9,745 matches
-
cel puțin potențială, de a acționa pentru a-l elimina/fructifica - de fapt acest „ceva” este considerat de comunitate a fi o „problemă” la care trebuie găsite soluții și față de care trebuie să acționeze. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu e o problemă socială pentru respectiva colectivitate. Dar definirea problemei sociale doar cu condiția asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de fapt acest „ceva” este considerat de comunitate a fi o „problemă” la care trebuie găsite soluții și față de care trebuie să acționeze. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu e o problemă socială pentru respectiva colectivitate. Dar definirea problemei sociale doar cu condiția asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor sociale. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemă” la care trebuie găsite soluții și față de care trebuie să acționeze. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu e o problemă socială pentru respectiva colectivitate. Dar definirea problemei sociale doar cu condiția asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor sociale. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemei sociale doar cu condiția asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor sociale. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respectiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca problemă, dar, la un moment dat, în anumite condiții, poluarea va
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor sociale. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respectiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca problemă, dar, la un moment dat, în anumite condiții, poluarea va deveni, inevitabil, formulată de către colectivitatea respectivă ca problemă de soluționat. Ea este potențial o problemă care va
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respectiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca problemă, dar, la un moment dat, în anumite condiții, poluarea va deveni, inevitabil, formulată de către colectivitatea respectivă ca problemă de soluționat. Ea este potențial o problemă care va deveni actual o problemă. Un obiectiv al sociologiei este acela de a detecta problemele potențiale și de a identifica condițiile în care o problemă potențială va deveni una
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
face eforturi pentru conștientizarea respectivei probleme și dezvoltarea voinței de a acționa. Obiectivele „marketingului social” Unul este acela de a face conștientă o problemă potențială. Un exemplu: violența împotriva femeii, între anumite limite, nu este, tradițional, în multe segmente ale colectivității o problemă socială. Adică ea este acceptată ca normală, și nu ca ceva anormal, care trebuie eliminat. Întrebarea este cum s-ar putea acționa ca violența să devină o problemă socială. Latent/Manifest Odată acceptată problema socială, poate exista în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
moduri distincte: latentă sau manifestă. Latent: ea este considerată ca fiind o problemă, ceva negativ, care ar trebui să fie eliminat sau o oportunitate de a fi fructificată, neexistând o motivație/voință de acțiune pentru soluționarea ei. Cu alte cuvinte, colectivitatea are o atitudine pasivă față de respectiva problemă. Sunt trei situații responsabile pentru situarea în latență a unei probleme: a) deși acceptată ca problemă, în raport cu altele mult mai grave, acțiunea pentru soluționarea ei nu este o prioritate; b) nu există soluții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai grave, acțiunea pentru soluționarea ei nu este o prioritate; b) nu există soluții la respectiva problemă; c) există rezistențe importante la soluționarea ei, pentru că acțiunea afectează interesele/opțiunile altor segmente ale societății; Pasivitatea este asociată cu o anumită resemnare: colectivitatea nu are o soluție care să-i motiveze acțiunea sau se află în imposibilitatea de a promova soluții care par a fi eficiente. Corupția poate fi acceptată negativ, cu resemnarea de a nu găsi modalități de acțiune. Ea este negativ
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pusă ca problemă de soluționat. Se caută identificarea naturii problemei, se formulează soluții și se acționează pentru rezolvarea respectivei probleme. Centralitate Starea de manifest a unei probleme poate evolua spre centralitate. O problemă socială este centrală în cazul în care colectivitatea o consideră a fi prioritară: îi acordă atenție prioritară, investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă socială sau, eventual, câteva probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una tinde să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de centralitate este plasată la un moment dat o singură problemă; rar sunt plasate câteva probleme. Rezumând, putem caracteriza nivelurile unei probleme sociale astfel: Nivelul problemei sociale Caracteristici Potențială Are toate caracteristicile unei probleme sociale, dar nu este formulată de către colectivitate ca o problemă. Nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o problemă socială, dar în anumite condiții poate fi asumată conștient ca problemă. Latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, dar asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Are toate caracteristicile unei probleme sociale, dar nu este formulată de către colectivitate ca o problemă. Nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o problemă socială, dar în anumite condiții poate fi asumată conștient ca problemă. Latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, dar asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Manifestă Problema socială, considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: voința de acționa. Centralitate O stare a problemei sociale manifeste care este considerată a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivelul conștiinței colective ca o problemă socială, dar în anumite condiții poate fi asumată conștient ca problemă. Latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, dar asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Manifestă Problema socială, considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: voința de acționa. Centralitate O stare a problemei sociale manifeste care este considerată a avea prioritate pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți ai dinamicii problemelor sociale După cum
