10,134 matches
-
unitate regională ori în alta învecinată. Mai precis spus, până la care frontieră interstatală trebuie “împinsă” limita regiunii, în acord cu menținerea unui numitor cât mai comun al particularităților elementelor-reper ale statelor ce alcătuiesc unitatea spațială în cauză. Pentru respectarea acestor exigențe de stabilire cât mai coerentă a limitelor, avem în vedere două criterii inseparabile și indispensabile oricărui demers de regionare: criteriul corologic și criteriul discontinuității relative a componentelor din spațiul politico-geografic. Criteriul chorologic vine ca o normă de aplicare a principiului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
ce să mai vorbim... Cu vehemența și clamorile lui, Octav e vocea noastră, a celor exasperați, a celor descurajați, a celor obosiți de spectacolul ignoranței, pe de o parte, al imposturii nerușinate, pe de alta. Intoleranța lui erupe dintr-o exigență ale cărei cote urcă absolut. Marea lehamite care îl surprinde e încărcată de toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
o căsnicie, o să fii mai atent la cuvinte... o să recurgi și tu la eufemisme... Omul trebuie, într-un fel sau altul, să se apere... Mai stai de vorbă cu domnu' gropar... Poate ai să înțelegi că viața nu înseamnă numai exigențe... ci și toleranță... (pleacă) Octav: (după o pauză) Toți pleacă de lîngă mine supărați! Groparul: Îi obosești... Octav: Pe tine nu te obosesc? Groparul: Eu sînt gata obosit... Octav. Dar îi iubesc! Groparul: Păi asta îi și obosește... Octav: (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mine e un fel de... academie a tăcerii... Dacă ar fi să-mi dau doctoratul, aș scrie "Hîrlețul, lopata și tăcerea". Ce spui? Octav: Sună frumos... Groparul: Oamenii se supără pe tine pentru că te iau în serios... iau în serios exigențele tale... Octav: Și, mai departe... Groparul: Numai tu crezi în aceste exigențe... Și tocmai asta de înfurie... te pune în panică... Octav: Și, mai departe...? Groparul: Și vrei să afli de la ceilalți dacă ești sau nu autentic... E destul de mult
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-mi dau doctoratul, aș scrie "Hîrlețul, lopata și tăcerea". Ce spui? Octav: Sună frumos... Groparul: Oamenii se supără pe tine pentru că te iau în serios... iau în serios exigențele tale... Octav: Și, mai departe... Groparul: Numai tu crezi în aceste exigențe... Și tocmai asta de înfurie... te pune în panică... Octav: Și, mai departe...? Groparul: Și vrei să afli de la ceilalți dacă ești sau nu autentic... E destul de mult ce vrei... Octav: Dar eu, academicianule, chiar cred în adevăr, în libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
au mărit și s-a simțit necesitatea de a avea ambiente mai spațioase pentru ceremoniile de cult. Trecerea de la cultul celebrat în biserica domestică la cel celebrat în bazilică a schimbat fie arhitectura spațială, fie acustica sonoră. Bazilicile spațioase, pe lângă exigența de a declama și realiza cantilația cu o voce puternică, aveau și meritul de amplificatoare acustice naturale. Clericii au început să aibă demnitatea unui funcționar de curte și să poarte îmbrăcămintea corespunzătoare pentru a putea fi deosebiți de ceilalți. Ceremoniile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a constituit unul dintre cele mai importante capitole ale transmiterii științei artelor liberale în Evul Mediu. Succesiv, aceste cunoștințe au fost organizate într-un tablou unitar în cadrul producției enciclopedice care a înflorit între secolele VI și VII. În această perioadă, exigențele apologetice au dispărut, existând conștiința implicită că vechea cultură păgână a intrat pe deplin în serviciul planului de mântuire global al Bisericii. Autorii cei mai importanți din această producție enciclopedică, în ceea ce privește muzica, au fost Casiodor și Isidor din Sevilla, unul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
pe deplin din tradiția orală. Muzicienii secolului al IX-lea, așadar, nu au inventat nimic; au orientat doar vechea practică de a cânta pe mai multe voci spre direcția generală a codificării scrise. Polifonia, de fapt, era răspunsul ideal la exigența de a crește solemnitatea ritului, fără a altera, însă, cântul liturgic, de acum devenit „gregorian” și intangibil: nu era altceva decât o amplificare verticală a monodiei gregoriene. Dar reforma carolingiană nu a însemnat numai selectarea, unificarea și codificarea repertoriului. Între
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Între secolele IX și XII, va prinde viață și o reînnoită fervoare creativă, ceea ce va duce la reelaborarea și dezvoltarea melodiilor precedente și la crearea a noi forme literare-muzicale, precum tropul, secvența sau proza. La originea acestui fenomen stă dubla exigență de a lărgi repertoriul scholei și de a adapta liturgia la diferitele culturi locale. Tot în această perioadă iau naștere anumite sărbători și solemnități precum Corpus Domini sau Sf. Treime, care aveau nevoie, deci, de creații noi. Succesul cântului gregorian
