9,572 matches
-
bijuterii, bani de aur. A reușit de l-a fermecat pe împărat cu prezența ei seducătoare și cu arta cântecului ei. Experimentata curtezană l-a făcut de împărat să o frecventeze în continuare, relație care a durat șapte ani, spre disperarea împărătesei și a concubinelor. Frumusețea, senzualitatea și rafinamentul curtezanei Li Shishi i-a inspirat pe unii clienți îndrăgostiți și i-au dedicat versuri. Împăratul a imortalizat-o în tablouri și în versuri ca: Era cu neasemuire printre curtezane Un chip
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în posesia averilor, îl îndemna și pe el să se lanseze în relații cu femei vârstnice pentru același considerent, al banilor. Ieșirea în public, la teatru a lui Manon cu G.M, l-a adus pe cavaler în stare de disperare din cauza geloziei. Ceda însă de fiecare dată la mângâierile și jurămintele ei, ceda mulțumit că totuși este în inima ei, că se simțea iubit. Îl dezmierda cu cele mai dulci cuvinte și se învinovățea de nenorocirile pe care i le
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
continuă pe Coralie din "Iluzii pierdute". Iubirea pasională pentru Lucien capătă pentru Esther dimensiunea unei fixații și este în stare de orice pentru a-l ferici, pentru a-l ajuta să acceadă în lumea râvnită a aristocrației. Îl iubește cu disperarea curtezanei tăvălite în mocirlă și în impuritate și căreia îi este sete de devotamentul iubirii adevărate. Având ca unic sens al vieții iubirea pentru Lucien, convinsă că nu-și va putea împlini iubirea, Esther încearcă să se sinucidă. O salvează
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și pe Dumnezeu. Mizând pe cunoașterea psihologiei prostituatelor, mai cu seamă a celor îndrăgostite, prostituatele sunt ființe prin definiție schimbătoare care trec de la neîncrederea cea mai nătângă la o încredere totală. Fără măsură în tot ce fac, în bucurie, în disperare, în pietate sau impietate..., Herrera se folosește de femei de joasă speță precum Europa și Asia, îl aduce în mreje Estherei pe bancherul Nucingen. O îndeamnă Herrera: Trebuie să redevii Torpila. Fii zburdalnică, risipitoare, șireată, fără milă pentru milionarul pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
planuri, urmărind mai multe destine, al scriitorului romantic Victor Hugo, a apărut, după trei de decenii de muncă, în 1862, la Bruxelles. Personajul central este Jean Valjean, un condamnat la ocnă, la muncă silnică, pentru că a furat o pâine din disperare că nu putea asigura hrana copiilor sorei lui căreia îi datora faptul că l-a crescut. A evadat de câteva ori și a efectuat nouăsprezece ani de ocnă. Niciun han nu-l găzduia, era alungat pretutindeni. Doar episcopul Bienvenue, fostul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru plăcerea lui. Cu naivitate, scria că nu credea că face un lucru rău luându-și câte un amant care o ajuta să se întrețină. I-a mulțumit totuși pentru singurele zile fericite pe care le-au trăit împreună. Cu disperare scria că pentru ea viața s-a încheiat, i-a trimis o șuviță de păr și s-a sinucis. Pesimismul realist al autorului este un semnal de alarmă pentru cei care hotărăsc să-și ia viața și pentru cei care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lumea visurilor. Face uneori eforturi de a-și înviora existența prin lecturi, prin învățarea limbii italiene. Simte permanent nevoia de evadare, caută soluții și, când le găsește, după o scurtă perioadă de exaltare și de amăgire, revine la starea de disperare și de căutare a împlinirii visurilor ei romantice. Nașterea fetiței lor Berthe nu ameliorează relațiile în căsnicie. De altfel fetița a fost trimisă spre a fi crescută de o doică. O rază de speranță îi apare Emmei odată cu întâlnirea tânărului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de schimbare, îl imploră pe Rodolphe să fugă împreună într-o altă țară, dar el se gândea cum să o părăsească. Dezertarea iubitului ei o aduce într-o stare profundă de suferință. Se luptă cu stările ei de dezamăgire și disperare și își găsește alinare în credința în Dumnezeu. Purta talismane, se visa o sfântă, făcea acte de caritate: cosea haine pentru săraci, trimitea lemne de foc pentru lăuze, tricota haine pentru orfani, dădea de mâncare oamenilor fără căpătâi. Preotul era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
