9,913 matches
-
și a formării personalului care lucrează în servicii sociale (cu finanțare de la bugetul de stat), măsuri stimulative 12 16 Încurajarea înființării/dezvoltării unor servicii de asistență socială primară la nivelul consiliilor locale 11 11 Modificarea/actualizarea Legii nr. 416/2001 (obligativitatea ca beneficiarii să caute un loc de muncă, condiții restrictive de acces, acordarea ajutorului în bunuri), reducerea limitei de vârstă la copii, aflați în întreținere (de la 7 la 2 ani), perioadă limitată 9 12 Salarizare motivantă/stimulativă a personalului din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
6 Septembrie 1940. 1/. Legea asupra Recrutării Armatei din 1930599 ca și Legile anterioare asupra Recrutării Armatei obliga pe evrei la executarea serviciului militar în aceleași condițiuni (drepturi și obligațiuni) ca și pe ceilalți cetățeni ai țării, pe baza principiului obligativității generale și personale a serviciului militar, adoptat încă de la reorganizarea modernă a Armatei noastre. Rezultă deci că, sub imperiul acestei Legi, nu se făcea nici o distincție asupra originii etnice și deci nici o excepție de la obligațiile militare. Această situație a durat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
naționaliste, restricțiunile impuse evreilor au accentuat continuu și în ceea ce privește obligațiile lor militare. Astfel: 1/. Decretul-Lege No. 3984 asupra Statutului Militar al Evreilor din 5 Decembrie 1940601, hotărăște: excluderea tuturor evreilor (inclusiv a celor din categoria 2-a) de la serviciul militar; obligativitatea cumulativă la plata taxelor militare și prestarea muncii de interes obștesc pentru toți evreii, indiferent de categoria din care fac parte, pe tot timpul cât ceilalți cetățeni români fac parte din elementele armatei; munca de interes obștesc se execută în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1918. Categoria 2-a, cei care au obținut naturalizarea în anumite condițiuni. Categoria 3-a, evreii care nu fac parte din categoriile 1 și 2. * 2). Decretul Lege Nr. 3984 din 5 Decemvrie 1940614, hotărăște: Excluderea evreilor de la serviciul militar; Obligativitatea cumulativă la plata taxelor militare și prestarea muncii de interes obștesc, pentru toți evreii, indiferent de categoria din care fac parte, pe tot timpul cât ceilalți cetățeni români fac parte din elementele armatei; Munca de interes obștesc se execută în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întrebuințarea acestora la munca obligatorie. I. Până la 5 Decemvrie 1940, evreii au executat serviciul militar în aceleași condițiuni ca și ceilalți cetățeni ai țării, Când prin Decretul Lege No. 3984/1940982 s'a hotărât: Excluderea tuturor evreilor dela serviciul militar. Obligativitatea la plata taxelor militare și prestarea muncii de folos obștesc (munca obligatorie) în beneficiul M.A.N. sau instituțiilor de Stat, județ sau comună. II. La data 2 August 1941 Domnul MAREȘAL ANTONESCU a transmis prin Marele Cartier General ordinul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Inventarului (Centrul Național de Românizare ), care este însărcinat cu chestiunea bunurilor mobile și imobile evreiești. II. Baza juridică. 1. Decretul Lege Nr. 3984 asupra Statutului Militar al Evreilor din 5 Decemvrie 19401423, stabilește: Excluderea tuturor evreilor dela serviciul militar; Obligativitatea prestării muncii de interes obștesc (actualmente denumită muncă obligatorie) și a plății taxelor militare, pentru toți evreii, indiferent de categoria din care fac parte, pe tot timpul cât ceilalți cetățeni români fac parte din elementele armatei. Această muncă se execută
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Aprilie 19421426, Marele Stat Major a întocmit și distribuit Instrucțiunile Generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 19421427, privitoare la munca obligatorie a evreilor. Cuprinzând în esență următoarele norme: a) Munca obligatorie este prestată de evrei în locul serviciului militar. b) Obligativitatea muncii pentru bărbații între 18-50 ani (similar Legii Recrutării). c) Modul de utilizare: Titrații sunt folosiți la muncă intelectuală, potrivit specialității lor. Meseriașii, potrivit meseriei lor, după nevoi. Muncitorii necalificați sunt folosiți pe vârste: cei de 18-19 ani și 41-50
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de revizuire, prezidate de magistrați, alcătuite de către Comisiunea Interministerială, de pe lângă Ministerul Justiției. 2. Situația evreilor din cadrul muncii obligatorii se arată în D.L. Nr. 3984/19401477 și D.L. Nr. 2030/19411478, care prevăd în esență: Excluderea tuturor evreilor dela serviciul militar; Obligativitatea prestării muncii de folos obștesc (actualmente denumită muncă obligatorie 1479) a evreilor între 18-50 ani și a plății taxelor militare pentru toți evreii, pe tot timpul cât ceilalți cetățeni fac parte din elementele armatei; Această muncă se execută în profitul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 1969). 306 Indicativul codificat al Marelui Cartier General, Eșalonul II. 307 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 308 Nu au fost identificate printre documentele cercetate. 309 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 310 Comunicate referitoare la introducerea obligativității purtării semnului distinctiv de către evrei au fost publicate inclusiv în presa vremii. Vezi în acest sens comunicatele: "Evreii din Iași vor purta semne distinctive". Universul, anul 58, nr. 217 din 13.08.1941, p. 8; "Și evreii din Bacău poartă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