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
oficial și modelul autentic al oricărei alte melodii liturgice, se explică, dincolo de inegalabila valoare artistică a compozițiilor, prin faptul că acest repertoriu a luat naștere în cadrul unui rit, cu funcția de a ajuta diferite gesturi rituale și de a acoperi exigențele întregului an liturgic, în diferitele sărbători și solemnități. În sfârșit, reușita lui își găsește rațiunea și în faptul că aceste cântece „se nasc din cuvânt”, formând cu acesta o mirabilă simbioză. Cântul gregorian „va fi cântat timp de secole, va
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
FORMELOR POLIFONICE În perioada Evului Mediu târziu și începuturile Renașterii, viața liturgică a cunoscut o puternică decădere. Creștinismul, care până atunci a fost însuflețit de entuziasmul extinderii sale, acum, când era răspândit aproape în întreaga Europă, s-a aflat în fața exigenței de a da coeziune propriei organizări interne. Urgența de a salva valorile transmise de tradiție în fața noului a impus o anumită linie apologetică și de centralizare din partea Romei, ceea ce a dus la o stagnare rituală și la folosirea strictă a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
important, dar cu urmări asupra creativității muzicale, este faptul că, în timp ce avea loc decăderea spirituală a înaltului cler și a vieții liturgice în general, lua naștere o fertilă creativitate religioasă populară, alimentată de fervoarea unor persoane carismatice dornice de reînnoirea exigenței de a adera la radicalitatea și puritatea mesajului evanghelic. Astfel, credincioșii, reuniți în confraternități și agregațiuni, au dat frâu liber propriului sentiment religios prin practicile devoționale extra sau paraliturgice, precum procesiunile, pelerinajele, via crucis etc. Pe lângă cântecele care animau aceste
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mise sine nomine (fără titlu). În sfârșit, Conciliul din Trento a insistat asupra inteligibilității cuvintelor: intercalările și întrepătrunderile polifonice trebuiau simplificate, astfel încât să se respecte, ca o prioritate absolută, dicția clară și corectă a textului liturgic; în fond, era aceeași exigență care l-a determinat pe Papa Ioan al XXII-lea, cu mai mult de două secole în urmă, să elaboreze bula Docta sanctorum patrum. În secolul al XV-lea, cererile de reformă ecleziastică includeau o reîntoarcere la simplitatea cântecului gregorian
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
realiza o misă sau un motet. Documente ale arhivei domului din Milano dovedesc că episcopul cardinal Boromeu l-a obligat în mod explicit pe capelmaistrul său, Vincenzo Ruffo, să compună o misă de acest tip; muzicianul s-a conformat acestor exigențe și în compunerea următoarelor mise. De fapt, în introducerea culegerii Messe a cinque voci (Mise la cinci voci), publicată în anul 1574, Vincenzo Ruffo afirmă că lucrările sale au fost „compuse conform reformei conciliului tridentin”. Franciscanul Costanzo Porta, maestrul catedralei
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
continuu, în paralel cu afirmarea cântecului solistic. Prin convergența acestor elemente se realiza o muzică solemnă, grandioasă, foarte expresivă, colorată și ornamentată, spectaculară și fastuoasă. Multor oameni ai bisericii această muzică li se părea, deseori, departe de motivațiile religioase, de exigențele autentice ale rugăciunii și ale celebrării liturgice. Prin urmare, ierarhia privea cu îngrijorare afirmarea acestui tip de muzică, motiv pentru care a solicitat reîntoarcerea la polifonia corală din Cinquecento, consacrând-o în mod definitiv sub expresia stile antico alla Palestrina
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
finalitatea liturgiei. Nu ne surprinde, așadar, afirmația următorului edict arhiepiscopal: „Templele au devenit piețe publice, chiar mai rău, scene unde sunt reprezentate vanități și obscenități scandaloase, locuri de distracție și teatre ale falsității”. Au existat și tentative de a împăca exigențele noului tip de muzică cu exigențele liturgiei, prin compunerea unor fragmente de dimensiuni mici, simple, deasupra unui text liturgic și cu un caracter funcțional. Repertoriul cel mai vast și mai bine reușit, a fost cel al franciscanului Ludovico Grossi da
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
afirmația următorului edict arhiepiscopal: „Templele au devenit piețe publice, chiar mai rău, scene unde sunt reprezentate vanități și obscenități scandaloase, locuri de distracție și teatre ale falsității”. Au existat și tentative de a împăca exigențele noului tip de muzică cu exigențele liturgiei, prin compunerea unor fragmente de dimensiuni mici, simple, deasupra unui text liturgic și cu un caracter funcțional. Repertoriul cel mai vast și mai bine reușit, a fost cel al franciscanului Ludovico Grossi da Viadana (1560-1627), care a realizat colecția