coboare curba dorinței. Emma face în continuare cheltuieli necugetate, se împrumută și ajunge să nu-și poată achita datoriile. Nici Léon, nici Rodolphe nu pot ori nu vor s-o ajute, ea și Charles s-au ruinat. Aflată în culmea disperării, cu visele de iubire destrămate, cu investirea pasiunii în amanți nedemni, cu sufletul romantic devastat, cu imposibilitatea de a evada din mediocritatea prozaicului, expusă disprețului și acuzelor de imoralitate, Emma Bovary își curmă suferințele și ia hotărârea de a se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Astfel își dezvoltă forțele creatoare cumulate cu ale altor oameni extraordinari, pentru progresul societății. Tânărul student Rodion Raskolnikov, înalt, frumos, inteligent, instruit, cu talent literar, cu gândire filosofică, cinstit, generos, milos, comite, paradoxal, o crimă. Fiind într-o stare de disperare, nevoit să-și amaneteze obiectele dragi cu valoare sentimentală un inel de la sora sa Dunia și ceasul de argint de la tatăl său, pentru că nu-și putea plăti taxele la facultate și era obligat să accepte sacrificiul mamei și sorei de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
atenția asupra modului în care sunt priviți banii în societatea actuală, drept un lait motiv. Percepuți atât ca mijloc cât și ca scop, banii determină la nivelul individului o gamă largă de trăiri de la euforie, la tristețe, de la curaj, la disperare. Autoarea enunță încă din primele pagini ale lucrării, teza că noi suntem cei care dăm putere banilor prin valoarea pe care o atribuim acestora. Banii nu au valoare în sine, ci dau valoare bunurilor pentru a asigura circulația acestora în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
care să reflecte conceptul. În societatea actuală în care banii sunt un lait motiv, fiind percepuți atât ca mijloc cât și ca scop, ei determină la nivelul individului o gamă largă de trăiri de la euforie, la tristețe, de la curaj, la disperare. Dar oricât ar părea, la prima vedere, că banii sunt cauza a diverse probleme sau soluții, adevărul este că noi suntem cei care dăm putere banilor prin valoarea pe care o atașăm acestora. Banii în sine nu au valoare, ei
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
financiară mai negativă, au avut o reacție mai puternică față de dimensiuniile aferente baniilor decât singaporezii. Tailandezii au pus mai mult accent pe importanța baniilor, rezultând diferențe semnificative, deși nu existau alte diferențe statistice de ordin religios sau de nivel de disperare legată de bani, între respondenții din cele două țări, eliminând astfel posibilele diferențe de ordin cultural și de dezvoltare economică. Tailandezii erau mai mândrii de victoriile lor financiare, în comparație cu vecinii lor singaporezi, simțind că banii le oferă respectul comunității, fiind
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
acțiunilor. În Oedip Rege a lui Sofocle, de exemplu, ciobanul din Corint, crezând că-l eliberează pe Oedip de angoasele cu privire la părinții săi, îi descoperă adevărata identitate. Efectul căutat s-a inversat pentru că această revelație îl precipită pe Oedip în disperare. Să semnalăm faptul că tragediile grecești nu ascund decât o singură peripeție. Situată la deznodământ, ea constituie momentul acțiunii în care se amorsează răsturnarea ce permite definirea frontierei între intrigă și deznodământ. Nu va fi mereu la fel. În teatrul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în timp ce comedia nu vorbește decât de mediocri, în stil simplu și mediocru. Tragedia la începutul ei este plină de glorie, și arată măreția celor mari; la sfârșit este demnă de milă, ca aceea care arată regi și prinți căzuți pradă disperării. Comedia la începutul ei este plină de neprevăzut, turbulentă la mijloc, căci aici se fac toate înșelăciunile și toate intrigile, iar sfârșitul îi este vesel. Astfel încât începutul tragediei este totdeauna vesel, iar sfârșitul ei este mereu trist; exact inversul comediei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Britannicus, în 1669. Astfel în Antigona el folosește tot atâtea versuri ca să reprezinte furia lui Hemon și pedeapsirea lui Creon după moartea acestei prințese câte am folosit eu la imprecațiile Agripinei, la plecarea Juniei, la pedepsirea lui Narcis și la disperarea lui Nero după moartea lui Britannicus." Dacă Racine se arată partizan al simplității acțiunii, spre deosebire de Corneille care preferă tragedia cu acțiune complexă, o face pentru a se conforma modelului antic, deosebit de apt să genereze pateticul. Din acest punct de vedere
