15,863 matches
-
emisiunea „No Reservation“ difuzată pe Travel Channel pe 26 februarie, care a avut ca subiect România. Prea devenise temă de discuții ca să-mi mai pot înfrâna curiozitatea. Trebuie să recunosc că, întrucât mi se prezentase drept o catastrofă pentru imaginea patriei, n-am fost prea dezamăgit de ceea ce am văzut: realizatorul Anthony Bourdain s-a pomenit obligat să ia parte la o butaforie organizată și plătită de Ministerul român pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale (abia acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
nu au priceput: nu conta dacă erau de calitate sau nu - întreaga lor tagmă nu era, pur și simplu, dorită. Ei au făcut caz de situație, fiecare și-a scos Crucea de Fier, strigând că și-au vărsat sângele pentru patrie. Cei care au încercat să plece spre alte locuri au descoperit că restul lumii nu îi dorea. Așa că sentimentul meu - chiar dacă deplor unele excese inoportune și nefericite - este că ar fi nedrept ca blamul să cadă pe întregul popor german
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
spațiu pentru actele de cultură, pentru spectacole.“ » Primăria municipiului Deva vrea să preia singurul cinematograf din oraș de la regia RomâniaFilm și-l să-l aducă la standarde moderne, a declarat primarul Mircia Muntean. Municipalitatea este de acord să preia cinematograful Patria, care funcționează într-un imobil ce nu se află în stare foarte bună și nu a mai fost renovat de peste 20 de ani. „Sunt zile când nimeni nu mai calcă pragul cinematografului de la noi. Este inadmisibil ceea ce se întâmplă“, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
că Evelina îl place pe Frank pare legat, probabil nu întrutotul ironic, de povestirile lui Frank, care ele însele formează scheletul unei povești: pornise ca marinar, navigase prin Strîmtoarea Magellan, se stabilește la Buenos Aires și se întoarce în vechea sa patrie, într-o vacanță. Dacă asocierea eroinei cu Frank reprezintă o primă funcție, a doua și a treia trebuie să fie reprezentate de descoperirea acestei asocieri de către tatăl ei și de interzicerea continuării acesteia: „[el] îi interzisese să-i mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
un statut derogatoriu sau o autonomie locală care le-ar permite să lupte cu mijloacele proprii împotriva influenței puterii dominante. Celelalte partide le impun un discurs centralist, afișând atașamentul lor pentru un cadru juridic unitar. Acest clivaj e amplificat atunci când "patria mamă" este ea însăși așezată în rândul marilor puteri sau afișează o dependență mai mică decât țările în care minoritatea este implantată. În perioada interbelică, antagonismele se exprimau în acest fel, însă nu se poate constata o prelungire completă a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
repatrierea noncetățenilor și toată chestiunea decolonizării. De o importanță similară erau chestiunile privind statutul persoanelor născute în Letonia și existența sau absența altor privilegii ale cetățeniei. Pe baza acestor criterii, structurile politice de dreapta includeau Uniunea Anticomunistă și Partidul pentru Patrie și Libertate. Acestea două au propus politici de repatriere, dar niciuna nu a prezentat mecanisme concrete de punere în aplicare a acestui proces. Printre partidele de dreapta figurau de asemenea Partidul Pământul "Mara" Partidul Mișcarea Letonă de Independență Națională și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Letonia. În a doua jumătate a anilor 1990, amendamente majore au fost aduse legilor asupra cetățeniei, facilitând procesul de naturalizare și obținerea cetățeniei. Problema cetățeniei a fost deosebit de importantă pentru alianța care a fost creată în anii 1990 între Partidul Patriei și al Libertății și Mișcarea Letonă de Independență Națională (TB/LNNK). La alegerile parlamentare din 1998, un referendum simultan a fost organizat cu privire la modificările pentru liberalizarea legii asupra cetățeniei. TB/LNNK a obținut 14,65% dintre voturi și 17 din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
parlament) și aceasta arată că partidele mici nu pot fi reprezentate în parlament. Totuși, acest prag n-a reușit să pună capăt fragmentării politice. Mai multe partide care iși dispută valorile acelorași voturi aceluiași electorat au apărut, de exemplu, pentru Patrie și Libertate și Mișcarea Letonă de Independență Națională. Amândouă aveau ca țintă letonii și programele lor erau foarte asemănătoare. Sistemul de scrutin proporțional ajută reprezentații diverselor minorități și în special minorităților etnice să obțină locuri în parlament și să-și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