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
din devoțiunea și din adeziunea la credință a celui ce compune pentru liturgie”. Compoziția este astfel rezultatul necesității interioare de a exprima propria bogăție spirituală. Această preocupare cu caracter moral, sănătoasă în sine, demonstrează că adevăratele probleme, precum referința la exigențele liturgiei și la talentul tehnic al compozitorului, nu sunt încă percepute ca fiind de bază. Dacă ideologia romantică, prin cultul personalității artistului individual și al privirii îndreptate mai mult spre trecut decât spre viitor, nu a favorizat drumul muzicii sacre
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
orice contaminare profană (principii asupra cărora și astăzi discuția este deschisă) și producerea unor creații departe de muzica de operă. S-a preocupat însă și de furnizarea unui repertoriu mai simplu, pentru bisericile cu capacități mai modeste, atent la respectarea exigențelor liturgiei. Fenomenul recuperării pozitivității transcendentului, a sensului istoriei și a tradiției, trăsături evidente ale romantismului, a dus la formarea de scholae cantorum - după modelul celor vechi -, unde cântecul sacru și referința la modelele repertoriale istorice (cântul gregorian, polifonia Renașterii, avându
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
bisericesc. Însă flacăra artistică nu poate fi stinsă niciodată. Dornici de a-și potoli setea creatoare, dar în același timp încorsetați de limitele impuse de directivele magisteriale, artiștii bisericii au încercat tot felul de strategii stilistice pentru a satisface amândouă exigențele. Prezența cantus-ului firmus gregorian la temelia compozițiilor polifonice, timp de secole, a fost una dintre acestea. În mod paradoxal, intervențiile autorităților bisericești, care au încercat să stăvilească pătrunderea inovațiilor muzicale în ceremoniile de cult, au avut drept rezultat efectul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
concesie s-a prelungit acest termen până la 24 de ore. Guvernul ucrainean se consideră obligat să atragă atenția guvernului român asupra considerației că măsurile extraordinare adoptate în această ocazie nu puteau fi luate decât față de o țară inamică în cazul exigențelor militare de o natură presantă sau în cazul reprimării unei revolte, deși este evident că nu s-a produs nici unul nici celălalt dintre aceste cazuri și că cu astfel de măsuri incontestabil violente nu vor fi soluționate niciodată problemele constituirii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
celui de-al II-lea război mondial, în deplin consens cu principiile Actului Final de la Helsinki și ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă. Procedînd astfel, ar fi nu numai un act firesc de justiție, în deplină corcondanță cu exigențele dreptului și moralei internaționale și ale noii gîndiri și conlucrări politice contemporane, dar și o contribuție de o deosebită importanță la crearea unui climat de încredere și înțelegere reciprocă, necesar pentru edificarea unei Europe noi cu un sistem viabil de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Omul se formează și se modelează prin procesul de socializare, în contact cu mecanisme și exigențe specifice promovate de familie, școală, grup de egali, grup profesional, etc. Încadrarea în sistemul relațiilor sociale îl determină pe om să participe activ la viața socială, îl învață să înțeleagă cultura, îl face capabil să îndeplinească (să dețină) anumite statute
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
socoteală pentru înmulțirea darurilor oferite de Dumnezeu. Înmulțirea lor ne aduce mântuirea sufletului și Împărăția Cerurilor. Din perspectivă psihopedagogică, această pildă este deosebit de relevantă, fiind în rezonanță atât cu cele mai profunde teorii psihogenetice, dar și cu cele mai înalte exigențe morale. Pot fi făcute trei observații în legătură cu această pildă.<footnote id="15"> Cocoș, C., Educația religioasă, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 85<footnote> În primul rând, avem prezentată tema darului, a datului inițial care este de origine divină. Cineva dispune
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
element. În fapt, elementul se integrează într-un context structural (Merton, 1957), la care trebuie să se adapteze. Sistemul din care face parte, elementele acestuia cu care el se învecinează, alte sisteme pe care le afectează lateral tind să dezvolte exigențe specifice față de respectivul element. Cerințele funcționale laterale acționează în mai multe sensuri: 1. amplificarea caracteristicilor pozitive din punctul lor de vedere (amplificarea funcțiilor educativ-integrative ale armatei); 2. inhibarea sau limitarea consecințelor negative (controlul poluării, protecția muncii); 3. modificarea unui element
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]