9,621 matches
-
scris și publicat în foileton în 1946, a fost rescris și publicat în 1957, rescris în 1963, ediția definitivă fiind cea post mortem, 1997. În roman este prezentată lumea pestriță din mahalaua Cuțarida, o adunătură de case spre Grivița, din Groapa lui Ouatu superpersonaj spațial în care domină puterea, hoția, crima, desfrânarea, lumea colorată în care mișună copiii Gropii, hoții ce impuneau legea forței, babele bârfitoare ce răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
definitivă fiind cea post mortem, 1997. În roman este prezentată lumea pestriță din mahalaua Cuțarida, o adunătură de case spre Grivița, din Groapa lui Ouatu superpersonaj spațial în care domină puterea, hoția, crima, desfrânarea, lumea colorată în care mișună copiii Gropii, hoții ce impuneau legea forței, babele bârfitoare ce răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se străduiau să prospere, ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
răspândeau zvonurile, țiganii lăutari care stârneau o veselie dezinhibată, cârciumarii și negustorii ce se străduiau să prospere, ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust, jargonul și argoul creează atmosfera mahalalei Cuțarida, a Gropii, locul unde se deversează gunoaiele Bucureștilor, în jurul căreia se consumă drame umane, locul dominat de autoritatea starostelui, Bozoncea, un tip vechi de bandit, de Paraschiv, un tânăr tâlhar temperamental aflat în afirmare, cu care se asociază: Marin Pisică, Titi Aripă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aventuri, tinere focoase cu gândul la măritiș, "coardele" (prostituatele) din gangul de sub Hotel Nord cu care hoții coabitau și se distrau. Autorul conturează câteva dintre aceste victime ale sărăciei și violenței: Didina, Voica, Sinefta. Didina este ibovnica lui Bozoncea, starostele Gropii, o țigancă înaltă, bine clădită, cu păr bogat adunat într-un coc. Pentru ea Bozoncea fura s-o îmbrace și să-i îndeplinească poftele. A scos-o din Cruce (Crucea de Piatră, cartier bucureștean cu bordeluri), i-a furat-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a refuzat și, cu bani, s-a dus la pușcărie să-i mituiască pe gardieni și să-l scoată pe Paraschiv din carceră. Eliberat, Paraschiv i-a plătit trădarea lui Sandu, omorându-l. Episodic apare în lumea Cuțaridei și a Gropii Voica, ibovnica lui Stere, însurat cu Lina, fiica lui nea Marin Roșioară, devenit cârciumar. Voinică și cu draci, i-a legat sufletul cârciumarului plecat să achiziționeze băuturi. Pentru a se face iubit de Voica, îi ducea daruri salbe, mărgele, stambă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
salt mare în piesa mea, ca și cum ați fi dormit între timp."5 El dovedește o dezinvoltură tot atât de mare pentru unitatea de loc, constrângere incompatibilă cu complexitatea intrigilor sale. Îi atribuie corului, în Henric V, piesă din 1597, următoarele cuvinte: " Această groapă de nimic poate ea să cuprindă vastele câmpuri ale Franței? Putem noi oare îngrămădi în acest cerc de lemn toate căștile care au îngrozit întreaga suflare la Azincourt? Oh! Iertare! Fiindcă o cifră cocârjată poate reprezenta într-un mic spațiu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
le numesc gărdurariță, care îi apără pe ei și pe vitele lor de animale sălbatice, și mai potolește tăria crivățului, iarna. Pe lângă casă, fiecare familie are câte un adăpost pentru vite și câte un șopron care să apere de ploaie gropile de bucate, pentru semințele pentru grâne cu pereții bine întăriți prin ardere. Acest sătuc al lor se află într-o mare poiană a pădurii de stejar, pe o mică măgură deasupra pârâului. De sub măgură, către pârâu, curge un izvor cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de cranii sau oase dintr-un colț de peșteră provin dintr-un comportament ritual uman, mai ales acum când se cunoaște felul În care acționează hienele și carnivorele mari asupra cadavrelor și ce se Întâmpla fără nici o intervenție umană În gropile frecventate și devastate de urși. În ceea ce privește contextul vestigiilor cultuale, K. Flannery (1976, cap. 11) a efectuat un experiment bazându-se pe modelul lui Rappaport, citat În subcapitolul 3. Acest model este potrivit pentru aplicarea sa În arheologie pentru că pune religia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unele cazuri, sensibilitatea față de morți este Însoțită de gesturi care apar din simplele necesități mortuare. Tocmai În această epocă Își fac apariția și indicii ale unei curiozități accentuate pentru „natură”. Exemple de acum 100 000 de ani sunt cele câteva gropi descoperite În Israel, unde intenția Îngropării nu lăsa loc la Îndoieli și datarea derivă din rezultatele concordante ale mai multor metode radiometrice (Bar-Yosef, Vandermeersch, 1993). Un mormânt de la Qafzeh este o săpătură făcută Într-o rocă de tip corosiv. Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un băiat depus pe spate, cu palmele În sus, având pe piept și pe brațe coarne de cerb: acestea au scăpat de atacul hienelor, deci Înmormântarea a fost intenționată. Și mai elocvent este un alt mormânt, care seamănă cu o groapă săpată În pământ. Este o depunere dublă: o femeie tânără așezată pe o parte are la picioare, transversal, trupul unui copil de trei ani. Mamă și fiu? Dar cum au murit În același timp? Marile peșteri de pe muntele Carmel au