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Conversații despre Racine (Entretiens sur Racine, Nizet, 1984). Hermione cunoaște identitatea victimei sale, dar nu-și dă seama, în momentul în care ordonă crima, că nu va putea supraviețui acestui omor. Strigătul ei, când află moartea lui Pyrrhus, dovedește imensitatea disperării sale în fața actului ireparabil pe care chiar ea l-a înfăptuit. 7.7. Un nou resort tragic: admirația față de virtute Corneille și Racine nu adoptă același punct de vedere în cazul personajului complet virtuos pe care Aristotel îl exclude din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care au sensibilitate, virtute și o oarecare idee despre slăbiciunea umană". Foarte mult influențat de sensibilitatea preromantică a lui Richardson, Beaumarchais pretinde să facă și el din elogiul virtuții subiectul primei sale drame, Eugénie, scrisă în 1767. Este, spune el, "disperarea la care imprudența și răutatea altuia pot conduce pe o persoană tânără, nevinovată și virtuoasă, în actul cel mai important din viața omului". Diderot și Louis-Sébastien Mercier ar vrea să regăsească forța și energia vitală a teatrului grec care, în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dacă mă vor supăra, voi muta scena la Bicêtre. Voi aduce la lumină ceea ce se ignoră, sau ceea ce se uită. Voi zugrăvi un om care uneori nu a fost decât imprudent, zbătându-se toată viața lui în brațele furiei și disperării. Voi arăta cum este tratată specia umană; și, numai deschizând aceste cabanous sau infernul numit salle de force 23, voi fi poate mândru de a potrivi culorile unei pensule pe care am păstrat-o pentru a onora sau a răzbuna
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spune, întreabă omul cu paradoxul, aceste accente atât de plângărețe, atât de dureroase, pe care mama aceasta le smulge din măruntaiele ei, și din cauza cărora ale mele sunt atât de profund zguduite, nu sentimentul prezent le produce, nu el inspiră disperarea? Deloc; și dovada este că ele sunt cântărite; că fac parte dintr-un sistem de declamație; că mai jos sau mai sus de a douăzecea parte dintr-un sfert de ton, sunt false; că sunt supuse unei legi a unității
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care te tulbură și că tot talentul lui constă nu în a simți, cum presupunem, ci în a reda atât de scrupulos semnele exterioare ale sentimentului, încât ne-ar putea înșela. Strigătele durerii sale sunt notate în urechea lui. Gesturile disperării sale sunt din memorie, și au fost pregătite în fața unei oglinzi. El știe momentul precis în care își va scoate batista și în care îi vor curge lacrimile; așteptați-le la acest cuvânt, la această silabă, nici mai devreme nici
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-mi ce îi lipsește acestui subiect pentru a fi demn de Tragedie? Extraordinarul, miraculosul, spui dumneata? Și oare nu poate fi văzut acest miraculos înfricoșător, în trecerea rapidă de la onoare la oprobriu, de la nevinovăție la crimă, de la dulcea speranță la disperare, într-un cuvânt, în excesul de nefericire cauzat de o slăbiciune?" (Seara a 11-a)48 De aceea, Lessing refuză reprezentarea unor personaje stoice pe o scenă de teatru, căci, prea eroice fiind, nu ar putea să impresioneze spectatorul. Stoicul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
departe. /așa cum aș privi un mort”; „și tu departe de toate acestea. / dincolo de propriile gesturi. îndeplinite reflex. / cauterizându-ți golurile memoriei / frica”. Poemele transcriu o metafizică a existenței, ale cărei repere tematice, revenind obsedant, sunt izolarea și solitudinea, frica și disperarea, vacuitatea memoriei și vidul prezentului, într-un cuvânt agresivitatea și inconsistența realului; un univers terorizant, dominat de răsturnarea firescului -„un zâmbet / ca o cicatrice” e una dintre paradigmele lui - și de vidul semiotic și ontologic - „acum vom trăi mâine. / astăzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
experiențe asimilabile rugăciunii („oasele craniului devin transparente / dacă vibrația sunetului Amen / ajunge în dreptul privirii / ce repede se dizolvă / triunghiurile de plumb”) sau ascezei profane („dacă o să înfășori cu răbdare pe mosor / firul de sânge / vei ajunge până la suflet”). Expresie a disperării existențiale și metafizice, versul lui P. sfârșește - cu mențiunea că acesta e un „sfârșit continuu” - în experiența integrării cosmice și a salvării. În plină epocă postmodernă, lirica lui hieratică reabilitează virtuțile fondatoare ale marii poezii. SCRIERI: Furnicile și oglinda, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
a Voivodinei. A. recurge aici la o deliberată și inteligent condusă subminare a structurilor și procedeelor consfințite. Cele șase părți, oricât de diferite între ele, încheagă o atmosferă de tragism existențial, perceput deopotrivă senzorial și intelectual, tragism ascuns precar în disperare și dezgust. Personajele au comportamente bizare și sunt purtate de un violent erotism pe cărările neverosimile ale cotidianului și ale banalului cel mai concret. Lirismul supravegheat și tehnica dicteului îl trădează fără încetare pe poet, deconspirare accentuată în prozele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]