KorAP: Find »[drukola/base=parlamentar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...379 380 381 ...480 >

11,983 matches

Corola-website/Law/228300_a_229629

înțelesului sintagmei constituționale de "configurație politică". Se mai arată că, potrivit art. 18 din Regulamentul Camerei Deputaților, este interzisă formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor, susținându-se că "așa-zisul grup al parlamentarilor independenți este constituit din figuri marcante ale unui partid nou-înființat, și anume Uniunea Națională pentru Progresul României", partid politic care nu a participat la alegeri, înființat în 2010. Se apreciază că, "în situația în care s-ar accepta aceste modificări

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
situația în care s-ar accepta aceste modificări ale articolelor criticate, atunci s-ar perturba grav ordinea de drept și ne-am putea imagina reprezentarea oricăror sau a tuturor forțelor politice din România în Parlament, prin simpla desprindere a unor parlamentari și constituirea unui partid parlamentar nou (chiar și independent) până la fracționarea la maxim a celor 331 de deputați, adică 33 de grupuri parlamentare". IV. În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
politice PSD + PC, arătând totodată că acestea nu au putut fi dezbătute și eventual aprobate de către Biroul permanent al Camerei Deputaților, pentru că acesta nu s-a întrunit în ședința convocată pe data de 11 octombrie 2010, din lipsa cvorumului. Grupul parlamentarilor independenți a transmis Curții Constituționale un punct de vedere "privind sesizarea Curții Constituționale semnată de mai mulți deputați ai Alianței politice PSD+PC", înregistrat cu nr. 14.684 din 13 octombrie 2010, care a fost atașat Dosarului nr. 4.076

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
grup parlamentar propriu oricând, pe parcursul derulării legislaturii, cu obligația de a fi anunțate și prezentate la începutul următoarei sesiuni parlamentare." ... Aceste critici nu pot fi reținute. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant asupra posibilității neîngrădite a parlamentarilor de a trece de la un grup parlamentar la altul, de a se afilia la un grup parlamentar sau de a constitui un grup format din parlamentari independenți, sancționând, de fiecare dată când a fost sesizată, normele regulamentare care limitau acest

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant asupra posibilității neîngrădite a parlamentarilor de a trece de la un grup parlamentar la altul, de a se afilia la un grup parlamentar sau de a constitui un grup format din parlamentari independenți, sancționând, de fiecare dată când a fost sesizată, normele regulamentare care limitau acest drept, norme apreciate, în esență, ca fiind în contradicție cu dispozițiile art. 69 alin. (2) din Constituție, care respinge orice formă de mandat imperativ. Astfel, prin

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
alin. (2), ce constituie, potrivit aceleiași jurisprudențe, "punctul de plecare în explicarea raporturilor constituționale dintre deputat și alegătorii săi, partidul politic care l-a propulsat, Camera din care face parte". Astfel, prin votul corpului electoral se aleg nu partide, ci parlamentari, iar regula constituțională a mandatului reprezentativ oferă celor aleși libertatea de a adera la un grup parlamentar sau altul, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul sau de a se declara independenți față de toate grupurile parlamentare. Singurul

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
această perspectivă, distincția la care se face referire în cuprinsul sesizărilor dintre categoria deputaților independenți și a celor deveniți independenți este lipsită de efecte juridice; singurele efecte, față de cadrul constituțional actual, pot exista în plan politic, și anume în ceea ce privește raporturile parlamentarului devenit independent cu partidul care l-a susținut în alegeri, respectiv cu electoratul, care la următorul scrutin poate să nu îl mai aleagă. Nu pot fi reținute nici criticile în sensul că posibilitatea parlamentarilor independenți de a-și constitui un

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
plan politic, și anume în ceea ce privește raporturile parlamentarului devenit independent cu partidul care l-a susținut în alegeri, respectiv cu electoratul, care la următorul scrutin poate să nu îl mai aleagă. Nu pot fi reținute nici criticile în sensul că posibilitatea parlamentarilor independenți de a-și constitui un singur grup parlamentar, în condițiile art. 12 alin. (6) din Regulamentul Camerei Deputaților, ar avea semnificația constrângerii acestora să se înscrie într-un anumit partid politic. Astfel, grupurile parlamentare reprezintă structuri organizatorice ale Camerelor