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
000 de ani exemplele cunoscute provin din peșteri, dar acest lucru nu arată decât faptul că peșterile conservă, În timp ce trupurile depuse În exterior tind să se risipească (Leroi-Gourhan, 1964). Persoane de ambele sexe și de orice vârstă sunt Înmormântate În gropi sau sub grămezi de pietre, În interiorul peșterilor sau În râpe. Desigur, aceasta nu este o regulă; altfel, am avea mai mult de o sută de corpuri. Pe de altă parte, ocuparea frecventă a grotelor și peșterilor este un lucru destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numi „simbol” orice act sau obiect fabricat, destinat nu atât să se reprezinte, cât să reprezinte alte obiecte și idei. Apoi, copiii ar fi putut fi Înconjurați de o atenție specială. În Africa de Sud, un copil a fost Înmormântat Într-o groapă Împreună cu niște cochilii de Conus (Border Cave). La mare distanță de acesta, un copil, poate contemporan, avea lângă el obiecte funerare (peștera de la Starosel’e, Crimeea), În timp ce altul, În Uzbekistan, a fost Îngropat Împreună cu șase coarne de țap sălbatic, așezate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
există pericolul unei asocieri false, având În vedere că săpăturile nu au fost impecabile (Leroi-Gourhan, 1964). Femeia era atât de Încovoiată, Încât este posibil ca ea să fi fost pusă În această poziție Înainte de a se instaura rigor mortis. În groapa unui copil a fost descoperită o lespede de piatră despre care s-a vorbit foarte mult, pentru că În partea inferioară se găsea o adâncitură sub formă de vas Înconjurată de mici scobituri cioplite, „cupe”, dispuse grupat. Chiar dacă se respinge ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
făcut Înmormântări, dovada mortuară a unei familii? Am putea vedea În mortalitatea infantilă unul dintre imboldurile emoționale care să fi dus la apariția comportamentului religios? La aceeași dată și În aceeași regiune (Montignac), un tânăr a fost Înmormântat Într-o groapă mare, ocupată pe jumătate de scheletul descompus al unui urs brun. Totul era acoperit de pietre mici și mari. Din păcate, săpăturile nu au fost făcute cunoscute În detaliu, deci trebuie să fim rezervați În privința asocierii omului cu animalul. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
concentrează mai ales În lumea musteriană eurasiatică. Aceasta ne pune În fața unor practici funerare repetitive (rituri), care cuprind adesea gesturi ce implică motivații și credințe. Credințe În ce? Corpurile Încovoiate imitau poziția din timpul somnului sau scuteau din efortul săpării gropilor? Introducerea unei bucăți de carne era provizia pentru o altă viață? Exista o semnificație religioasă În adunarea coarnelor de țap, În manipularea sporadică a cadavrelor descărnate, În tratamentul diferit aplicat nou-născuților și copiilor? Singurul lucru care se poate dovedi este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
amintim doar de consacrarea spațiului domestic; ofrandele și jertfele votive de roade, animale și copii; conviețuirea strămoșilor cu cei vii, folosirea religioasă a grotelor. Riturile și depunerile „de fundare” În puțurile de sub case au aspecte comune cu ofrandele descoperite În gropi sau bothroi, uneori opulente și frapante (capete de bou, părți din cadavre umane etc.). Unii autori ar putea vedea aici adevărate sacrificii umane, dovedite, de altfel, În satele baricadate din Europa occidentală a aceleiași perioade și destul de răspândite În ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rezultatul favorabil al ritualului. Zeii sunt atrași și prin pregătirea unor căi marcate cu stofă, miere și făină plămădită, ulei și vin, pe care sunt invitați să coboare ca pe un loc plăcut. În schimb, zeii infernali sunt atrași prin gropi săpate În pământ, de obicei În număr de nouă. Când acțiunile și formulele magice se Încheie, magul are grijă să Înlăture urmele ritului, care ar putea provoca o nouă impuritate; acestea