12,109 matches
-
m’est și difficile à lutter conte la lumière Que, je pouvais voir mon visage en réalité Je ne reconnetraîs que la cendre d’une souche. Et ensuite je m’induit le rituel de la purification: Prie-moi”ego” que je pardonne leș pêchés de ta nature Tourmentés par leș parures qui penchent țes branches jusqu’ à la terre Prie-moi”ego” que je te sauve par mon amour accompli sur la croix Prie-moi”ego” que je te restitue à toimême Prie-moi”ego” que
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92962]
-
la lumière Que, je pouvais voir mon visage en réalité Je ne reconnetraîs que la cendre d’une souche. Et ensuite je m’induit le rituel de la purification: Prie-moi”ego” que je pardonne leș pêchés de ta nature Tourmentés par leș parures qui penchent țes branches jusqu’ à la terre Prie-moi”ego” que je te sauve par mon amour accompli sur la croix Prie-moi”ego” que je te restitue à toimême Prie-moi”ego” que je me révèle à țoi. Demande-moi “ego
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92962]
-
ego” que je te sauve par mon amour accompli sur la croix Prie-moi”ego” que je te restitue à toimême Prie-moi”ego” que je me révèle à țoi. Demande-moi “ego” de la compasion et sauve-toi par toi-même Détache de țes branches leș fruits pouris Et reviens chez moi pur comme, une fois je ț’avais connu.
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92962]
-
La classe- un lieu privilégié Pour qu’une classe soit réussie îl ne faut jamais oublier que ce șont leș personnes, leș individus qui ont le pouvoir, la possibilité et la disponibilité pour y arriver. Îl est important de nous rappeler que leș élèves autant que le professeur influencent le déroulement des cours et leur réussite. Și tous șont partants
A doua oară unu by Cucoreanu Gretti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92960]
-
La classe- un lieu privilégié Pour qu’une classe soit réussie îl ne faut jamais oublier que ce șont leș personnes, leș individus qui ont le pouvoir, la possibilité et la disponibilité pour y arriver. Îl est important de nous rappeler que leș élèves autant que le professeur influencent le déroulement des cours et leur réussite. Și tous șont partants est possible
A doua oară unu by Cucoreanu Gretti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92960]
-
un lieu privilégié Pour qu’une classe soit réussie îl ne faut jamais oublier que ce șont leș personnes, leș individus qui ont le pouvoir, la possibilité et la disponibilité pour y arriver. Îl est important de nous rappeler que leș élèves autant que le professeur influencent le déroulement des cours et leur réussite. Și tous șont partants est possible en terme d’activités. Et pour attendre cette disposition d’esprit l’enseignant transforme la classe en un lieu privilégié dans
A doua oară unu by Cucoreanu Gretti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92960]
-
la classe en un lieu privilégié dans lequel on se sent en sécurité, où îl règne la confiance, le respect et l’amitié. Chacun des partenaires des processus l’enseignement/apprentissage a șes préjugés et aussi șes objectifs à atteindre. Leș élèves ont peur des notes, mauvaises ou assez bonnes. Le professeur doit évaluer des notes. Îl apparaît un sentiment d’impuissance venu de l’inconnu de ce qu’îl ne connait pas encore et qu’îl devra assimiler d’une certaine
A doua oară unu by Cucoreanu Gretti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92960]
-
de reconnaissance de la qualité de l’autre et lui fait confiance. Chacun peut être un jour dans l’autre position. Îl est nécessaire se rappeller que pour recevoir une image positive, îl faut envoyer des choses positives îl faut traiter leș autres comme on voudrait qu’îl nous trăite. Îl faut écouter pour qu’on soit écoutés. L’enseignant doit garder à l’esprit que: la sincerité est importante qu’îl n’est pas le seul à donner et recevoir îl
A doua oară unu by Cucoreanu Gretti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92960]
-
seul à donner et recevoir îl lui faut rester en retrăit pour laisser la parole, que tout activité aussi intéressante qu’elle soit, perde tout intérêt și la dimension humaine est néglijée. On a besoin du respect mutuel pour que leș choses progressent. La classe ne doit pas étre un lieu hostile, rempli de frustations, humuliations et échecs mais un espace privilégié dans lequel on se respecte, on construit ensemble en français et en général.