segment al electoratului a fost Partidul de Stânga pentru Drepturile Omului într-o Letonie Unită (PCTVL). Succesele altor partide au fost legate de subiecte de actualitate, precum cetățenia și limba de stat, exploatate, de exemplu, de Partidul de Dreapta pentru patrie și Libertate LNNK sau încă necesitatea luptei împotriva corupției și ordinii la guvernare subiecte comune și altor partide. Partidele au repurtat succese în anumite momente sau au fost învinse în altele. În acest context de instabilitate, succesul social democraților la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
S 20744 14546 0,15 0,10 0 0 39062 42999 0,36 0,39 0 0 Partidul micilor proprietari și al liberei inițiative din România CD S 651 805 0,01 0,01 0 0 Partidul mișcarea națională "scutul patriei" CD S 1744 500 0,02 0 0 0 Partidul muncii 163 CD S 10744 11397 0,08 0,08 0 0 2623 3256 0,02 0,03 0 0 Partidul muncii și dreptății sociale din România 164 CD S
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
0 11990 11627 0,10 0,09 0 0 401 1575 0 0,01 0 0 Partidul pensionarilor din România CD S 175676 178654 1,44 1,45 0 0 76704 86401 0,66 0,79 0 0 Partidul "pentru patrie" CD S 17841 21295 0,15 0,17 0 0 16991 18403 0,15 0,17 0 0 Partidul pentru reconstrucția națională și democratică 177 CD S 3223 3228 0,02 0,02 0 0 Partidul protecției sociale din România
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
2693 3280 0,02 0,02 0 0 Partidul uniunii creștine din România CD S 14902 7045 0,11 0,05 0 0 Partidul vieții românești CD S 46129 54634 0,38 0,50 0 0 Partidul viitorul democrat al patriei CD S 2091 1008 0,02 0,01 0 0 4355 4249 0,04 0,04 0 0 Partidul voința poporului CD 2758 0,02 0 Polul social-democrat din România 202 CD S 3968464 4040212 36,61 37,09 155
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
trunchiul românismului. Testamentul lăsat cu un veac și jumătate în urmă de bucovineanul Eudoxiu Hurmuzachi, Aveți de îndeplinit trei datorii, mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor voștri. Aceste trei datorii sînt patria, limba și biserica!, nu și-a pierdut actualitatea. Celor trei dimensiuni noi le-am adugă încă una: școala. Fiecare articol în parte și-a păstrat structura originală. Retușurile făcute privesc doar unele aspecte particulare, fără afectarea conținutului. Concepute autonom, textele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aceea că-i național; ceea ce-i urît nu devine frumos prin aceea că-i național; ceea ce-i rău nu devine bun...“ <footnote Ibidem, p. 92-93. footnote> . Ca atare, conchide Eminescu, „nu devine cineva scriitor național prin aceea că repetă cuvintele patrie, libertate, glorie, națiune în fiecare șir al scrierilor sale, precum, pe de altă parte, poate cineva să nu pomenească deloc vorbele de mai sus și să fie cu toate acestea un scriitor național“ <footnote „Timpul“, 6 mai 1880, după Mihai
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
numai de respect atitudinea slujitorilor școlii din regiunea Cernăuți care, înscriindu-se în descendența vestitului testament al lui Doxachi Hurmuzachi (“aveți de împlinit trei datorii mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor [...] patria, limba și biserica”), s-au pus în slujba școlii ca factor de care depinde însăși existența lor ca membri componenți ai națiunii române, ca participanți la dezvoltarea culturii române majore, scrise. Este mai mult decît merituos efortul dascălilor de la școlile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
reacționar. Doctrina comunistă opunea naționalismului, ,,concepție și politică reacționară, care susține interesele burgheziei naționale, prezentîndu-le ca interese ale întregii națiuni“ <footnote Dicționarul limbii române moderne, Editura Academiei, București, 1958. footnote> , internaționalismul proletar, care ,,îmbină în mod organic dragostea proletariatului pentru patria sa [...] cu sprijinirea luptei oamenilor muncii din alte țări pentru pace, democrație și socialism“ <footnote Dicționarul enciclopedic român, Editura politică, vol. al II-lea, București, 1964. footnote> . În numele acestei poziții față de ideea națională au fost condamnați la ani grei de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cere niște lucruri pe care nimeni nu le-a cerut vreodată de la străbunii noștri și nu le va putea primi nici de la urmașii lor [...]. Cere ceva ce răstoarnă din temelie drepturile și libertățile avute pînă acum în pace de națiunile patriei [...]. Cere ceva ce clerului și plebei valahe (s.n.) nu i se cuvine niciodată“ <footnote După Lucian Blaga, Gîndirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, București, 1966, p. 47. footnote> . E de înțeles de aici că drepturile promise au
