12,214 matches
-
pagini, al filosofului german a apărut în 1918, într-un tiraj de șaptezeci de mii de exemplare, iar al doilea volum în 1922 (Spengler, 1996, 5). Problema declinului Europei nu era o idee foarte originală. În secolul precedent, mai mulți filosofi și istorici au abordat-o - de pildă, Burkhardt, Nietzsche, Schelling, Lepold Ranke etc. Dar după război era nou altceva, și anume sentimentul cu privire la sfârșitul unei lumi, culturi, civilizații, în sensul că nimic nu va mai putea fi ca înainte de declanșarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sisteme raționale și închise. Delimitarea valorică a celor două culturi este dificil de realizat, fiecare promovând o anumită filosofie despre om. Valoarea lor este dată de interesul ce se manifestă la un anumit moment pentru una sau alta dintre aceste filosofii. În ceea ce privește presupozițiile formulate de McGregor, acestea urmează îndeaproape modelul teoriei X și Y a motivației. Astfel, presupozițiile teoriei X sunt: * omul nu are o atracție deosebită pentru muncă, evitând-o atunci când poate; * pentru a depune efortul necesar, omul trebuie forțat
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
civilizația căreia îi aparține, filosofia propune demersuri metodologice, viziuni teoretice și criterii ce deschid largi perspective de abordare a lumii. Filosofiei nu i-a scăpat nici fenomenul schimbării. Acesta apare în maniere mai mult sau mai puțin explicite la unii filosofi ai antichității (de exemplu Heraclit) sau ai filosofiei contemporane. Un exemplu în acest din urmă sens îl constituie Auguste Comte, reprezentant al "filosofiei pozitive", care pornea de la premisa că istoria societății în ansamblu prezintă o linie ascendentă pe care se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
tehnicii performante, la un învățământ diferențiat, care promovează demersurile interși transdisciplinare în promovarea conținuturilor, care susține nevoia de autoeducație și educație permanentă. Considerații finale În pofida unui aparent caracter de noutate, schimbarea a reprezentat de-a lungul timpului subiectul privilegiat al filosofilor, psihoterapeuților, antropologilor, psihosociologilor etc., unii fiind preocupați de identificarea trăsăturilor esențiale ce ar putea s-o impună ca principiu universal al existenței, alții încercând să-i pătrundă substanța din perspectiva analizei modului de funcționare a psihicului uman, unii au fost
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu conceptul de lider tranzacțional ce descrie o conducere bazată pe costuri și beneficii, pe "târguieli implicite" între manager și angajați. 6 Ne putem aminti astfel de celebra sintagmă "pantha rhei" (totul curge) a lui Heraclit din Efes, numit și filosoful devenirii, care a încercat să stabilească o posibilă legătură între schimbarea perceptibilă prin simțuri și principiul lucrurilor, imperceptibil. În opinia sa, principiul este însăși schimbarea, cu atât mai mult cu cât, într-o lume mobilă, schimbătoare și aflată în continuă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
imperceptibil. În opinia sa, principiul este însăși schimbarea, cu atât mai mult cu cât, într-o lume mobilă, schimbătoare și aflată în continuă prefacere, singurul adevăr etern este că nimic nu rămâne constant, permanent. Metamorfozele urmează anumite cicluri pe care filosoful le numește "drumul în sus" și "drumul în jos". 7 un exemplu elocvent în acest sens îl constituie teoria lui Ivan Ilich despre deșcolarizarea societății și susținută în lucrarea "Une société sans école". -----------------------------------------------------------------------280 283 279 MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII EDUCAȚIONALE MANAGEMENTUL
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
publicată în 1590, consacrarea conceptului fiind apoi realizată de către Christian Wolff (1679-1754). Deși viața socială a oamenilor a devenit tot mai tumultuoasă, încărcată de tot mai numeroase frământări sociale, psihologia a fost ascunsă multă vreme în cabinetele de lucru ale filosofilor, aflându-se departe de problemele omului concret. Ca domeniu de aplicație implicit, sufletul s-a aflat în centrul atenției teologilor, cei care sădeau și cultivau credința creștină în conștiințele oamenilor. În aceeași perioadă, printre reprezentanții științelor naturii se răspândise o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
culturii, a trăi ca ființă umană este în sine deja un act religios, căci alimentația, viața sexuală și munca au o valoare sacramentală" (M. Eliade, 1981, p. IX). Drumul sinuos al psihologiei a reprezentat obiect de cercetare pentru numeroși cercetători, filosofi, istorici, teologi, umaniști. Vasile Pavelcu (1965), de exemplu, lucrarea sa, Drama Psihologiei, spune că "nu este o simplă metaforă când vorbim despre viață, de biografia unei științe, despre strădania și zbuciumul ei, despre căderile și înălțările, durerile și triumfurile, încordările