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
bază de afinitate politică. După cum nu pot exista mai multe grupuri parlamentare ale aceleiași formațiuni politice, pentru că, în sine, apartenența la o anumită formațiune politică este expresia acestei afinități, la fel nu pot exista nici mai multe grupuri parlamentare ale parlamentarilor independenți. Acceptarea constituirii mai multor grupuri de parlamentari independenți ar însemna, practic, eliminarea criteriului care îi definește ca opțiune politică și implicit ca grup (independența), criteriu care nu este susceptibil de distincții suplimentare. În ceea ce privește dispozițiile art. 40 alin. (1) din

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
mai multe grupuri parlamentare ale aceleiași formațiuni politice, pentru că, în sine, apartenența la o anumită formațiune politică este expresia acestei afinități, la fel nu pot exista nici mai multe grupuri parlamentare ale parlamentarilor independenți. Acceptarea constituirii mai multor grupuri de parlamentari independenți ar însemna, practic, eliminarea criteriului care îi definește ca opțiune politică și implicit ca grup (independența), criteriu care nu este susceptibil de distincții suplimentare. În ceea ce privește dispozițiile art. 40 alin. (1) din Constituție, care consacră dreptul de asociere a cetățenilor

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
celor două Camere ale Parlamentului. Astfel, potrivit art. 64 alin. (3) din Constituție, "Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere". Așadar, grupurile parlamentare nu sunt structuri obligatorii ale Parlamentului. Rezultând din uniunea voluntară a parlamentarilor, crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, iar nu o obligație. Textul constituțional menționat, referindu-se la acest drept al parlamentarilor, nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere". Așadar, grupurile parlamentare nu sunt structuri obligatorii ale Parlamentului. Rezultând din uniunea voluntară a parlamentarilor, crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, iar nu o obligație. Textul constituțional menționat, referindu-se la acest drept al parlamentarilor, nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit regulamentelor Camerelor și cu respectarea Constituției, a unui grup parlamentar care nu a existat la începutul legislaturii, cu condiția, desprinsă

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
această cale să nu fie reprezentate în Parlament partide care nu au obținut mandate la alegeri. Mutațiile intervenite în structura grupurilor parlamentare existente, ca urmare a sciziunii ce se poate produce în cadrul partidelor reprezentate de fiecare grup sau a migrației parlamentarilor de la un grup la altul ori a părăsirii unui grup fără afilierea la altul, mutații posibile în condițiile în care Constituția stabilește expres că orice mandat imperativ este nul, nu pot rămâne fără consecințe asupra reprezentării grupurilor parlamentare în cadrul birourilor

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
nu au obținut mandate în urma alegerilor. Ca urmare, consecințele pe care autorii sesizării le desprind din interpretarea acestor texte - potrivit cărora s-ar permite reprezentarea oricăror sau a tuturor forțelor politice din România în Parlament, prin simpla desprindere a unor parlamentari și constituirea unui partid parlamentar nou până la fracționarea la maxim a celor 331 de deputați, adică 33 de grupuri parlamentare - sunt lipsite de fundament și nu pot constitui argumente de natură să susțină sesizarea formulată. În ceea ce privește punctele de vedere formulate

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
politică se stabilește, de fiecare dată, la începutul fiecărei legislaturi, se păstrează până la întrunirea legală a noului Parlament și nu mai poate fi modificată în niciun mod. În jurisprudența sa, Curtea s-a referit în mod constant și exclusiv la parlamentarii "independenți" care au candidat în alegeri sub acest statut, iar nu și la cei "deveniți independenți în timpul unei legislaturi", respectiv la dreptul parlamentarilor independenți de a-și constitui un grup parlamentar. Se observă, însă, că art. 12 din Regulamentul Camerei

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
modificată în niciun mod. În jurisprudența sa, Curtea s-a referit în mod constant și exclusiv la parlamentarii "independenți" care au candidat în alegeri sub acest statut, iar nu și la cei "deveniți independenți în timpul unei legislaturi", respectiv la dreptul parlamentarilor independenți de a-și constitui un grup parlamentar. Se observă, însă, că art. 12 din Regulamentul Camerei Deputaților reglementează această posibilitate și pentru parlamentarii deveniți independenți. Or, trebuie realizată o netă diferențiere între cele două categorii de parlamentari, respectiv între

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
sub acest statut, iar nu și la cei "deveniți independenți în timpul unei legislaturi", respectiv la dreptul parlamentarilor independenți de a-și constitui un grup parlamentar. Se observă, însă, că art. 12 din Regulamentul Camerei Deputaților reglementează această posibilitate și pentru parlamentarii deveniți independenți. Or, trebuie realizată o netă diferențiere între cele două categorii de parlamentari, respectiv între cei care au fost aleși ca independenți, cu respectarea condițiilor prevăzute de legea electorală, și cei deveniți independenți prin retragerea lor din grupurile parlamentare