A doua oară unu by Cucoreanu Gretti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92960]
-
și Ana, cu domiciliul actual în Franța, Rue A. G. Belin, Argenteuil. 55. Cîrpaci Ghisela, născută la 15 ianuarie 1942 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiica lui Anton și Ilonca, cu domiciliul actual în Fran- ta, General De Gaulle, Enghien Leș Bains. 56. Cîrpaci Ștefan, născut la 2 martie 1970 în Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Ștefan și Elenă, cu domiciliul actual în Franța, Eaubonne, Rue De La Republique 95. 57. Dragu Constantin, născut la 3 septembrie 1960 în localitatea Farcaș
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
fiica lui Ștefan și Barbara, cu domiciliul actual în Germania, Erlangen, Bayreutherstr. 20. 83. Căldăraș Constantin, născut la 22 septembrie 1937 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiul lui Goman Pisaro și Ioana Căldăraș, cu domiciliul actual în franța, Rue Leș Cenes D'or Cergny. 84. Căldăraș Milca, născută la 28 mai 1940 în Gataia, județul Timiș, România, fiica lui Adam și Silvia, cu domiciliul actual în Franța, Rue Leș Cenes D'or Cergny. 85. Novacovici Aurel, născut la 15 iunie
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
Goman Pisaro și Ioana Căldăraș, cu domiciliul actual în franța, Rue Leș Cenes D'or Cergny. 84. Căldăraș Milca, născută la 28 mai 1940 în Gataia, județul Timiș, România, fiica lui Adam și Silvia, cu domiciliul actual în Franța, Rue Leș Cenes D'or Cergny. 85. Novacovici Aurel, născut la 15 iunie 1953 în localitatea Buzias, județul Timiș, România, fiul lui Mantu și Etel, cu domiciliul actual în Franța, Rue Provisont 8, Argenteuil. 86. Stanca Bîza, născută la 25 martie 1939
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Jakob Sturm Weg 20. 89. Cîrpaci Aurel, născut la 2 martie 1945 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiul lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Franța, Rue Du General De Gaulle, Enghien Leș Bains. 90. Prugel Adalbert, născut la 1 aprilie 1959 în localitatea Ghioroc, județul Arad, România, fiul lui Heinrigh și Maria Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, Augsburg, Zirbelstr. 46 A. 91. Prugel Eva, născută la 1 septembrie 1962 în localitatea
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
România, fiica lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Linz, Lunzerstr. 50. 224. Cîrpaci Maria Rublita, născută la 3 noiembrie 1968 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiica lui Sandor și Maria, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 225. Stanca Violeta, născută la 31 martie 1967 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiica lui Petru și Maria, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 226. Stancu Gradian, născut la 4
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
lui Sandor și Maria, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 225. Stanca Violeta, născută la 31 martie 1967 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiica lui Petru și Maria, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 226. Stancu Gradian, născut la 4 ianuarie 1966 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiul lui Ștefan și Ruja, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 227. Stancu Fulgerean, născut la 14
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
lui Petru și Maria, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 226. Stancu Gradian, născut la 4 ianuarie 1966 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiul lui Ștefan și Ruja, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 227. Stancu Fulgerean, născut la 14 iunie 1968 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiul lui Petru și Maria, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 228. Mihai Oatru, născut la 27
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
lui Ștefan și Ruja, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 227. Stancu Fulgerean, născut la 14 iunie 1968 în localitatea Gataia, județul Timiș, România, fiul lui Petru și Maria, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 228. Mihai Oatru, născut la 27 noiembrie 1925 în localitatea Recas, județul Timiș, România, Fiul lui Trifu și Bîza, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 229. Borbilau Beniamin, născut la 11
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
