9,822 matches
-
piețele spot80 și includ relații de muncă ce implică lucru de echipă și dirijare deliberată, mai degrabă decât licitații constante pentru anumite servicii. Firmele mici insule de muncă în echipă și de planificare pot avea succes deoarece navighează într-un ocean mai larg de ordine spontană prin intermediul schimburilor de piață. (Marea eroare a socialiștilor a fost să încerce să administreze întreaga economie precum o singură mare firmă; ar fi o eroare similară să nu se recunoască rolul limitat al dirijării și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu o serie de prevederi care, prin conținutul lor, au adus o contribuție nemijlocită la dezvoltarea jocului. Alături de englezi și scoțieni, jocul de polo pe apă începe să fie practicat și de irlandezi, care au contribuit la răspândirea lui peste ocean. În 1893, jocul de polo pe apă trece peste Canalul Mânecii, pe bătrânul continent și câștigă primii simpatizanți în rândurile tineretului din Germania și Austria, răspândindu-se în Franța, Italia, Belgia și Ungaria. În țara noastră, activitatea de polo pe apă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
complexelor ecologice din care acestea fac parte, respectiv o diversitate etno-culturală. Au fost descrise 1,5 milioane de specii, adică 15% din cele 10-15 milioane existente pe Pământ. Biodiversitatea este esențială pentru funcționarea ecosistemelor; ea este cuprinsă în: mări și oceane, râuri, lacuri, mlaștini, pășuni, păduri, locuri sălbatice și teren cultivat, medii urbane ș.a. Biodiversitatea este definită ca indice structural complex al ecosistemului și atribut al biocenozei care, ca parte vie a ecosistemului, este constituită din numărul de specii, efectivele acestora
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
1600. Din totalul de 40.000 de specii de crustacee cunoscute, 126 de specii (0,3%) sunt amenințate cu extincția, 4 specii (0,01%) au dispărut după anul 1600. 12-15% din totalul proteinelor consumate de populația umană sunt extrase din Oceanul Planetar. Sunt pescuite 55-60 milioane de tone de pește anual, o cantitate modestă față de potențialul productiv al oceanului. Se recoltează numai anumite specii care sunt apreciate de consumatori și care beneficiază de o industrie de prelucrare. Pescuitul intensiv în spații
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu extincția, 4 specii (0,01%) au dispărut după anul 1600. 12-15% din totalul proteinelor consumate de populația umană sunt extrase din Oceanul Planetar. Sunt pescuite 55-60 milioane de tone de pește anual, o cantitate modestă față de potențialul productiv al oceanului. Se recoltează numai anumite specii care sunt apreciate de consumatori și care beneficiază de o industrie de prelucrare. Pescuitul intensiv în spații marine definite conduce la un exces ce are ca rezultat secătuirea resurselor existente. 60% din peștele oceanic pescuit
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Monachus tropicalis) din Caraibe iar efectivul de foci din Mediterană (Monachus monachus) ajunsese în 1987 la 350 de exemplare. Balena antarctică gri a dispărut în jurul anului 1730. La începutul secolului al XX-lea, numărul de balene albastre (Balenoptera musculus) din Oceanul Înghețat de Nord depășea 200.000 de exemplare. Vânătoarea acestei specii s-a făcut într-un ritm care a depășit cu mult capacitatea ei reproductivă. Numai în 1930 au fost vânate 29.400 de exemplare. Numărul lor s-a redus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
meteorologiei 1 Aprilie Ziua mondială a păsărilor 22 Aprilie Ziua Pământului 22 Mai Ziua mondială a conservării diversității biologice 24 Mai Ziua europeană a parcurilor dendrologice 5 Iunie Ziua mondială a a mediului 8 Iunie Ziua internațională a mărilor și oceanelor 17 Iunie Ziua mondială pentru combaterea deșertificării 16 Septembrie Ziua internațională a protejării stratului de ozon 22 Septembrie În orașul meu o zi fără mașină 4 Octombrie Ziua internațională a protecției animalelor 31 Octombrie Ziua internațională a Mării Negre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De notat sanctuarul Dochiei, păzit de Nona, un soi de vestală, și de o ciută: "Aice un spectacol nou se desfășură înaintea ochilor ei, un ocean de neguri plutea deasupra coamelor de pini urieși, stânci manine ăgreleî, răsturnate de cutremur, parcă erau aninate deasupra capului ei și formau o tărie nestrăbătîndă în giurul simulacrului Dochiei". Valea-Albă e un basm de aventuri mongolice în care Ștefan cel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
