9,527 matches
-
benefice statului național român, îndepărtând autoritatea religioasă a unor ierarhi din state precum Ungaria, Bulgaria sau a Curții de la Viena. O reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul de Roman, Melchisedec, s-au pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului din 17 mai 1883, Melchisedec a prezentat un studiu în care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îndepărtând autoritatea religioasă a unor ierarhi din state precum Ungaria, Bulgaria sau a Curții de la Viena. O reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul de Roman, Melchisedec, s-au pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului din 17 mai 1883, Melchisedec a prezentat un studiu în care "papismul" era considerat unul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ierarhi din state precum Ungaria, Bulgaria sau a Curții de la Viena. O reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul de Roman, Melchisedec, s-au pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului din 17 mai 1883, Melchisedec a prezentat un studiu în care "papismul" era considerat unul dintre cei mai mari dușmani
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Alexandru Theodor Cisar, participarea la ședința de constituire a Comitetului pentru invalizi, orfani și văduve de război, întâlnirea cu regele Ferdinand 523 și cu diferiți miniștri (precum Averescu, Mironescu, Take Ionescu, Ionel I.C. Brătianu), vizita la arhiepiscopul ortodox Gurie,la mitropolitul Basarabiei (Chișinău), mai multe vizite și întâlniri în străinătate, la Roma (audiența la Papa Pius XI), pelerinaj la Lourdes, întâlnire cu cardinalul Dubois la Paris, vizita la cancelarul federal dr. Seipel la Viena, cumpărarea unui teren de construcție de 3
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
combătut în paginile revistei motivațiile cititorilor care au refuzat să se mai aboneze. Revista a început să trateze din ce în ce mai mult evenimentele și cărțile greco-catolice; drept urmare, prima pagină din anul 1920 a publicației a anunțat că la Blaj a fost consacrat mitropolitul de Alba-Iulia și Făgăraș, Vasile Suciu. Treptat, revista a fost citită și în Transilvania. În Lumina creștinului erau relatate atât evenimente religioase (precum numirea primului nunțiu apostolic de Vatican la București în 1921583), cât și evenimente social-politice (încoronarea regelui României
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de catolicii de rit oriental, va culege într-o unică secție publicațiile catolice de rit român (ziare și reviste), împreună cu publicațiile periodice ale tuturor celorlalte rituri orientale. În acest scop cred că ați scris deja, sau urmează să scrieți curând Mitropolitului românilor"847. Conjunctura în care se afla presa din România, cunoscută de comitetul organizator, s-a datorat și existenței mai multor etnii care aveau publicații în limbile materne, ceea ce a făcut ca prezența la Expoziție să fie una complicată și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu tact, în mod diplomatic: Noi ne-am permis să prezentăm această problemă binecunoscutei competențe a Excelenței Voastre, cu rugămintea de a lua inițiativa și odată trimisă vorbă și Excelenței mons. nunțiu, căruia îi scriem în același timp, Excelenței mons. Mitropolit al românilor și câtor altora pe care considerați oportun să-i consultați, să îndrumați totul în modurile pe care le considerați mai potrivite"854. Demersul organizatorilor a fost susținut și prin oferirea unor exemple concrete de rezolvare a unor situații
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era unul considerabil pentru acea vreme: de exemplu, Catehismul prescurtat a apărut în peste 20.000 de exemplare 1016. S-au mai imprimat aici și alte lucrări, precum: V. Ghika, Spicuiri istorice (1935), I Mărtinaș, Cine sunt catolicii moldoveni (1942), Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul (1943), Margareta Mușat Principesă a Moldovei (1944), I Suciu, Eroism (1943), M. Teodorian-Carada, Papa (1938), etc. În ianuarie 1949 Editura și Tipografia Presa Bună, precum și revista Lumina creștinului, au fost radiate din registrul Camerei de Comerț
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pentru o pastorală a culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Costescu, C., Colecțiunea de legi, regulamente, acte bisericești, volumul I, București, 1916. Cristea, Miron, Mitropolitul Primat al României, Cuvântări, Editura Cartea Românească S.A., București, 1923. Documente ale Conciliului Vatican II, Decret privind mijloacele de comunicare socială Inter mirifica. Idem, Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană Gaudium et spes. Documenti Pontifici sulla stampa (1878-1963), Edizione