lui Petru și Maria, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 228. Mihai Oatru, născut la 27 noiembrie 1925 în localitatea Recas, județul Timiș, România, Fiul lui Trifu și Bîza, cu domiciliul actual în Franța, 4 Leș Chenes D'or, Gergy. 229. Borbilau Beniamin, născut la 11 ianuarie 1960 în Tamajda, județul Bihor, România, fiul lui Axente și Didina, cu domiciliul actual în Franța, Saint Brieuc 18, Rue Deleurope. 230. Banciu Veronica, născută la 10 octombrie 1966
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
pură, după cum tot ceea ce pare, pentru conștiința comună, îndepărtat și eteric se transformă instantaneu în obiect și se exprimă tranșant și definitiv. Dar cum în jocul abstracțiilor și al incorporării, Cuvîntul joacă întotdeuna un rol esențial, Paul Neagu a scris: Leș Din cer, ceară Evidența ploii Căderea și deci Urcarea sevei spre înalt Rîurile duc Leșia pămîntului la ocean Destin al pocăinței Adierea lacrimei Aburii Înving metalul Organismul zburător Londra, 1987 V Pictura și sculptura sînt supuse, astfel, unei radicale voințe
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
necunoscută fiind doar clipa în care își vor pune în aplicare neîntrecuta lor mîrșăvie. Și uite-așa, cătinel-cătinel, am început să vorbim latina vulgară și să ne rugăm în slavonă, am învățat cîte ceva despre turci, despre unguri și despre leși, oferind, totodată, lumii pe cea mai înspăimîntătoare construcție mentală, pe chiar stăpînul împărăției nocturne, sursă inepuizabilă de angoase pentru multe generații de occidentali halucinați, și anume pe nesățiosul aspersor de vieți fragede, pe veșnic însetatul de sînge proaspăt , adică pe
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
Ramuz și Sadoveanu au debutat în același an 1904, primul cu un volum de poeme în proza Le Petit Village, contribuind la ceea ce este unanim recunoscut că începutul unei literaturi elvețiene originale de expresie franceză. Revistele La Voile Latine și Leș Cahiers Vaudois au fost reprezentate mai ales de operă acestuia, pe care istoria literară elvețiană o înregistrează ca punct de orientare, vorbindu-se de literatură "de dinainte" și "de dupa" Ramuz. În 1932, adică atunci cînd Sadoveanu publică Nuntă domniței Ruxandra
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
ceea ce îmi retează cumva din pofta interpretativa, din apetitul speculativ. Adevăratul titlu, din cîte am putut cîți pe coperta interioară, este Une extrème amitiă, justificat și consolidat fiind de motto-ul preluat dintr-o scrisoare a Madamei de Sevignă, a Leș effets naturels d'une extrème amitiă. Într-adevăr, românul lui Troyat relatează povestea unei prietenii bizare, între doi bărbați care se revăd după o îndelungată despărțire provocată nu de vreo neînțelegere sau incident, ci de simplu arbitrar al vieții. Unul
Banale tragedii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17632_a_18957]
-
să subliniez pentru toți românii care l-au citit și îl admiră că, de cînd mă născusem, nu cunoscusem un roman mai politicos și mai educat, civic. Tot detestînd țară, pe drept uneori, devenise, în Franța, un român pas comme leș autres. Nu era singurul cîștig. N-am să uit niciodată cum ma primise portăreasa, prevenită. Dar mă întrebase totuși, nu fără oarecare severitate cine sînt, de unde vin și pe cine caut. Îi răspunsesem pe loc totul. Și, cînd a aflat
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
ia o hotărâre pentru care istoria literară românească se cuvine a-i fi recunoscătoare: "București, 13 Febr. 1935 Dragă Domnule Munteanu, Îți scriu ca să te informez despre un aranjament pus la cale aici fără știrea Dtale, dar care te privește. "Leș ăditions du Sagittaire" de la Paris ne-a făcut oferta de a țipari un volum de Istorie a Literaturii românești în genul celor-lalte tipărite. În schimbul subvenției acordate, editura mi-a lăsat latitudinea de a-i indică noi autorul volumului. Autorul... ești
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
nebunateca D. - nu mai vine... Vorbe cărora li s-ar cuveni o capodoperă, daca nu o viață cît mai onestă. v v v Arthur Koestler (febr. 1984). "Testament apocaliptic: lipsit de forță în crizele minore et qui s^epanouit dans leș catastrophes...". Așa li se întîmplă multora din jur. Să-i vezi cum li se iuțește sîngele în vine și cum li se îmbujorează obrajii cînd da năpasta, pește alții, de regulă.
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]