ARHETIP LA IMAGINE MITICĂ 1. APA Element cosmogonic universal, simbol al nașterii și al morții 125, apa integrează și dezintegrează; noul venit pe lume este "împământenit" cu ajutorul apei, prin taina botezului, cel plecat pe ultimul drum va fi condus de ființa apei pentru a i se dezlega rădăcinile din pământul acestei lumi. Desăvârșind ieșirea la viață a increatului, apa șlefuiește informalul, deschizând calea înspre cunoașterea ființei din lucruri. "Adevărat ochi al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca pâinea, / Sănătos ca oul, / Rumen ca bujorul,/ Atrăgător ca busuiocul, / Și alb ca laptele" sau "Să fie sănătos / Și norocos / Și mintos / Și voios / Și frumos / Și drăgăstos / Și-nvățat / Și bogat / Om de treabă." 202 Prin apa de la botez se stabilesc legăturile cu lumea profană, dar și cu lumea sacră; apa de la botez se aruncă întotdeauna într-un loc curat, lângă un pom sau pe straturile de flori,,iar luminile de la botez se păstrează în casa unde se află
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
laptele" sau "Să fie sănătos / Și norocos / Și mintos / Și voios / Și frumos / Și drăgăstos / Și-nvățat / Și bogat / Om de treabă." 202 Prin apa de la botez se stabilesc legăturile cu lumea profană, dar și cu lumea sacră; apa de la botez se aruncă întotdeauna într-un loc curat, lângă un pom sau pe straturile de flori,,iar luminile de la botez se păstrează în casa unde se află copilul botezat, rostindu-se "Rugăciunea săptămânei": "Sfânta Vineri, Vinerea, / C-ești la față tinerea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Om de treabă." 202 Prin apa de la botez se stabilesc legăturile cu lumea profană, dar și cu lumea sacră; apa de la botez se aruncă întotdeauna într-un loc curat, lângă un pom sau pe straturile de flori,,iar luminile de la botez se păstrează în casa unde se află copilul botezat, rostindu-se "Rugăciunea săptămânei": "Sfânta Vineri, Vinerea, / C-ești la față tinerea / Inima-ți încărunțea, / Nime nu se pricepea. Numai trei fete fecioare / A lui Lazăr sorioare: Una Maria Malina, / Una
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Câte patru ori / Scos îi va fi sufletul / Din negură, / Din păcură, / Din văpaia focului, / De supt talpa iadului / Din viță, / În viță, / Până într-a șaptea viță." 203. Când se face cumetria masa dată în cinstea nașilor, în ziua botezului femeia care a născut (numită "nepoată" în Bucovina) trebuie să spele mâinile moașei: "toarnă apă curată într-un blid și apoi, luând cu mâinile sale apă de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
într-un blid și apoi, luând cu mâinile sale apă de-aceea, spală cu dânsa mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a treia zi după botez, are loc "scăldăciunea" când copilul este scăldat de nași. Moașa este cea care pregătește "scăldătoarea", turnând "apă curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de grâu, mărar, mintă, romaniță, mac, sămânță de cânepă dar și mai multe pene de pasăre "ca să priceapă și să învețe ușor (copilul), și tot așa să trăiască în lume." 205 După "scăldăciune", nașa cu celelalte femei, luând lumânarea de la botez într-o mână, o sticlă cu rachiu fiert cu miere și un pahar în cealaltă mână, pleacă după moașă care a luat "apa" în care a fost scăldat copilul și "prinzându-se de mână și formând un danț se duc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
busuioc, romaniță, sulfină, peliniță, lemnul Domnului: "Drept aceea, fiecare care se apucă de scăldat, după ce l-a spălat acum peste tot corpul, până ce s-a făcut curat cum l-a pus mă-sa în fașă, când l-a pornit la botez, îndată îi taie unghiile, anume ca și sub unghii să-l poată astfel spăla, ca să nu rămâie și sub acestea nici un pic de tină, pentru că dacă nu face acestea, pe cealaltă lume va avea grea răspundere, apoi și pentru aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în Bucovina, moașele aprind o lumânare, o pun pe masă ca să ardă toată noaptea deoarece "venind ursitorile și neaflând lumină în casă (...) se mânie și-i ursesc o soartă rea" 287. Bucovinencele au foarte mare grijă să păstreze lumânările de la botez pentru că nu e bine să le dea cuiva, "ci să ardă numai în casa unde se află copilul de curând botezat" 288. Pentru ca femeia să iasă din starea de "necurăție", după ce e spălată, moașa ia așternutul în care a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arbore malign 321. a. Nașterea Închinarea la un pom roditor care se face fie direct, fie prin apa de la scăldătoarea copilului care se aruncă la rădăcinile copacului, primenește și "înveșnicește" viața noului născut. Astfel, după scăldarea copilului de către nași, după botez, "apa" este supusă unui ritual al "rodirii" vieții: Ajungând la pomăt, se opresc la un măr sau păr sau la alt pom verde, sănătos și frumos, care se află la un loc curat (...) și acolo apoi toarnă scăldătoarea la tulpina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prea face! / Și oare de ce n-aș prea face? / Că Iuda-n rai a intrat / Și raiul ți l-a prădat! / Dar din rai ce s-a luat? / Soarele / Cu zorile, / Luna cu luminile, / Stelele cu razele, / Scaunu județului, / Ciubărul botezului, / Păhărelul mirului! Du-te, Maică, fii-mi bună, / Și ia tunuri și mi-l tună, / Prinde, Maică, tuna, / Doar Iuda s-a spăimânta, / Toate-n rai că le-a lăsa, / Și raiul a rămânea / Rai frumos și luminos / Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cuvine să ducă un cucoș și mireasa o găină, dar mai adeseori duc amândoi găini. Paserile se caută ca să fie sănătoase și frumoase, pentru ca viața lor să fie frumoasă. Tot o găină este dator să ducă și tatăl copilului la botez."256 În riturile de înmormântare, găina este un animal psihopomp, călăuzind sufletul mortului pe lumea cealaltă: "Găina sau cucoșul se dau peste groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin stele, prin spini și sufletul în urmă tot merge"; Găina ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 14. 200 Ibidem, pp. 21-22. 201 Ibidem, pp. 40-41. 202 S. Fl. Marian, Op. cit., vol. I, VII, Scăldătoarea, pp. 57-64. 203 S. Fl. Marian, Op. cit., vol. I, XII, Botezul, pp. 104-126. 204 Ibidem, p. 160. 205 Ibidem, p. 163. 206 Ibidem, p. 167. 207 Ibidem, p. 176. 208 Ibidem, p. 177. 209 Ibidem, p. 230. 210 Ibidem, p. 243. 211 Ibidem, p. 246. 212 Ibidem, p. 247. 213 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
franceze pentru a putea strânge fonduri pentru armata engleză. Ludovic, 159 într-un impuls, i-a oferit Mariei Mancini bijuteriile, iar la scurt timp a urmat sfârșitul relației lor. îndrăgostit, Ludovic a hotărât să-și anunțe mama și nașul de botez că a găsit persoana potrivită cu care să se căsătorească. Atât regina mamă, cât și primul ministru au încercat să-l convingă pe Ludovic de absurditatea ideii, mai ales că Maria Mancini nu era de origine nobilă. Acest lucru reiese
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]