De țe nu vezi di coconița, hai! Cum o sa-țu dau țințizeți la c... acus acus..." GRIGORE ALECSANDRESCU Într-o bună parte a ei, poezia lui Gr. Alecsandrescu (1810-1885) este un ecou lamartinian. "Meditația", "reveria", "armonia" în natură, religiozitatea, "rugăciunea", oceanele, imensitățile, înaltul hieratism al melancoliei le regăsim, într-un vocabular impur, și la poetul român. Stând pe ruine, sub cerul plin de făclii, meditativ ca o piramidă, poetul își simte sufletul înălțîndu-i-se pe aripi de flăcări. Totul ia proporții infinite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dealuri, împrejur, în depărtare; Ca fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare; Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum, Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum. Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare Strălucește și dismiardă oceanul de ninsoare, Iat-o sanie ușoară care trece peste văi... În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi. Romanticii cădeau în melancolii în fața lacurilor. Pe Alecsandri îl umple de o surdă spaimă șuierul vîntului: Ziua scade: iarna vine, vine pe crivăț
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Al. Sihleanu (1834-1857), în singura lui culegere de versuri cu titlu lamartinian Armonii intime, e mai ales byronian. Poetul caută malurile "singurate" ale râului, ar dori să ia parte la lupte sângeroase, s-audă vuirea bombei, să se afle pe oceanul în furtună, ori printre munți gigantici și cataracte. Femeia iubită e "tainicul Luceafăr", pentru care varsă "valuri de lacrime de sînge" cântând jalnic pe harfă. Gelozia e plină de "furie", ucigașă. Într-o baladă, doi strigoi de cavaleri, Oscar și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fantasmagorii. Toate simțurile dealtfel sunt iritate. Pantagruelismul lui Hogaș e înrudit cu flămînzeala lui Creangă și cu gastronomia primitivă a lui Sadoveanu. Foamea e sălbatecă, cinele sunt uriașe. Scrobul e făcut dintr-un număr infinit de ouă, borșul e un ocean, mămăliga apare ca mâncarea sacră, care neînghițită la vreme pricinuiește căderea individului în lumea umbrelor. D. D. PĂTRĂȘCANU Comicul lui D. D. Pătrășcanu (1872-1937) e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații caricate și din mecanizări. Un inspector vizitează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
coarde, în sensibilitatea la ploaie, în obsesia hemoragiilor, în fixațiunea morții pe care o vede ca o deschidere într-un mediu acvatic: Și morții reci pe care noi îi credem că dorm În adâncimi de fluvii, de mări și de oceane, Și morții reci pe care noi îi credem că dorm Trăiesc o nouă viață într-un ținut enorm De plante și mărgeane. Puțina operă poetică a lui M. Săulescu (1888-1916) se caracterizează prin tonul prelung, vizionar, printr-o neagră presimțire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1916 eșuează în tezism. Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor duc sarcasmul până la bizarerie. Mai fericit este basmul viitorist Orașele înecate, utopic, dar cu miraculos mașinist în stilul Wells. Un operator cinematografic din Bucureștii anului 5000 visează o omenire refugiată în fundul oceanului unui pământ în răcire. Sunt pagini fabuloase ca acele din Simplicissimus al lui Grimmelshausen despre Mare del Zur. Flora, fauna, starea sanitară a acestei lumi e descrisă cu multă fantezie și ingeniozitate plastică, la care se adaugă un umor englezesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi sfărâma sub pleoape tot spațiul din jur Și-mi voi culca suspinul pe norul meu: șalupă Ritmată de arhangheli, la proră și la pupă, Cu aripile vâsle prin valul de azur. Oceane de văzduhuri s-or lumina rotund Prin stele-arhipelaguri șalupa mea să treacă, Iat tu, frumoasă lume, să-mi pari o piatră seacă Scăpând rostogolită spre-adîncuri fără fund. LUCIAN BLAGA Întâile versuri ale lui Lucian Blaga (Poemele Luminii) au o pulsație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nici doctoratul nu a fost probat vreodată cu o teza. Afirmația noastră vrea să susțină ideea că Celibidache a excelat în studiu numai pe terenul lui, arta dirijorala, din care a împărtășit și altora în țări europene, dar și de peste ocean. A fost răsfățat cu titluri, decorații, atenții. Casă de economii din München i-a imprimat chipul pe monede omagiale, a fost declarat Cetățean de Onoare al orașului Iași și Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte „George Enescu” din Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și Imperiul Napoleonian care i-a urmat, asupra organizării teritoriale a Franței. E îndeajuns să afirmăm faptul că monarhia franceză, condusă de Ludovic al XVI-lea, avea probleme serioase datorită unor războaie costisitoare și dezastruoase purtate în Europa și peste Ocean, era în criză financiară, recoltele proaste îi lăsaseră pe țărani și pe muncitorii fără mâncare, iar cei din a treia clasă și o parte din nobilime erau revoltați împotriva regelui. Chiar dacă de la început au existat revoluționari printre protagoniști, conducătorii evenimentelor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