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Acesta este și înțelesul pe care Doxachi Hurmuzachi îl dădea testamentului său publicat în 1857: ,,Aveți de îndeplinit trei datorii, mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor voștri. Aceste trei datorii sînt patria, limba și biserica“ <footnote După Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București, 1991, p.57. Ibidem, p.120. footnote> . Preocuparea pentru păstrarea identității naționale a românilor din Bucovina, naționalismul acestora, nu apăruse și nu se dezvoltase din gol și fără motiv. Cînd
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
N-aibă harul Domnului / Și dulceața somnului“ (transpunere în dacoromân de Kira Iorgoveanu) <footnote Vorbele episcopului Amfilochie al Hotinului, stăpînite de morala păstorului creștin, înfierau și ele la mijlocul veacului al XIX-lea: ,,cel ce n-are priință și dragoste pentru patria sa, adică pentru țara și limba în care s-a născut, comite un păcat deopotrivă de mare ca și cel ce nu-și iubește pe părinții săi“ (După Ion Nistor, Istoria Basarabiei, București, 1991, p.262). footnote> . Cultul valorilor naționale
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
poată fi reclamată nici de Muntenia, nici de Moldova. Afirmația noastră pare hazardată, dar la 1865, cînd autoritățile constatau o creștere a „spiritului patriotismului românesc“ în Basarabia, soluția propusă era schimbarea numelui provinciei, întrucît „însăși denumirea, [care] amintește o altă patrie, are o însemnătate mare politică, născînd visuri separatiste <footnote După A. Boldur, Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunză, București, 1992, p. 478. footnote> . Propunerea nu a fost acceptată, dar cîțiva ani mai tîrziu, în 1873, țarul Alexandru II își punea rezoluția
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
autoritățile de stat trebuie să i-o acorde, aceea de principal mijloc de comunicare în instituțiile statului, de principal mijloc de formare și vehiculare a culturii naționale. Afirmația părintelui Amfilohie al Hotinului: „cel ce n-are priință și dragoste pentru patria sa, adică pentru țara și limba în care s-a născut (s.n.), comite un păcat deopotrivă de mare ca și cel ce nu-și iubește pe părinții săi“ este profesiunea de credință a oricărui truditor cinstit pe ogorul Măriri-Sale Limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de vedere istoric și practic, e o absurditate și o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și, deci, un act de genocid etnico-cultural“ <footnote În volumul Limba română este patria mea. Studii, comunicări, documente, Fundația Culturală „Grai și Suflet“, Chișinău, 1996, p. 30 - 31. footnote> . Totuși după opt ani Vasile Stati publica menționatul dicționar. Dedesubturile politice ale întreprinderii sale sînt incontestabile, dar acestea nu puteau fi mărturisite, iar în acest
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în „Materialele primului Congres al intelectualității românești din regiunea Cernăuți, 25 aprilie 1999“, Cernăuți, 1999, p. 25. footnote> . Bucovinenilor le place să se raporteze mereu la vestitul testament al lui Doxachi Hurmuzachi, cu îndemnul la îndeplinirea a trei îndatoriri sfinte: patria, limba și biserica. Dar astfel de repere nu lipsesc pentru românii din Basarabia. E suficient să-l cităm aici pe Nicolae Costenco, fost redactor la ziarul „Viața Basarabiei“ și la revista „Viața Basarabiei“ în perioada interbelică, de două ori condamnat
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
plecarea sa în România, pe de altă parte, teama de România însăși, pentru el aproape necunoscută. România, explică el unei tovarășe de surghiun, „o țară himerică, de care provincia mea natală e despărțită de vreo optzeci de ani, îmi este patria; și inima-mi arde de dorul ei. [...] România mă atrage, mă fascinează și, în același timp, îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
este patria; și inima-mi arde de dorul ei. [...] România mă atrage, mă fascinează și, în același timp, îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală“ (5, 264 - 265). Revenit, după încheierea exilului, la Năpădeni, înainte de plecarea în România, ia pulsul vieții moldovenilor din Basarabia și constată că nimic nu se schimbase. Fostul său învățător, acum ziarist, îi prezintă o stare ciudată: „jurnalul condus de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]