sunt Îngropate, arse sau duse În locuri neprimitoare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și eroilor erau definite și de locurile destinate operațiunii și de formele altarelor care se găseau În aceste locuri: pentru zei, un bomòs Înalt de piatră, În spațiile situate În fața templelor; pentru eroi o eshàra joasă, sau un bòthrhos, o groapă pentru sacrificii În Împrejurimile mormântului. În realitate Însă, această distincție nu era mereu respectată, deoarece puteau fi Întâlnite banchete sacrificiale În cultul eroilor, al morților și al zeilor infernului, dar și enàgisma pentru Heraxe "Hera" sau pentru Zeusxe "Zeus". În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de inițiere a groparilor și a preoților, care prevede, printre altele, un loc special pregătit (bareșn¿mg³h), Închis prin câteva rânduri de șanțuri săpate În pământ, care Închid și ele, În spații dreptunghiulare, trei rânduri de câte trei fose sau gropi (În avestică, magha; În limba pahlavi, magh) săpate pentru a obține noi locuri pentru depozitarea lichidelor - cum ar fi urina de taur - cu care cel ce urmează să se purifice se stropește asistat de un câine și de doi preoți
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și alții. Deși o crimă făcea ca autopsia să fie obligatorie, s-a renunțat la ea. Chiar ținînd cont de teroarea atotstăpînitoare, funeraliile au fost remarcabil de dezolante. Foarte puțini au cutezat să vină să vadă cum este coborît în groapă sicriul lui Iorga, sub șfichiuirile reci ca gheața ale crivățului, vîntul care năvălește în Valahia venind din stepele Rusiei. Nu s-a ținut nici o cuvîntare. Familia Iorga era indignată de lașitatea și oportunismul înaltei societăți bucureștene, ajunse la culme mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și simplu bucuroși să se vadă teferi acasă după un război colonial de care nimeni nu era mândru, În care succesul militar, după părerea multora, fusese stingherit de insistențele ONU asupra unui transfer negociat de putere, fiind aruncat rapid la groapa memoriei naționale. Pe termen mai lung, retragerea forțată din colonii a facilitat În Olanda o simpatie crescândă pentru Europa. Al doilea război mondial demonstrase că Olanda nu putea rămâne În afara relațiilor internaționale, Îndeosebi În raporturile cu vecinii ei mari, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cea a lui Mitterrand nu ar fi fost cu putință. XVIIItc "XVIII" Puterea celor fără de puteretc "Puterea celor fără de putere" Marxismul nu e o filosofie a istoriei, este singura filosofie a istoriei, și să renunțăm la ea Înseamnă să săpăm groapa Rațiunii istorice. Maurice Merleau-Ponty Vorbesc despre drepturi fiindcă numai ele ne vor permite să ieșim din acest joc de lumini și umbre. Kazimierz Brandys Societatea totalitară este oglinda deformată a Întregii civilizații moderne. Václav Havel Presiunea aparatului de stat nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înjosit pe altarul necesității istorice, deși este adevărat că ideea Își are originea În filosofia romantică germană. De unde vidul apărut acum În gândirea politică europeană: dacă nu mai rămăsese nici o „mare cauză”, dacă tradiția progresistă era cu un picior În groapă, dacă Istoria (sau necesitatea) nu mai putea fi invocată În mod credibil pentru a justifica un act, o politică sau un program, cum puteau fi tranșate marile dileme ale vremii? Aceasta nu era o problemă pentru radicalii thatcheriști, care priveau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în veci. Să luptăm împotriva decadenței naționale și mentalității antiromânești. S.O.S. Transilvania! Bisericuțele din lemn de pe colinele Transilvaniei arse în anii 1761-1762 suspină veșnic în inima românului, bun creștin, iar martirii străbuni trași pe roată se zvârcolesc în gropi și nu au odihnă. Jertfa lor, glas de clopot, să ne fie mereu flacără vie! Am 91 de ani. Drumul lung obosește pe călător. Am fost ostaș în armata Crucii lui Hristos, Legiunea Arhanghelului Mihail. Am purtat cămașa morții pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cauză dreaptă. Curg neguri pe creștetul lumii, pământul românesc e umed de lacrimi și sânge; primejdii pentru satrapii cei pururi nesătui. Cu ochii duși departe de ceasul când scriu, când visul înălța fruntea mea până la cer, am fost aruncat în groapa cu lei. În pieptul meu, confrate, cu chinul camarazilor mei s-au grămădit torturi și umilințe și strigă din adâncul pivnițelor și grotelor comuniste. Legionarii, ostașii lui Hristos, strigătul, chemare sfântă, cântec de vioară, continuă neîntrerupt pe strune de foc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]