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înainte denumirea de șaman, pe urmă a fost denumit semizeu, pe urmă preot, trimis al unui Atotputernic din Cer, pentru ca, în final, să fie denumit psiholog. În tot acest răstimp istoric, postura de psiholog a fost contopită cu cea de filosof, cu cea de reprezentant al științelor naturii, de specialist în fiziologie nervoasă. În final, se ajunge la dobândirea posturii de psiholog ca fiind una profesională distinctă, cu fundamente științifice, uitându-se deseori ipostazele istorice anterioare, care nu încetează să rămână
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Weizsacker, au separat trei etape distincte de dezvoltare ca fiind proprii oricărui domeniu științific de cunoaștere: pre-paradigmatică, paradigmatică și post-paradigmatică. De exemplu, în psihologie, în etapa pre-paradigmatică, problemele reflectării senzoriale, afective sau gândite, deși importante, rămân aproape cu totul la îndemâna filosofilor sau naturaliștilor, unde psihologia este doar un domeniu implicat. Când cunoașterea științifică atinge pragul paradigmatic propriu-zis, cercetarea fenomenelor respective se raportează la un domeniu precis de cunoaștere, și la specialiști cu acest profil. Disciplinele științifice cu un grad înalt de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se înțelege cu semenii săi pentru că are inteligență. Calea lui Socrate spre cunoașterea inteligenței trece pe la substanța conștiinței. În acest sens, strâns legat de cunoașterea inteligenței, a formulat problema interesantă a fericirii, încercând să explice cauzele acesteia. Deși în viziunea filosofului fericirea apare ca ceva greu de definit, cu deosebire la nivelul celor neinițiați, fericirea este acel ceva care-l poate trimite pe om în necunoaștere, inducându-l în eroarea de a se considera drept bun când de fapt nu este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acțiunile spre concept, și nu invers. Astfel, ființa individuală se împlinește sub influența folosirii conceptelor, care se realizează în defavoarea și superior cunoașterii senzoriale. 2.2. Platon ( 427-347 î.I.C.) Un alt titan măreț al gândirii filosofice antice a fost Platon. Filosoful Platon este un reprezentant tipic al ideologiei forțelor reacționare a acelor vremuri (epoca sclavagistă). Așa se explică faptul că, în concepția sa, la originea întregii lumi și a omului însuși există Idei. Platon a postulat că la baza lumii sunt
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru modul în care a formulat și explicat este adevărat, doar indirect unele din problemele principale ale vieții sufletești. Pentru Platon, reflectarea este o problemă sufletească, ce se află suprapusă peste activitatea de cunoaștere. Ea este explicată asemănător celorlalți gânditori filosofi predecesori. Meritul lui a fost acela de a fi clasificat problema reflectării în termenii dihotomiei, cunoaștere senzorială versus cunoaștere conceptuală (a); a considerat că trăsăturile sufletești sunt proprii doar omului și sunt nereproductibile la nivelul senzorial al animalelor (b); a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
copilărie a crescut în leagănul formativ al medicilor, care l-au instruit în domeniul științelor naturii. La vârsta de 17 ani a ajuns la Academia lui Platon, unde a avut șansa de a asista la disputele care se purtau între filosofi, fapt care a avut un efect formativ important pentru activitatea sa ulterioară. A constatat că filosofii de acolo nu dădeau prea mare importanță la ceea ce învățase el până atunci despre natură. În acord cu spiritul dominant din Academia platonică, întreaga
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
La vârsta de 17 ani a ajuns la Academia lui Platon, unde a avut șansa de a asista la disputele care se purtau între filosofi, fapt care a avut un efect formativ important pentru activitatea sa ulterioară. A constatat că filosofii de acolo nu dădeau prea mare importanță la ceea ce învățase el până atunci despre natură. În acord cu spiritul dominant din Academia platonică, întreaga natură și viață este imaginară. Ea există doar prin Idee, iar când totuși ajungea să acționeze
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
moderne, cum ar fi Buffon, Cuvier, Darwin, ca și marea majoritate a gânditorilor biologi clasici ai epocii moderne să împărtășească cuvinte de respect și admirație față de informațiile conținute în opera sa. Aceeași admirație față de Aristotel a fost exprimată de numeroși filosofi ai vremurilor moderne, care au apreciat modul cum a fost criticată concepția lui Platon despre suflet, felul în care au fost puse în relație de dependență viața sufletească și condițiile de dezvoltare etice, modul cum sufletul platonic a fost raportat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care își va găsi întărirea și confirmarea prin progresele ulterioare ale geneticii contemporane. Fiecare funcție reprezintă un nivel distinct de dezvoltare a sufletului, cele superioare le implică și pe cele inferioare. Ideea de dezvoltare a mai apărut și la alți filosofi, cum au fost Heraclit, Leucip ș.a. Modalitatea în care, însă, a fost soluționată această problemă de Aristotel este fără precedent în întreaga lume antică. La el dezvoltarea este expresia unității dintre macrocosmos și microcosmos, care trebuie interpretată în termenii legității