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este strict limitată în timp. Poate că o asemenea situație este relativ evidentă. Mai puțină de explicat este faptul că multe probleme sociale involuează de la starea manifestă la cea latentă, adică de la starea de obiectiv de soluționat, aflat în atenția colectivității, la una de pasivitate, chiar de demoralizare: „Ar fi bine, dar ce se poate face? Nu se prea poate face nimic”; mai rar, chiar la starea de potențialitate. Se pot menționa următorii factori care produc involuția unei probleme sociale: a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tipuri de probleme sociale: problemă-stare (război, cataclisme, conflicte, căderea economiei etc.) și problemă-cauză (factorii care produc ori sunt responsabili de starea respectivă). Problemele-stare sunt conștientizate, de regulă, adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate - de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv, colectivitatea își poate imagina probleme sociale iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de regulă, adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate - de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv, colectivitatea își poate imagina probleme sociale iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Din acest motiv, colectivitatea își poate imagina probleme sociale iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea Engels: „imaginarea unor cauze false” din cauza incapacității cognitive sau din interesul de a identifica alte cauzele decât cele reale. Pe fosndul unui deficit de cunoaștere a cauzelor, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemelor-cauză au deci adesea o funcție compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. De aici și receptivitatea diferitelor explicații, în lipsa altora mai ușor de înțeles. Iată câteva exemple. Isteria identificării vrăjitoarelor care a cuprins secole de criză este un caz paradigmatic. Un alt exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trebuie să aibă mai multe paliere. 1. Diagnoza problemei potențiale/actuale - în diagnoza problemei potențiale/actuale intră mai multe niveluri de analiză: a) identificarea problemei - delimitarea unui fenomen/proces care, actual sau potențial, afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b) determinarea magnitudinii problemei - pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o magine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate, ai economiei, ai delincvenței, ai poluării, ai nivelul mortalității infantile, ai gradului de satisfacție/insatisfacție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colectivă a problemelor sociale sunt utilizate metode ca sondajele de opinie, scalele de atitudine, focus-grupurile, dar și analizele de conținut (presă, discurs politic). O atenție specială trebuie acordată formulările „problemelor-cauză” de către actorii sociali și funcțiilor acestor formulări. 3. Analiza activității colectivității de a face față problemelor sociale - în primul rând trebuie făcută o listă cu activități/soluții practicate de colectivitate; în al doilea rând, este necesară evaluarea eficacității/eficienței soluțiilor practicate. 4. Identificarea de noi soluții la problemele sociale - analiza problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conținut (presă, discurs politic). O atenție specială trebuie acordată formulările „problemelor-cauză” de către actorii sociali și funcțiilor acestor formulări. 3. Analiza activității colectivității de a face față problemelor sociale - în primul rând trebuie făcută o listă cu activități/soluții practicate de colectivitate; în al doilea rând, este necesară evaluarea eficacității/eficienței soluțiilor practicate. 4. Identificarea de noi soluții la problemele sociale - analiza problemelor sociale nu trebuie să se mărginească doar la identificarea și explicarea lor și a acțiunilor practicate de colectivitate. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de colectivitate; în al doilea rând, este necesară evaluarea eficacității/eficienței soluțiilor practicate. 4. Identificarea de noi soluții la problemele sociale - analiza problemelor sociale nu trebuie să se mărginească doar la identificarea și explicarea lor și a acțiunilor practicate de colectivitate. Este importantă și adoptarea unei orientări constructive. Sociologia trebuie să contribuie la producerea unor noi soluții, la selectarea lor, pe baza preevaluării acestora, la implementarea și corectarea lor. Contribuția la creșterea capacității colectivităților de înțelegere a problemelor sociale și de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
explicarea lor și a acțiunilor practicate de colectivitate. Este importantă și adoptarea unei orientări constructive. Sociologia trebuie să contribuie la producerea unor noi soluții, la selectarea lor, pe baza preevaluării acestora, la implementarea și corectarea lor. Contribuția la creșterea capacității colectivităților de înțelegere a problemelor sociale și de evaluare a soluțiilor adoptate influențează mult și creșterea capacității de dezvoltare socială. Componentele/Fazele procesului dezvoltării sociale În continuare voi introduce o serie de concepte-cheie ale paradigmei dezvoltării sociale și, totodată, fazele procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mult și creșterea capacității de dezvoltare socială. Componentele/Fazele procesului dezvoltării sociale În continuare voi introduce o serie de concepte-cheie ale paradigmei dezvoltării sociale și, totodată, fazele procesului de dezvoltare socială. Prima fază: identificarea și diagnoza problemei sociale; estimarea voinței colectivității de a acționa pentru soluționarea acesteia. Faza a doua: identificarea obiectivelor de dezvoltare, formulate în conștiința colectivă, în demersul actorilor sociali, sau propunerea unor noi obiective. Societățile actuale sunt tot mai mult orientare spre dezvoltarea unor programe de dezvoltare socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau nu obiectivul global? Sunt efecte laterale/secundare pozitive sau negative/perverse ale strategiei? Care este costul implementării strategiei: e acest cost acceptabil și, mai ales, sustenabil? Un exemplu este strategia de a lansa programe de mobilizare a membrilor unor colectivități pentru realizarea unor obiective de dezvoltare economică și socială: crearea unor întreprinderi economice viabilă, lucrări de infrastructură, dezvoltarea unor instituții/servicii sociale. Pe lângă aceste obiective, strategia poate avea și efecte (impact) secundare/laterale: creșterea solidarității sociale, a capacității de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]