9,641 matches
-
de vară. Lilica Burciu STELELE Într-o seară fermecată de vară, pe când toată lumea visa, cerul sclipea de nenumăratele stele aurii, cu muzica lor fermecată la care nu puteai rămâne nepăsător. Pe covorul imens, se vedeau siluete încântătoare, iar în mijlocul lor dansa o preafrumoasă stea, aprinsă de farmecul muzicii. Se spune că demult, demult, de când s-a născut Hristos și de mai de mult, stelele sunt mărturia că El trăiește pe pământ. De aceea, eu aș vrea să zbor și să ajung
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
plin de farmec, după o zi teribilă de vară. Cerul este senin și prima stea apare pe boltă, parcă rătăcită, căutându-și suratele. Una câte una încep să se aprindă și ele, umplând cu sălășluirea lor cristalină cerul. În mijlocul lor, dansează preafrumoasa lună cuprinsă de farmecul muzicii sferelor. Este mister adânc și faptă dansul lor ca un balet dintr-o operă divină. Gânduri răzlețe nu-mi dau pace: Aș vrea să fiu o stea mică, strălucitoare... Cât de departe ajungi cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în care mă aflu și să știu că acolo voi trăi o viață veșnică. Ioana Râșcanu STELELE Cred că aveam doar câțiva anișori când am văzut pentru prima dată (spun prima dată , conștient) o steluță. Steluțe de zăpadă albe, spumoase, dansau în lumina unui bec din fața casei. Aveam vreo doi ani și jumătate și nu mai văzusem niciodată zăpadă. Cerul cernea încet-încet ca o plapumă de mătase în fața ferestrei, iar eu, o ștrengăriță , desenam pe sticla ușor aburită a ferestrei. Când
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
spună povești cu Alba ca Zăpada, Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana. Să poată să facă și ea parte dintr un basm, să poată face copiii fericiți și să le fie îngerii aproape și somnul dulce. Să fie pasăre pe cer, să danseze ca un fluture din floare-n floare și să încânte copiii cu ciripitul dulce. Să fie fată de împărat, dar nu rea, ci să ajute pe cei aflați în suferință, să fie lebădă pe ape pentru ca toți copiii să o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
e bine și simt cum aerul mă îmbată, neștiind să mă ducă mai departe, dar călătoria mea continuă spre îndepărtatul Soare. De acolo, din planeta lui, se vede sclipirea boabelor mari de aur, o pulbere fină de smaralde lucitoare care dansează în jurul mărețului Soare. Eu vin spre el, parcă mă atrage, înaintez încet, dar ce se întâmpă ?... Simt ceva, vraja se rupe... O ! nu !...Culoarea... muzica s-au dus, m-am pierdut în marele întuneric, dar voi continua să visez, căci
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
le puse în fașă un pahar cu vin. Nuci nu ne dă ? îl întrebară ei. El le făcu semn să ia din sac. Căprioara pocni o dată din picior și nuca s-a crăpat. Ieșiră pe ușă, în ninsoare, săltând și dansând. -Andrei, hai ! Andrei recunoscu glasul mamei și se ridică din pat. -Scoală-te, c-au venit George și Radu să plecați cu uratul. -Mamă, spune băiatul, au fost aici o căprioară și patru iepurași. -De-abia au plecat, spune mama zâmbind.
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Soții priveau În timp ce soțiile lor erau atinse de străini, dar nu se ofensau, nici măcar nu erau atenți, interpretând totul În manieră cea mai bună... Zilnic, se duc să se spele de trei-patru ori, petrecând o bună parte din zi cântând, dansând și bând27. Băile publice au fost disprețuite de reformatorii protestanți care se temeau că nuditatea publică aducea cu ea un comportament imoral. Îmbăiatul a devenit o activitate privată În multe părți ale Europei odată cu secolul al XVIII-lea. Urinarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
culorile și ființele? Auzea bine? Mirosul îi era dezvoltat? Deosebea bine gustul alimentelor? * Funcția mușchilor Era viguros? Umbla bine și mult? Obosea repede la mers? Obosea repede la muncă? Era îndemânatic la lucru? Era îndemânatică în gospodăria sa? Știa să danseze, știa să înoate? * Vorbirea Vorbea repede? Vorbea distinct? Vorbea bine? Era vorbăreț? Știa ceti? Scria a scrie? Știa să calculeze? Cânta? Avea voce pentru cânt? A învățat cântul? Îi plăcea să cânte? Cunoștea vreun instrument muzical? * Memoria Avea bună memorie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Irina, Val, Bunica), de revoltă, de evadare chiar, dar sînt anulate de forțele unui coșmar care nu suportă normalitatea. Așa se face că, în final, victimele, e adevărat, sub presiunea stăpînului, interior, îngenuncheat și el acum, așa cum cere regula jocului, dansează cu invadatorii. Stop! Constantin Popa Cînd vorbim despre oameni Cînd vorbim despre oameni (care știu măcar puțin din multele semnificații ale acestei calități), trebuie să ni-i închipuim ca pe niște permanente obiecte ale agresiunii fie biologică, socială, politică sau