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Serafica, Huși, 1941. Lupu, Stefan, "Sinodalitatea și/sau conciliaritatea: expresie a unității și catolicității Bisericii", în Dialog Teologic, nr. 7/2001, Editura Spienția, Iași, 2001, pp. 59-84. Mărtinaș, Ioan, Margareta Mușat, principesă a Moldovei, Editura Presa Bună, Iași, 1944. Idem, Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul, Editura Presa Bună, Iași, 1943. Mărtincă, Isidor, "Biserica, mass-media și cultura", I, în Pro Memoria, nr.3/2004, București, 2004, pp. 265-294. Idem, "Biserica, mass-media și cultura", II, în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. 10 Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. 11 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Teză de doctorat. 12 Bălan Nicolae Mitropolitul, Biserica neamului și drepturile ei (1928), Idem, Biserica împotriva Concordatlui (1929), Bălan Ioan, Raporturile noastre cu Vaticanu (1920), Bendiscioli Mario, La politica della Santa Sede (1939), Ghibu Onisifor, O mistificare îndrăzneață: Acordul cu Roma (1932), Idem, Politica religioasă și minoritară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat al Ungariei. Totodată, au fost înființate două episcopii noi: cea de Lugoj și cea de Gherla, care au fost subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a fost Alexandru Șterca Șuluțiu. În perioada interbelică a fost înființată Episcopia de Maramureș, cu sediul la Baia Mare, ca a patra episcopie sufragană a Arhiepiscopiei de la Blaj (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica Rom%C3%A2n%C4%83 Unit%C4
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
alte comunități catolice din Moldova de orice urmă de protestantism, redându-le Bisericii Universale. 739 Ioan Ferenț, " Ieremia Movilă și catolicismul", în Calendarul catolic, 1915, pp. 37-49 740 Autorul a evidențiat faptul că domnul Moldovei, Ieremia Movilă, alături de fratele său, mitropolitul Gheorghe Movilă, ar fi "lucrat", încă de pe vremea lui Petru Șchiopul pentru apropierea Moldovei de Sfântul Scaun. 741 Ioan Ferenț, Cumanii și episcopia lor, Blaj, 1931. 742 Anton Gabor, "Moartea Părintelui Dr. Ioan Ferenț", în Lumina creștinului, septembrie 1933, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Apostolica in Romania 1920-1933, busta 51, fascicolo 253, f. 8). 847 Ibidem. 848 Comitetul organizator cunoștea situația mai specială existentă în România și îi scria nunțiului: "Ca să nu complicăm mai mult lucrurile, Comitetul Executiv s-a limitat la a adresa Mitropolitului Latinilor o scrisoare, a cărei copie o includ aici. Din această scrisoare Excelența Voastră va afla că România trebuie să aibă în cadrul expoziției un raion separat care să conțină toate publicațiile periodice în orice limbă, cuprinzând tot materialul istoric, statistic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la Bâtca Doamnei, în preajma Ceahlăului s-a descoperit un sanctuar dacic. Strabon care a trăit înainte și după nașterea lui Iisus Christos, preciza că Kogaionul, unde sălășluia Zalmoxis, era munte sacru iar apa din preajmă avea același nume. în prefața mitropolitului Varlaam la „Scara“ (Leasetvița) scrisă de un sihastru în muntele Sinai (sec. VII), consideră Ceahlăul, asemenea Taborului și Golgotei munte sacru ca și Dimitrie Cantemir, care-l numește Pionul (stâlp, în limba greacă, coloana cerului), cu râu în vale. Când
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
astriste (2007), Tratat de Pedagogie. Propedeutică (2007), Educația și integrarea europeană (autor și coord. 2007), Țiganii / Romii. Realități și perspective (autor și coord., 2008), Pelerini în Țara Sfântă (2008), China un univers fascinant de cultură și civilizație (2010), Bicentenarul nașterii Mitropolitului Andrei Șaguna (autor și coord. 2010). A primit, în anul 2003, Premiul Academiei Române "Constantin Rădulescu-Motru" pentru lucrarea Pedagogie. Teoria educației, vol. I (2001) și vol. II, (2002). Este prezentă bio-bibliografic în enciclopedii și dicționare apărute în țară și în străinătate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tr. edit., București, 1972; D.S. Lihaciov, Prerenașterea rusă. Cultura Rusiei în vreme alui Rubliov și a lui Epifanie Preaînțeleptul, îngr. și pref., București, 1975 (tr. Corneliu Golopenția); Cronica lui Mihai Viteazul, îngr. și introd., București, 1981; Paisie Velicikovski, Dobrotoliubie, pref. mitropolitul Daniel, București, 1990; Paisianismul - un moment românesc în istoria spiritualității europene, București, 1996. Repere bibliografice: George Muntean, „Studii și articole de literatură română veche”, CNT, 1967, 51; Corneliu Bărbulescu, „Studii și articole de literatură română veche”, GL, 1968, 3; I. D
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