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
desăvârșire a gândirii atomiste a lui Epicur. Activitatea lui este reprezentativă și martoră la o serie de frământări sociale ascuțite. În acea vreme s-au constituit și s-au răspândit tot mai mult concepțiile religioase, o însemnătate deosebită dobândind-o filosofii stoici. Galenus (129-199 e.n.) a fost fiul unui constructor din Asia Mică. În tinerețe a avut ocazia să studieze filosofia lui Platon, a lui Aristotel, a stoicilor, a epicurienilor. Apoi a trecut la studiul medicinii, în Alexandria. Aici a luat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tinerețe a avut ocazia să studieze filosofia lui Platon, a lui Aristotel, a stoicilor, a epicurienilor. Apoi a trecut la studiul medicinii, în Alexandria. Aici a luat cunoștință de operele diferitelor școli de medicină. Pe urmă s-a stabilit, ca filosof, la Roma. A scris peste 400 de consfătuiri în limba greacă. Dintre acestea, s-au păstrat cca. 100, în special cele din domeniul științelor medicale. A unit cunoștințele vremii despre suflet într-un sistem care a rezistat peste secole. 1
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru aflarea adevărului, pentru a ajunge la cunoaștere, lucru posibil doar prin credință. Tocmai de aceea, învățătura Sfântului Augustin este considerată a fi o culme a indeterminismului. 3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino (1225-1274) Thomas d'Aquino a fost filosoful prin excelență al bisericii creștine. Societatea europeană a secolului al XIII-lea s-a caracterizat prin puternice frământări sociale, chiar adverse formei instituționale a bisericii și, prin extensie, credinței în Dumnezeu. Ea s-a caracterizat prin mișcări eretice tot mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
păstrat rolul acordat pneumei, care contribuie la reflectarea doar a acelor obiecte pe care le poate conștientiza. Aceasta corespunde unei teze larg răspândite printre reprezentanții perioadei scolastice din secolul al XII-lea, cum au fost Guillaume d'Areches (1080-1154), un filosof aflat sub influența gândirii lui Democrit. În accepțiunea acestuia, reflectarea senzorială ajunge să se subiectivizeze nu în raport cu obiectul reflectat, ci în raport cu pneuma din interiorul organismului, teorie propusă ca soluție pentru contemplarea lucrurilor. În locul influenței decisive a obiectului exterior în reflectarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
voluntară autodeterminată a corpului. Nașterea și susținerea unei asemenea concepții, la Spinoza, își are originea în recunoașterea posibilităților reale ale corpului, în admiterea posibilității că însuși corpul poate să gândească, că samavolnicia sufletului în raport cu corpul este relativă. Spinoza a fost filosof și a ajuns la asemenea concluzii, demne pentru știința încă nenăscută a psihologiei. Ca să ajungă aici însă, el a plecat de la un principiu filosofic conform căruia, "toate atributele unei substanțe trebuie extrase din acea substanță, și nu invers" (Jaroslevskii, 1966
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
creației lor, care n-a încetat nici până în prezent să fie foarte aproape de conștiința oamenilor, se află și astăzi multe domenii speciale ale psihologiei. 1. Asociaționismul preformist a lui Charles Bonnet Universul vieții sufletești s-a păstrat în centrul preocupărilor filosofilor și naturaliștilor secolului al XVIII-lea. Aceștia s-au interesat tot mai mult de modul în care are loc reflectarea psihică, de mecanismele implicate, de însemnătatea conținutului subiectiv al reflectării ș.a. Unul dintre aceștia a fost biologul elvețian Ch. Bonnet
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologiei, chiar cu exemplele sale modeste, cele ale unui mașinism primitiv și empiric, să se detașeze tot mai mult de fizicalismul newtonian. O perspectivă de gândire psihologică ce a fost larg acceptată la acea vreme și preluată de mai toți filosofii și naturaliștii francezi. În ceea ce-l privește pe om, asemenea psihologiei creștinătății, La Mettrie l-a așezat într-o poziție centrală în fața universului materiei, considerând că el reprezintă coroana dezvoltării naturii. Pentru toți gânditorii iluminiști, omul este produsul propriei sale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
onoarea să gândesc" ( idem, p. 570). În panteismul gândirii sale, Rousseau încearcă să depășească speculațiile filosofice sterile, pentru a concluziona, cu luare aminte, că un om sălbatic, contopit cu natura, poate să ajungă să judece chiar mai sănătos decât un filosof civilizat. Rousseau a formulat încă de atunci problema deformării morale a spiritualității umane care are loc sub influența civilizației și progresului. A formulat această problemă ca fiind una de personalitate, actuală și în zilele noastre. Astfel, el a apreciat că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]