taxă nominală pentru emigrare, pentru vize sau pentru alte acte necesare emigrării; și c) pretinde mai mult decît o taxă nominală, un impozit sau o cotizație oricărui cetățean care vrea să plece în altă țară. Paragraful 402 prevedea, de asemenea, obligativitatea președintelui de a înainta Congresului un raport care să certifice că nu au fost încălcate nici una dintre prevederi 1635. Pe 4 martie, Comitetul de Finanțe al Senatului a început audierile pentru proiectul de lege comercială. Președintele Comitetului era Rusell Long
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
piața externă înainte de a se hotărî să interzică exportarea lui1991. În procesul de legizare, președintele a obținut cîteva concesii din partea Congresului. Legea administrării exporturilor din 1979 o anula pe cea din 1969, cu tot cu amendamentele ce-i fuseseră aduse și prevedea obligativitatea președintelui de a ține cont de o serie de factori înainte de a recurge la restricții de export în politica externă. Conform legii, hotărîrea președintelui nu era neapărat dictată de acești factori, printre care se număra și posibilitatea procurării unui produs
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lor, mai ales în cazul împrumuturilor comerciale pe termen scurt, la care dobînda creștea vertiginos 2113. Pentru a-și stopa deficitul înregistrat de comerțul exterior, Bucureștiul a anunțat, în decembrie 1980, adoptarea Legii nr. 12 privind comerțul exterior. Aceasta prevedea obligativitatea tuturor unităților care voiau să importe bunuri de consum de a-și compensa costurile de import prin beneficiile realizate la export 2114. În afară de aceasta, guvernul cerea organizațiilor naționale pentru comerț exterior să importe produse occidentale în sistem contra-partidă2115. Printre ceilalți
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a atribuțiile educaționale din mâinile instituționale ale clerului s-au făcut simțite în ducatele care alcătuiau densa osatură politică a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În Weimar, încă din 1619 a fost adoptată o reglementare care proclama universalitatea și obligativitatea instrucției primare a tuturor copiilor în vârste de până la 12 ani. Modelul educațional weimarian a fost adoptat, câteva decenii mai târziu, în Gotha (1642). În Prusia, obligativitatea școlarizării pentru copiii de ambele sexe (care nu primeau alt tip de instrucție
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Weimar, încă din 1619 a fost adoptată o reglementare care proclama universalitatea și obligativitatea instrucției primare a tuturor copiilor în vârste de până la 12 ani. Modelul educațional weimarian a fost adoptat, câteva decenii mai târziu, în Gotha (1642). În Prusia, obligativitatea școlarizării pentru copiii de ambele sexe (care nu primeau alt tip de instrucție) la școlile sătești a fost decretată în 1716, la inițiativa lui Frederic Wilhelm I de a crea statului prusac puternic birocratizat și centralizat o națiune pe măsură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devine astfel prima lege de organizare a învățământului public imperial. Aplicată inițial în școlile din Austria, legea a fost ulterior progresiv extinsă și adaptată, prin legiferări succesive, pentru organizarea învățământului public derulat pe întregul teritoriu al Imperiului Habsburgic. Preluând principiul obligativității școlare promulgat (dar neaplicat practic) în legislația prusacă, Regulamentul din 1774 prevedea ca toți copiii, între vârstele de 6 și 12 ani, să fie școlarizați în mod obligatoriu. Croit după măsura principiilor iluministe, Regulamentul urmărea alfabetizarea tuturor supușilor concomitent cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ianoș, 2010, p. 307). Trei ani mai târziu de la promulgarea Regulamentului, în 1777, Curtea a emis o lege specială pentru Ungaria, sub numele de Ratio educationis. Spre deosebire de legea matcă (Regulamentul...), Ratio educationis prezenta principii iluministe mai moderate, în sensul că obligativitatea învățământului primar nu mai era stipulată. Eliminarea acestei prevederi în care era concentrată una dintre esențele tari ale programului filosofico-pedagogic iluminist s-a datorat opoziției formulate de status quo-ul alcătuit din nobilimea maghiară, care nu dorea ca ordinea consacrată să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1777 (Ratio educationis), în Țara Românească și Moldova sistemul public de învățământ este instituționalizat doar în 1831-32, cu ocazia adoptării Regulamentelor Organice. Ieșite din epoca fanariotă și de sub dominația unui învățământ grecesc, Regulamentele Organice specificau pentru cele două principate dunărene obligativitatea educației în limba română (art. 365-366). Fiecare "oraș de căpetenie" trebuia, conform noii "constituții" a principatelor, să înființeze câte o "școală obștească" (Murgescu, 1999, p. 33). Învățământul public a fost organizat prin Regulamentul școalelor publice din Principatul Țării Românești (adoptat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au reacționat prin declararea educației publice de masă ca scop de interes național, asumându-și țelul de a înființa și instituționaliza un sistem de învățământ național; b) acestei asumări declarative a interesului național în educația publică i-a urmat legiferarea obligativității școlarizării; c) pasul următor, în continuarea logică a celor deja făcuți, a constat în crearea ministerului educației de stat, ca for organizațional suprem însărcinat cu responsabilitatea instituțională asupra învățământului public; d) măsurile luate au fost încununate prin stabilirea autorității jurisdicționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între i) construirea formală a sistemului educațional public de masă prin legislație și ii) înrolarea efectivă a populației de copii. Sub aspect strict legislativ, România se află pe o poziție meritorie într-un clasament al națiunilor europene care au introdus obligativitatea educației primare. Cu toate însă că România a legiferat formal obligativitatea educației publice primare înaintea Ungariei, spre exemplu, rata efectivă de înrolare a populației de școli în 1870 era ridicol de mică, atingând doar 7 procente, comparativ cu cele 40
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legislație și ii) înrolarea efectivă a populației de copii. Sub aspect strict legislativ, România se află pe o poziție meritorie într-un clasament al națiunilor europene care au introdus obligativitatea educației primare. Cu toate însă că România a legiferat formal obligativitatea educației publice primare înaintea Ungariei, spre exemplu, rata efectivă de înrolare a populației de școli în 1870 era ridicol de mică, atingând doar 7 procente, comparativ cu cele 40 de procente reușite de autoritățile maghiare. Examinând raportul cele două elemente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
occidentale în construirea sistemelor de învățământ public de masă în decursul secolului al XIX-lea: a) construirea etatistă a educației, cale urmată în acele țări în care statul a creat sisteme educaționale funcționale încă de timpuriu, atât formal (în privința legiferării obligativității învățământului public de masă), cât și organizațional (în sensul în care au reușit să înroleze în angrenajul educațional un procent ridicat din totalul populațional al copiilor în vârsta specifică școlii primare). Calea etatistă de construire a sistemelor educaționale de masă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adus succese în trecut, chiar dacă o asemenea rezistență avea să se dovedească ca fiind dezavantajoasă pe termen lung" (Ramirez și Boli, 1987, p. 4); c) construirea retorică a educației, cale urmată în acele state care s-au grăbit să legifereze obligativitatea educației primare, dar, în ciuda declamațiilor în acest sens, nu au fost în stare să își concretizeze la nivel faptic angajamentele de ordin juridic. Cazurile care configurează categoria statelor care au construit sistemul educațional mai întâi formal, întârziind în traducerea legislației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imperiului dual). A urmat o perioadă de intensă maghiarizare, autoritățile ungare inițiind un proces de omogenizare națională care, inevitabil, lovea în aspirațiile colective ale minorităților etnice. Legea educației din 1868, deși recunoștea dreptul confesiunilor de a organiza școli, prevedea totuși obligativitatea universală a limbii maghiare. În Transilvania, spre deosebire de Principatele Unite, și ulterior Române, educația românească a continuat sub forma învățământului confesional. Originile restaurării acestuia trebuie căutate în 1850, când etatismul Curții vieneze în materie de educație a făcut încă o concesie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educației publice. În 1865, de exemplu, în Transilvania existau 767 școli românești greco- catolice și 704 școli elementare ortodoxe (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 241). Continuând politica de maghiarizare pornită de legea din 1868, Legea educației din 1879 a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea Apponyi, adoptată în 1907, urmărea să accelereze efectele maghiarizării prin înlocuirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căruia memoriile regio-centrice ale principatelor au fost omogenizate într-o memorie națională românească. În deceniul al șaselea, și cu atât mai pregnant în cel de-al șaptelea, ale secolului XIX, ulterior reorganizării sistemului de învățământ primar pe baza principiilor de obligativitate, gratuitate și universalitate, literatura didactică a înregistrat o dezvoltare fără precedent. Proliferarea cărților școlare este vizibilă cu atât mai mult în rândul manualelor de istorie, ca urmare directă a noului rol director conferit în programele oficiale acestei discipline în întețirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]