10,713 matches
-
arta este, ca și pentru Croce, un exercițiu cu valoare intrinsecă, structural diferit de toate celelalte activități ale spiritului și nesuportând nici un fel de subordonare, nici față de formele cunoașterii (știință, filosofie), nici față de orice demers utilitarist. Spre deosebire de modalitatea științifică și filosofică de reflectare a existenței, arta reflectă lumea la modul antropomorfizant. De aici specificul, „autonomia” ei. Autonomie nu în sensul unei izolări absolute, al neparticipării la ansamblul vieții sufletești, ci exclusiv în acela al independenței esteticului față de alte valori, al autoconstituirii
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
dell’ontologia, Roma, 1986; Ontologia del ser social, Ciudad de México, 1991; Georges Lukács: un philosophe à contre-courant, Paris, 1997. Ediții: Mihai Ralea, Scrieri, I-III, pref. edit., București, 1972-1981, Explicarea omului, pref. Florin Mihăilescu, București, 1996; Herbert Marcuse, Scrieri filosofice, tr. Ion Herdan, Sorin Vieru și Vasile Dem. Zamfirescu, introd. edit., București, 1977. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Eseuri”, CNT, 1968, 13; Ov. S. Crohmălniceanu, „Eseuri”, GL, 1968, 32; Edgar Papu, Eseurile lui N. Tertulian, VR, 1969, 2; Un estetician român
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
trecut le-a dedicat acestei teme ca una din cele mai bine construite contribuții. T. propune refacerea unui model al operei baroce, prin identificarea mecanismelor de creație și, totodată, a modalităților de analiză a textului. Accentul este pus pe viziunea filosofică a perioadei baroce, capitolele destinate recompunerii ontologiei și a gnoseologiei specifice servind drept fundament teoretic pentru înțelegerea funcționării argumentației dialectice, care înlocuiește demonstrația logică la nivelul textului. Exegeta elaborează și o serie de studii în care prezintă stadiul cercetărilor asupra
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
diferă în funcție de contextul considerat și de cadrul conceptual la care un autor sau altul aderă, iar posibilitatea cuantificării lor rămâne o sursă de controverse și, ca atare, o provocare deschisă. Astfel de provocări tind să ia forma unor întrebări metateoretice, filosofice, dar cu atât mai interesante, referitoare la legătura dintre natura umană și societățile în care ea se organizează, dintre comunități și statele care le guvernează, dintre legitimarea internă și cea internațională și autoritatea internă și cea internațională, dintre caracteristicile statelor
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
păli: Pățaliputta), capitala regatului Magadha, va rămâne timp de mai bine de șase secole capitala imperiilor indiene ce vor urma. 2. Mediul filosofico-religios India gangetică a cunoscut în secolul al VI-lea î. Hr. o epocă de înfloritoare activitate religioasă și filosofică. De fapt, în India, filosofia trăiește într-un fel de simbioză cu religia, fructificându-se fără încetare, pe temeiul unei neștirbite reciprocități. De aici, din această simbioză, decurge acel echilibru al preocupărilor spirituale care se separă net de dramatismul interior
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sunt originali, ei nu dau prea multă importanță acestui fapt, întrucât se vor doar simpli comentatori ai unui patrimoniu de idei moștenit și care urmează doar să fie lămurit și înfăptuit prin existența umană. Simbioza dintre viața religioasă și gândirea filosofică apare în India ca un fenomen promovat de două împrejurări fundamentale: omul religios nu se teme de erezie, iar filosoful nu e atins de patima singularității. Această potrivire a creat un climat optim pentru dezvoltarea spiritualității indiene. India secolelor VI-
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
forțelor psihocosmice în organismul omenesc și de căile cunoașterii drepte. Astronomii meditau asupra uriașelor cicluri ale Universului. Ideile despre Sinele absolut, transmigrant de-a lungul acestor perioade, purtat de forța neînduplecată a faptei (karma), prinseseră de multă vreme contur. Școlile filosofice indiene nu s-au născut însă din întrebări și probleme abstracte, dintr o gândire speculativă, ci dintr-o dorință arzătoare de a ajunge la realizarea spirituală care era scopul vieții, așa cum era enunțat de Vede. „Este surprinzător să observăm - scrie
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
o asemenea realizare erau identice în toate sistemele în conflict. Oricare ar fi fost diferențele de opinii în alte chestiuni, în ceea ce privește postulatele generale ale realizării unei stări transcendente, summum bonum al vieții, toate sistemele erau de acord”. Viața religioasă și filosofică se manifesta într o manieră foarte diversă. Alături de credincioșii și misticii care respectau tradiția brahmanică, existau nenumărate grupuri de śramana (păli: samana), asceți rătăcitori (parivrăjaka), precum yoghinii, magicienii și dialecticienii și chiar materialiști și nihiliști, precursori ai doctrinelor filosofice Cărvăka