, Andrei (4. V. 1844, Iași - ?), istoric literar. Grec de origine, adus în țară de mitropolitul Veniamin Costache, Andrei (Andricu) Vizanti, tatăl lui V., a fost, probabil, profesor de muzică religioasă la Iași, iar după 1827 și protopsalt la Mitropolie. Mai târziu a practicat ingineria, și domnitorul Mihail Sturdza îl răsplătea acordându-i mici ranguri boierești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
dezbate, cu argumentația sumară avută la îndemână, chestiunea originii latine a românilor. Ulterior colaborează cu articole politice la „Românul” și la alte ziare liberale, ilustrându-se mai curând ca orator ocazional. Câteva broșuri, dintre care una dedicată în 1881 personalității mitropolitului Veniamin Costache, precum și discursul rostit la înmormântarea lui Teodor Codrescu (1894) interesează prin unele informații biografice necunoscute până atunci. Abecedariul lui George Lazar (1883), studiu apărut în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” și în broșură, însoțind o ediție facsimilată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
Facultatea de Litere din Iași, Iași, 1869; Principiul unităței în istorie, Iași, 1869; Discurs funebru pronunțiat la ocasiunea înmormântărei domnului românilor Alessandru Ioan I, în 29 mai 1873, Iași, 1873; Importanța și utilitatea învățăturei pentru popor, Iași, 1874; Veniamin Costaki, mitropolit Moldovei și Sucevei. Epoca, viața și operile sale (1768-1846), Iași, 1881; Constantin Negri, București, 1881; Abecedariul lui George Lazar, București, 1883. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, „Principiul unităței în istorie”, „Traian”, 1869, 40; Emil [C. Mille], „Veniamin Costaki, mitropolit Moldovei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
Veniamin Costaki, mitropolit Moldovei și Sucevei. Epoca, viața și operile sale (1768-1846), Iași, 1881; Constantin Negri, București, 1881; Abecedariul lui George Lazar, București, 1883. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, „Principiul unităței în istorie”, „Traian”, 1869, 40; Emil [C. Mille], „Veniamin Costaki, mitropolit Moldovei și Sucevei. Epoca, viața și operile sale (1768-1846)”, „Contemporanul”, 1881, 3; Rosetti, Dicț. cont., 194; [Informații biografice. Procesul Vizanti], „Opinia”, 1899, 3, 4, 187; Encicl. rom., III, 1227; Lovinescu, Scrieri, II, 552; Maria Frunză, Cele dintâi cursuri de literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
FILARET DE RÂMNIC, (1742-1794, Mănăstirea Căldărușani), cărturar și traducător. Macedoromân din Ianina, F. ucenicise pe lângă Partenie, mitropolitul Târnovei. Stabilindu-se în Țara Românească, învață, se pare, la Academia de la „Sf. Sava” din București. Viața de monah dusă la mănăstirea Căldărușani, de care rămâne legat (va fi egumen și mai târziu va restaura lăcașul) și calitățile dovedite în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
Sava” din București. Viața de monah dusă la mănăstirea Căldărușani, de care rămâne legat (va fi egumen și mai târziu va restaura lăcașul) și calitățile dovedite în administrația bisericească îi deschid cariera ecleziastică. Arhimandrit la Mitropolia din București, începe în preajma mitropolitului Grigorie al Ungro-Vlahiei, în 1774, tipărirea de cărți religioase. Bun diplomat, făcea parte, în 1770, alături de Chesarie de Râmnic, din solia mitropolitului ce prezenta la Petersburg, țarinei Ecaterina a II-a, doleanțele țării și participa, în 1772, la intervenția făcută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
lăcașul) și calitățile dovedite în administrația bisericească îi deschid cariera ecleziastică. Arhimandrit la Mitropolia din București, începe în preajma mitropolitului Grigorie al Ungro-Vlahiei, în 1774, tipărirea de cărți religioase. Bun diplomat, făcea parte, în 1770, alături de Chesarie de Râmnic, din solia mitropolitului ce prezenta la Petersburg, țarinei Ecaterina a II-a, doleanțele țării și participa, în 1772, la intervenția făcută la Focșani, pe lângă generalul rus G. Orlov. Mitropolit „al Mirelor” - precum cândva Matei de la Mănăstirea Dealu - din 27 noiembrie 1776, va avea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
cărți religioase. Bun diplomat, făcea parte, în 1770, alături de Chesarie de Râmnic, din solia mitropolitului ce prezenta la Petersburg, țarinei Ecaterina a II-a, doleanțele țării și participa, în 1772, la intervenția făcută la Focșani, pe lângă generalul rus G. Orlov. Mitropolit „al Mirelor” - precum cândva Matei de la Mănăstirea Dealu - din 27 noiembrie 1776, va avea nevoie de îngăduința canonică a patriarhului din Constantinopol pentru a ocupa scaunul de episcop al Râmnicului. Perioada râmniceană (1780-1792) a însemnat pentru F. buna organizare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]