are de-a face cu aspecte ce țin de integritate și comportament adecvat, el se raportează și la capacitatea persoanei de a reacționa În fața dificultăților. Pe când era copil, tatăl meu a Însoțit-o pe mama lui Într-o călătorie pe ocean, de la New York la Bremen, În Germania. La Întoarcere, vaporul lor a intrat Într-una dintre cele mai puternice furtuni care avuseseră loc pe atunci. În timp ce vasul era azvârlit de colo-colo de valurile furioase, pasagerii Înfricoșați se Încleștau de balustradele de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
dacă poetului nu îi rămâne nicio posibilitate de răzbunare, Pieridele îi vor da forțele și sulițele lor. Chiar dacă locuiesc în cel mai îndepărtat loc din lume, pe malurile Sciților, și sunt foarte aproape de ochii mei aștrii care se scaldă în Ocean, mesajele noastre vor străbate nenumărate popoare și obiectul lamentărilor mele va fi cunoscut în toate colțurile urbei; tot ceea ce vom spune va merge din Occident până în Orient; Aurora și Hesperia vor fi martorele vocii mele; se va auzi dincolo de pământ
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
o scrisoare adresată unui dușman acum, după toate cele comentate, se poate spune Dușmanului său465. "Deși eu locuiesc în cel mai îndepărtat colț de lume, pe malurile Sciților și foarte aproape de ochii mei sunt astrele care nu se oglindesc în Ocean, mesajele noastre vor parcurge popoare imense și obiectul lamentării mele va fi cunoscut până la capătul lumii; tot ceea ce vom spune se va răspândi de la Occident la Orient; Aurora și Luceafărul vor fi martorii vocii mele; voi fi auzit dincolo de pământ
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
nou „vîrteje de fum”, apoi: „tremură-n turbare”, „bubuiesc”, „lung urlă și răsurlă, vendictă, răzbunare”, „la ceruri greu hulesc” etc. Dinamismul căderii este exprimat mai ales plastic: „universul plesnește”, „abisul se despică”. Tartarul deschizîndu-se, Îngerii rebeli se afundă Într-un ocean de foc, Satan mai Întîi, fiind mai greu. Imaginea este remarcabilă: munți de foc se Înalță, plesnesc, vîrteje de fum se rotesc În jurul unei inimi de foc negru, iar dracii, desfigurați, Înoată Într-un „noroi de flăcări”: „Încep să mișuiască
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
crivăț În fior. Acolo floarea naște și moare-n primăvară, Acolo pere umbra În zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele cîmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean de iarbă necunoscut În lume, O cumpănă se-nalță aproape de un puț, Și-n orizon se-ntinde ca gîtul unui struț.” Șesul nemărginit cheamă figura singurătății: „mută, sterilă, nepătrundă”. Poet fără simțul transcendenței, Alecsandri privește departe, spre orizont, și, nevăzînd
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
O cumpănă se-nalță aproape de un puț, Și-n orizon se-ntinde ca gîtul unui struț.” Șesul nemărginit cheamă figura singurătății: „mută, sterilă, nepătrundă”. Poet fără simțul transcendenței, Alecsandri privește departe, spre orizont, și, nevăzînd decît pustietatea goală, se Întristează. Oceanul de iarbă nu-i spune nimic, mișcarea procesuală a naturii sălbatice (nașterea, moartea ierburilor) nu-i stimulează imaginația cosmică. Natura, ca să fie frumoasă, trebuie să fie accesibilă, să poarte semnele legăturii afective cu omul. Fără casă, fără pădure, fără umbră
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin cîmpia dunăreană pune capăt pustietății, limitează fuga orizontului. Spiritul se simte acum În siguranță: „Pe cîmpia dunăreană care fuge-n depărtare, Unde ochii se afundă dintr-o zare-n altă zare Ca pe sînul fără margini și pustiu de ocean, Unind două orizonturi, iată valul lui Traian! Pe colnicul rotund, verde, la al vînturilor șuier, CÎntă-n umbra lui Murgilă un păstor din al său fluier. LÎngă dînsul doarme-un cîne; pe sus zboară un vultan, Și o turmă de oi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prima parte a poemului, Alecsandri revine la obișnuita lui retorică literară (o scenă animată) În cea de a doua. Poemul coboară În cunoscutele convenții. Peisajul, constituit printr-un refuz ce se dovedește a fi productiv, se Încheie cu imaginea deprimantului ocean de iarbă „necunoscut În lume”. Am intrat deja În peisajul retoricii. Relația dintre poezie și obiectul ei este primejduită, În poemul comentat Înainte, de o teamă obscură. Teama este provocată În alt poem (Calea Robilor) de senzația de gol cosmic
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]