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și filosofică se manifesta într o manieră foarte diversă. Alături de credincioșii și misticii care respectau tradiția brahmanică, existau nenumărate grupuri de śramana (păli: samana), asceți rătăcitori (parivrăjaka), precum yoghinii, magicienii și dialecticienii și chiar materialiști și nihiliști, precursori ai doctrinelor filosofice Cărvăka și Lokăyata. Anumite tipuri de asceți rătăcitori își trăgeau rădăcinile din timpurile vedice și postvedice. În legătură cu majoritatea dintre ei se cunosc foarte puține lucruri. Se poate presupune că śramanas părăsiseră lumea dezgustați atât de zădărnicia vieții umane, cât și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
era considerabil mai mare decât cel al călugărilor, ceea ce dovedește o nouă atitudine față de statutul femeii, oricum una total diferită față de cea oferită de brahmanismul ortodox. Puternicile tendințe nihiliste și negativiste nu au făcut altceva decât să reflecte un climat filosofic general. În acest context, buddhismul a putut să apară și chiar să triumfe, întrucât propunea o cale de mijloc între brahmanismul rigid, neagreat de marea masă a credincioșilor și noile mișcări extremiste care i se opuneau. Buddhologul japonez Fumio Masutani
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
anumite privințe cu cea a contemporanilor săi, dar în același timp o transcenda prin perfecțiunea căii de eliberare. 4. O nouă religie Secolul în care s-a născut Buddha a fost o perioadă de mari frământări intelectuale și de căutări filosofice, nu doar în India ci și în alte părți ale lumii. În aceleași timpuri au trăit Lao-tse și Confucius în China, Zarathustra în Persia, Socrate, Heraclit și Pitagora în Grecia și unii dintre profeții biblici, precum Isaia. Filosoful german Karl
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
decât o preaconfortabilă vacanță a spiritului prelungită peste măsură. Era ca și cum ar fi auzit apelul propriului destin”. Nefericirile inerente vieții, care îl afectează tot mai mult, rodesc în sufletul său de o rară sensibilitate, în mintea sa înclinată spre observarea filosofică a lumii. După treisprezece ani de căsătorie, la vârsta de douăzeci și nouă de ani, Siddhărtha devine tată, soția sa Yaśodhară dăruindu-i un fiu pe care-l vor numi Răhula. Nașterea acestui copil a fost un eveniment de mare
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
prinți, nobili, negustori bogați, savanți, care fie deveneau monahi, fie reveneau în lume, dar manifestau față de Iluminat o simpatie activă. Clasa socială căreia îi aparținea Buddha prin naștere a influențat probabil componența anturajului său, dar mai mult decât aceasta, esența filosofică a discursurilor sale este factorul principal care a determinat caracterul aristocratic al doctrinei buddhiste primare. Buddha își împărțea timpul între grijile comunității și predicările în fața adunărilor de călugări, a reuniunilor brahmanilor, ieșind constant învingător din disputele cu aceștia. Vărul lui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înțeleasă. Vom înțelege mai bine această poziție, în aparență paradoxală, ce constă în a se opune doctrinelor ortodoxe, ca și disciplinelor ascetico-contemplative, concomitent cu adoptarea premiselor și tehnicilor lor, dacă ne gândim că Buddha își propune să depășească toate formulele filosofice și rețetele mistice în uz pe vremea lui, pentru a-l elibera pe om de constrângerea lor și a-i deschide „calea” către Absolut. El respingea toate filosofiile și ascezele contemporane, deoarece le considera ca pe niște idola mentis, ce
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
alte adevăruri, care nici ele nu pot fi numărate”. Buddhismul este în esența sa o disciplină pe care omul și-o impune lui însuși, o doctrină practică, dedicată în primul rând negării suferinței și doar în mod secundar elucidării problemelor filosofice. Propozițiile prin care Iluminatul își expune învățătura nu trebuie înțelese ca niște enunțuri despre natura realității, ci ca sfaturi privind modul de a acționa. Datorită acestui aspect esențialmente concret al doctrinei sale, Buddha a fost considerat cel dintâi psiholog „practic
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înțelese ca niște enunțuri despre natura realității, ci ca sfaturi privind modul de a acționa. Datorită acestui aspect esențialmente concret al doctrinei sale, Buddha a fost considerat cel dintâi psiholog „practic”, iar calea propusă de el a fost numită psihologie filosofică sau filosofie psihologică. Edward Conze califica filosofia buddhistă ca „pragmatism dialectic”, întrucât susținea că toată speculația care nu servește în mod direct la obținerea eliberării este vană și inutilă. Sfaturile, recomandările și comportamentele prescrise de doctrina buddhistă configurează o filosofie