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
inergative și tranzitive, prin adăugarea unui complement intern, de unde și posibilitatea de a trata inergativele ca tranzitive cu încorporare obligatorie și opacă a obiectului (Hale și Keyser 1993, Holmer 1999) − vezi infra, 4.3.1. și Capitolul 4, 4.: Ion dansează cu plăcere > Ion dansează rock'n-roll cu plăcere Ion cântă în corul școlii > Ion cântă cântece patriotice în corul școlii; ● treceri între tranzitive și inergative, prin ștergerea obiectului nespecific: Ion mănâncă sarmale toată ziua > Ion mănâncă toată ziua Ion scrie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adăugarea unui complement intern, de unde și posibilitatea de a trata inergativele ca tranzitive cu încorporare obligatorie și opacă a obiectului (Hale și Keyser 1993, Holmer 1999) − vezi infra, 4.3.1. și Capitolul 4, 4.: Ion dansează cu plăcere > Ion dansează rock'n-roll cu plăcere Ion cântă în corul școlii > Ion cântă cântece patriotice în corul școlii; ● treceri între tranzitive și inergative, prin ștergerea obiectului nespecific: Ion mănâncă sarmale toată ziua > Ion mănâncă toată ziua Ion scrie romane polițiste > Ion scrie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
4.3.1. Hale și Keyser (1993: 54) arată că verbele inergative − pe care le consideră adevăratele intranzitive − sunt cea mai simplă clasă de verbe denominale derivate prin încorporare (laugh 'a râde', sneeze 'a strănuta', neigh 'a necheza', dance 'a dansa', calve 'a cheli'71). Structura lexicală a unui verb inergativ ca laugh implică încorporarea într-un V abstract a centrului nominal N (al unui complement NP al V, sub guvernare). Încorporarea subiectului extern proiecției VP ar viola ECP (Hale și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
participă la alternanța cauzativă. Un eveniment cu cauză internă este conceptualizat ca fiind determinat de proprietățile inerente ale entității care participă la eveniment, fără intervenția unei forțe externe (verbe prototipice cu cauză internă sunt inergativele sing 'a cânta', dance 'a dansa'). Verbele care denotă evenimente cu cauză internă implicând un singur argument, care nu poate fi controlat din exterior, sunt verbe intranzitive care nu participă la alternanța cauzativă. Verbele cromatice, verbele de comunicare, verbele de emisie de sunete sunt clase coerente
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vedere al vericondiționalității, P și PI sunt identice, diferența constând în forma logică: P produce proprietăți, PI produce funcții propoziționale. Din moment ce PI nu presupune externalizarea unui argument intern, nimic nu împiedică apariția acestei operații în cazul verbelor intranzitive: PI(dance−dansa) =∃y˘[dance−dansa](y) (it is danced − se dansează). Generalizarea formei logice a PI: <(e,) π> → <(e,) p>, unde (e,) este opțional. Prin urmare, de câte ori apare un pasiv impersonal, există un element propozițional la nivelul VP (de tipul seem). Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
P și PI sunt identice, diferența constând în forma logică: P produce proprietăți, PI produce funcții propoziționale. Din moment ce PI nu presupune externalizarea unui argument intern, nimic nu împiedică apariția acestei operații în cazul verbelor intranzitive: PI(dance−dansa) =∃y˘[dance−dansa](y) (it is danced − se dansează). Generalizarea formei logice a PI: <(e,) π> → <(e,) p>, unde (e,) este opțional. Prin urmare, de câte ori apare un pasiv impersonal, există un element propozițional la nivelul VP (de tipul seem). Pentru rezolvarea "blocajului", e
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
constând în forma logică: P produce proprietăți, PI produce funcții propoziționale. Din moment ce PI nu presupune externalizarea unui argument intern, nimic nu împiedică apariția acestei operații în cazul verbelor intranzitive: PI(dance−dansa) =∃y˘[dance−dansa](y) (it is danced − se dansează). Generalizarea formei logice a PI: <(e,) π> → <(e,) p>, unde (e,) este opțional. Prin urmare, de câte ori apare un pasiv impersonal, există un element propozițional la nivelul VP (de tipul seem). Pentru rezolvarea "blocajului", e nevoie de expletivizare, care va crea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2003: 187) arată că inacuzativele nu pot atribui Cazul acuzativ nici măcar complementului intern, pe când inergativele pot avea complement intern. Bowers (2002: 213) analizează verbele inergative cu obiect intern ca fiind derivate de la structuri conținând un