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
la dreptul parlamentarilor independenți de a-și constitui un grup parlamentar. Se observă, însă, că art. 12 din Regulamentul Camerei Deputaților reglementează această posibilitate și pentru parlamentarii deveniți independenți. Or, trebuie realizată o netă diferențiere între cele două categorii de parlamentari, respectiv între cei care au fost aleși ca independenți, cu respectarea condițiilor prevăzute de legea electorală, și cei deveniți independenți prin retragerea lor din grupurile parlamentare din care făceau parte. În opinia noastră, acești din urmă parlamentari nu dobândesc același

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
două categorii de parlamentari, respectiv între cei care au fost aleși ca independenți, cu respectarea condițiilor prevăzute de legea electorală, și cei deveniți independenți prin retragerea lor din grupurile parlamentare din care făceau parte. În opinia noastră, acești din urmă parlamentari nu dobândesc același statut de independent, deoarece acest statut presupunea, în mod necesar, o poziție de independență în procesul consultării electorale. Parlamentarii "deveniți independenți", dar care au candidat și au fost aleși în baza programelor unor partide politice pe care

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
deveniți independenți prin retragerea lor din grupurile parlamentare din care făceau parte. În opinia noastră, acești din urmă parlamentari nu dobândesc același statut de independent, deoarece acest statut presupunea, în mod necesar, o poziție de independență în procesul consultării electorale. Parlamentarii "deveniți independenți", dar care au candidat și au fost aleși în baza programelor unor partide politice pe care, după alegerea ca deputați sau senatori, le-au părăsit, nu au candidat și nu au fost aleși în baza unui program propriu

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
13 din Regulamentul Camerei Deputaților). Aceste restrângeri constituie doar aparent o sancționare a actului de părăsire a grupului parlamentar și a partidului pe a cărui listă a fost obținut mandatul, în realitate fiind vorba despre efectul actului de voință al parlamentarului în cauză, care își asumă în mod voluntar și conștient consecințele opțiunii sale. Față de această diferență existentă între statutul parlamentarilor independenți și a celor deveniți independenți, considerăm că reglementarea posibilității constituirii unui grup parlamentar din deputații deveniți independenți încalcă prevederile

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
a partidului pe a cărui listă a fost obținut mandatul, în realitate fiind vorba despre efectul actului de voință al parlamentarului în cauză, care își asumă în mod voluntar și conștient consecințele opțiunii sale. Față de această diferență existentă între statutul parlamentarilor independenți și a celor deveniți independenți, considerăm că reglementarea posibilității constituirii unui grup parlamentar din deputații deveniți independenți încalcă prevederile art. 2 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum", dispoziții la care trebuie să se raporteze în mod necesar orice interpretare a prevederilor art. 69 din Constituție, care interzic mandatul imperativ. Dreptul parlamentarului de afiliere politică potrivit convingerilor sale nu poate fi exercitat "fără limită", ci cu respectarea voinței poporului exprimată cu prilejul alegerilor. Altfel spus, posibilitatea parlamentarilor de a-și modifica opțiunile politice pe parcursul mandatului, în temeiul prevederilor art. 69 din Constituție

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
mod necesar orice interpretare a prevederilor art. 69 din Constituție, care interzic mandatul imperativ. Dreptul parlamentarului de afiliere politică potrivit convingerilor sale nu poate fi exercitat "fără limită", ci cu respectarea voinței poporului exprimată cu prilejul alegerilor. Altfel spus, posibilitatea parlamentarilor de a-și modifica opțiunile politice pe parcursul mandatului, în temeiul prevederilor art. 69 din Constituție, nu poate fi interpretată ca anulând opțiunea electoratului și raportul de forțe stabilit ca urmare a rezultatului alegerilor. Din această perspectivă, chiar dacă s-ar admite

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]
alegerilor, când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 36 și 37 din Constituție, se exprimă voința cetățenilor, se concretizează exercitarea suveranității naționale. Această voință a cetățenilor conturează configurația politică a Camerelor și NU acorduri ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleși ( Decizia Curții Constituționale nr. 601/2005 ). Prin Decizia nr. 601/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005, Curtea, referindu-se la înțelesul art. 64 alin. (5) din Constituție, a statuat

DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228300_a_229629]