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Se schimbă mai devreme sau mai târziu. Când se schimbă, produce durere, suferință, nefericire. Această vicisitudine este inclusă în dukkha drept suferință determinată de schimbare (vipariṇăma-dukkha). A treia formă de dukkha, ca stări condiționate (saṃkhăra-dukkha), este cel mai important aspect filosofic al primului Adevăr Nobil. Ceea ce noi numim „ființă” sau „individ” sau „Eu”, conform cu filosofia buddhistă, este numai o combinație de forțe și energii fizice și mentale aflate în permanentă schimbare, care sunt împărțite în cinci grupe sau agregate (păli: pañcakkhandha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
existențială și deplângerea soartei trecătoare. Învățătura lui Buddha presupune o viziune realistă asupra vieții și a lumii și privește lucrurile în mod obiectiv (yathăbhūtaṃ). Morala buddhică se reduce la un ansamblu prescriptiv de reguli, fără ca acestea să aibă un fundament filosofic propriu-zis. Pe de o parte, această morală interzice, prin intermediul unor reguli, săvârșirea unor fapte reprobabile, precum furtul, minciuna și uciderea, iar pe de altă parte, cultivă unele valori ale moralei laice: generozitatea, modestia, bunătatea, respectul și înțelegerea tuturor ființelor vii
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
șes și invers, cunoscută sub numele de transhumanță, ea prezită cu mijloacele cele mai simple, într-o formă cristalină, o întreagă filosofie a vieții și a morții, a eternelor întrebări legate de sensul existenței în lume, devenind un adevărat poem filosofic. George Călinescu consideră că balada Miorița reprezintă unul dintre cele patru mituri fundamentale ale românilor simbolizând „existența pastorală a poporului român” Balada Miorița impresionează prin câteva aspecte uimitoare prin originalitatea și aria lor de cuprindere: 1. simplitatea subiectului care nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sa de literatură și refugiul în pictură: „Citeam mult altădată. Citesc din ce în ce mai puțin, e ca și cum aș avea impresia că am citit tot ce trebuia pentru a învăța tot ce era necesar să învăț. Cărțile pe care le-am putut citi - filosofice, teologice și chiar științifice cînd acestea îmi erau accesibile - nu mi-au adus nici un răspuns, nici o brumă de speranță. Cărțile nu mă mai interesează. Pictura mă mai poate calma (de «coșmarurile din timpul somnului și de cele din timpul insomniei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
urme de remușcare) după moartea lui Labiș, pentru a se desfășura în toată splendoarea talentului său. Păunescu, angajat în întreprinderi politice și civice, a trebuit să se supună unor cenzuri. De asemenea, Ioan Alexandru s-a supus (voluntar) unor determinări filosofice și teologice. Autorul Necuvintelor a fost singurul liber: a trăit pînă în ultima clipă (adică pînă acum trei zile) exclusiv ca poet, a avut parte de numeroase onoruri, a fost la rîndul său generos cu alții etc. Aprecierile acestea le-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
donc nous habituer à faire ce qui nous ennuie, «au moment où il nous ennuie le plus».” *„Ești comod”, mă acuz, dîndu-i dreptate, în gînd, nevesti-mi. Apoi mă răzgîndesc, gata să-mi apăr această „calitate”. Comoditatea mea are o bază... filosofică, în descendența oblomovismului. Am observat că aproape tot ce am scris sub presiune mă nemulțumește. Sînt satisfăcut numai de paginile (din păcate, puține) coapte normal. Mai e, oare, timp și pentru altele? Uneori tresar, amintindu-mi că au și început
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se revizui. Lucru mai grav, și pentru mine de neînțeles, îl cuprinde un zel invers: defaimă ceea ce a lăudat, laudă ceea ce a criticat. Totuși, în ciuda unor atari contradicții, trebuie să remarc că e singurul de aci la care reflecția politică, filosofică, estetică atinge, în momente precum cel amintit, pragul dramatismului. *Ședință pentru caracterizarea celor doi șefi de redacție: Genoiu și Filioreanu. La G. a fost, mai întîi, o ezitare prelungă: cine și ce să spună ca să nu lezeze „cealaltă parte”, cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
stat alături. Ei n-ar trebui să aibă procese de conștiință? Să mediteze la „sugestiile” victoriei? *„Mai amintește-ți cîți oameni ți-au irosit viața fără ca tu să-ți fi dat seama de pagubă” (Seneca, „Despre viața scurtă”, în Scrieri filosofice alese, p. 45). *Tulburată, D.Cm. Își găsește cu greu cuvintele cînd îmi descrie „ticăloșia” lui M.S., care, pentru a rămîne director, a șantajat-o cu „buba” din dosar: o condamnare suferită de socrul ei. I-am spus că, fără să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În București. Licențiat În Litere al Univ. din Cluj. Fost student al lui Lucian Blaga. Specializare În regie de teatru, la Berlin. 673 Prefața scrisă de Domnul Constantin Severin este a unui scriitor, care cunoaște ce Însemnează Estetica și cunoștințele filosofice. Din păcate rar se mai Întâlnesc, la noi, asemenea oameni. Dar bine că mai există. Camera cu lucrurile lui Petru Comarnescu, am vizitat-o cu soția mea, ea a fost de mai multe ori. Am stat la Fălticeni În ultimii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]