TrP: dance a jig 'a dansa un dans scoțian' drink an enormous drink 'a bea o băutură uriașă'. Pentru limba română, Hill și Roberge (2006: 10) remarcă, prin comparația tranzitivelor cu inergativele și cu inacuzativele, distribuția asimetrică a obiectului direct. ● Inergativele tranzitivizate acceptă cu ușurință obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cântecul făgăduit a cântat Internaționala/Marsilieza (apud Creția 1956: 116); în aceeași categorie intră și verbele care exprimă prin ele însele ideea de a produce un anumit lucru și nu altul, verbe care exprimă un rezultat determinat: a cânta, a dansa, a juca, a povesti înseamnă "a produce cântec, dans, joc, poveste, și nu altceva"; analiza pe care Creția o propune pentru aceste verbe intranzitive [inergative] este foarte apropiată de analizele moderne care folosesc conceptul de încorporare, de tipul celei aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Hurmuzaki, [1500−1520]: 177) că a ceti și a nu înțelege iaste a vântura vântul sau a fiiarbe apa (M. Costin, Viiața lumii, 162) Ea tușea necontenit, o tuse seacă (Bolintineanu, Elena, [1861]: 455) Era un dans pe care-l dansam la club (Pro TV, 3.01.2006) (b) Iară eu aș rămâne aicea cu voi și aș vie viiață îngerească (Alexandria, [1620]: 148) Cine va fi viatǔ în ceastă lume viața lui (Coresi, Carte cu învățătură, 1581, apud Pană Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de limbă. După cum se poate vedea din lista de exemple, complementul intern putea să apară atât cu verbe inergative, cât și cu verbe inacuzative. În limba actuală, acesta apare numai pe lângă câteva verbe, care întâmplător sau nu sunt inergative: a dansa un dans a dormi un somn a visa un vis. Apariția complementului intern pe lângă verbe reflexive (vezi exemplele cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
copil, o jucărie preferată, un cățeluș din plus cu blăniță albă si pete maronii. Și acum țin minte cum ne jucam în livada bunicilor, pe iarba fragedă și mătăsoasă. Când greierașul cânta, noi ne jucam și ramurile grele ale copacilor dansau și ne trimiteau mirosul fructelor îmbietoare. Razele din ce în ce mai palide ale soarelui ne mângâiau pe față, parcă își luau rămas bun. Noi ne simțeam minunat deoarece eram împreună. De când am început școala, cățelușul, a rămas pe primul raft al dulapului meu
Sfera by Ciurlică Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93582]
-
care o trăiește acesta în mod obișnuit (să se facă remarcat pe stradă datorită comportamentului său sau îmbrăcăminții sale, etc.); acest tip de exercițiu poate fi propus și la sfârșitul terapiei pentru „a anihila sentimentul de a fi ridicol”: să danseze, să facă gesturi excentrice, să scoată țipete ciudate... în timpul ședinței de terapie, iar apoi într-un spațiu public. O listă de exerciții de transpunere în situație Unul dintre obstacolele care apar în programul de tratament al pacienților fobici sociali provine
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
își apleacă ochii la cererea sa); - să telefoneze unei persoane apropiate și să-i vorbească despre probleme personale în timp ce terapeutul ascultă. Pentru pacienții care lucrează în grup, se poate propune participanților: - să cânte dintr-un instrument în fața celorlalți, sau să danseze; - să scrie, să mănânce, să bea în fața celorlalți; să iasă din încăpere, să revină în încăpere în timp ce toată lumea observă acest lucru în tăcere, sau să rămână așezat sub privirile celorlalți, ca într-o sală de așteptare; - să-și asume limitele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lumea noastră. Câinii supărați se vor adăposti la umbră își vor uita vorba până-n noaptea următoare. Mai țineți minte râul ? Prin părul răvășit acum zac zdrobite urmele podului de altădată. Pasul său este lin și unduitor. Între firele sale sticloase dansează peștii. În pieptul său nămolos broaștele rostesc o rugăciune începătoare. Resturile execuției sunt date înapoi celor care le revendică. Sfios simte deja o urmă de regret. În parc se reface tot ce s-a stricat. Unii mătură curățind gunoaiele scoase
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
dreapta, nici la stînga căci te apucă amețeala, așa-i de Întinsă stepa pentru ochiul meu, obișnuit cu munții. Dar În stepă te simți mai liber decît În munți”) și, mai ales, de multe ori citim În jurnal cum... se dansează: „Cu rușine trebuie să mărturisesc c-am dansat la Moghilău, c-am Îndrăznit să uit pentr-un moment nenorocirea noastră” (p. 17), „am dansat, dar nu era distractiv, fiecare era nervos, cu gîndurile lui și dansul nu era În stare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]