11,500 matches
-
rău. La Sofia, cabinetul Gheșov, vlăguit și dezbinat, nu aștepta decît vestea arbitrajului rusesc pentru a trece ștafeta. O atmosferă de isterie belicoasă apăsa asupra orașului, iar anunțul privind arbitrajul păru să dezamăgească o mulțime care nu visa decît noi răni și dureri. Danev, pe care adversarii îl numeau ironic "Napoleonul bulgarilor", succeda bătrînului Gheșov. Aceasta însemna mai degrabă proclamarea unei încordări decît a unei destinderi. O capcană care la vremea respectivă părea de neînchipuit (lumea încă nu era blazată de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mi-a zis: "Bineînțeles, ăsta-i un tun!". Erau, într-adevăr, tunurile care, în depărtare, ne înștiințau că sîrbii și bulgarii se aruncaseră unii asupra altora. A doua zi străzile erau invadate de soldați palizi, gîrboviți, mulți dintre ei avînd răni de baionete, dovedind lupte corp la corp. Nici o alură triumfătoare. Era un spectacol de trupe în debandadă, învinse și mai degrabă dispuse să-și ia o revanșă împotriva oricui, chiar și a unor trecători liniștiți, singuratici... S-a aflat foarte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
poate să nu fii frapat de faptul că aici au avut loc două atentate consecutive, primul avînd ca țintă o mașină din suita arhiducelui. O bombă de mică putere a fost aruncată pe capota mașinii deschise, atingînd, fără a provoca răni mortale, un colonel aghiotant. Ar fi prea hazardat să ne întrebăm dacă poliția secretă austriacă, neștiind de Prinkipa și aflată la pîndă într-un alt punct de pe traseu, nu pusese la cale un atentat mai mic, cu distrugeri limitate, pentru ca
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
chiliei monahale dorite, Marea Ducesă își dirija grupul de copii cu o autoritate pe care zîmbetul o făcea convingătoare. În același stil își conducea și afacerile de stat secondată, pentru aparițiile oficiale, de prințul Felix de Bourbon-Parma, soțul său. Amintirea rănilor de război mai erau încă foarte vii. Ororile ocupației din 1940 urmau să le depășească cu mult pe cele din războiul anterior. Suverana avea pe lîngă ea sfetnici pricepuți în frunte cu domnul Bech, pe rînd președinte al consiliului sau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
intențiile și motivațiile altora. Persoanele predispuse la paranoia tind să își vadă propria viața ca o serie continuă de evenimente amenințătoare și, de aceea, interpretările lor despre ceilalți și despre ei înșiși sunt deformate. Teoriile psihanalitice plasează paranoia într-o rană receptată în narcisismul timpuriu, în perioada primelor interacțiuni între un subiect oarecum fragil și mediul anume, capabil mai mult sau mai puțin să îl facă mai vulnerabil. Primele identificări eșuează, iar dereglările de personalitate progresează adesea latent până în adolescență. Mecanismele
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de grea. Mai greu decît lemnul acestei cruci din spinare poate deveni monomul celor 20 de treninguri albastre ale coechipierilor care-l încurajează, îl bat pe umăr și-i spun: „Nu-i nimic, Marius, tu n-ai nici o vină“. Cînd rănile se vor mai închide, vocea de bici a antrenorului va continua să spargă tăcerea antrenamentelor. Probabil că, atunci cînd se va răsti la alți jucători, lui i se va adresa mieros, să-l menajeze. În clipa aceea, inima lui Marius
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
le va fi greu, pentru că, pe culoarele aceleiași instituții, calci pe cedenți ca pe dude. august 2006 Cine a greșit planeta? Plecăm de la premisa că ei, adică Real și Lyon, sînt extratereștrii, iar noi, doar simpli și muritori pămînteni. Pe rănile Stelei se pun pansamente comode, sterilizate de orice vinovăție. Întîi au comandat culcaturi cei din superechipa Lyonului, apoi au venit galacticii Realului și ne-au folosit iluziile pe post de hîrtie igienică dublu strat, deasupra frustrare, dedesubt lipsă de valoare
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dânsa. Au luat vrăbiuța în casă, i-au curățat și i-au pansat aripioara. Ciprian a pus-o în colivia ce-i rămăsese de la Coco, papagalul care zburase cu câteva zile în urmă, când uitase ușița deschisă. După două săptămâni, rana s-a vindecat și vrăbiuța veselă a început să zboare prin cameră. Ciprian o lăsa liberă. Era veselă și aducea veselie tuturor. Au botezat-o Ciripitoarea. Băiatul și pasărea s-au împrietenit.Când Ciprian își făcea temele, vrăbiuța i se
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
al deprimării prietenului și îl învăluie întru căldura tensiunii sale dorind întoarcerea sa, în pași de alinare, la ținuturile vieții, ajunge la camaradul dezolat și aspiră la reechilibrarea sa graduală, la reinserția lui în propria existență, la cicatrizarea neîntârziată a rănii brusc survenite prin moartea celui drag. Și în acest caz, atunci când pulsiunea compasiunii atinge cotele unei maximalizări copleșitoare, eu decid să acționez empiric imediat întru sprijinirea-consolare a prietenului îndoliat. Astfel, adopt o ținută corporală caritabilă, efectuez un gest concret-filantropic. Acest
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sculptat. Conform textului Apocalipsei, în cazul situării conștiinței mele în rândul celor pierdute întru tentația demonului, și eu mă închin icoanei fiarei. Fiara îmi vorbește din icoana și face semne și acte taumaturgice înfiorătoare. Ea mă vindecă de suferințele și rănile sădite în ființa mea prin îndurarea grozăviilor și traumelor anterioare. Astfel, mă simt ajutat și ocrotit de fiară. Nu resimt nicio fericire, dar o savuroasă plăcere îmi inundă conștiința. Așadar, nu sunt fericit, dar mă simt purtat de o lascivitate
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ochii celor morți. Și nici o adiere nu-i va închide vreodată, nici o briză nu îmi va dărui clipe de liniște neantică. Asfixierea sufletului generează o suferință ce depășeșete orice presiune îndurată în viața terestră. Este o durere ce cumulează toate rănile posibile pentru a le amplifica la infinit. Astfel, simt sfredelirea maladiilor cumplite, după ce și-au reunit chinul și mă străpung necruțător. Îndur senzația arderii și înghețării corporale, dar fără tendința spre limita eliberatoare a decesului căci sunt mai viu ca
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sfătuiești? Cu un om în hirea hiarelor sălbatice? Polcovnicii ce erau, unul un cuvânt nu cuteza să zică; că numai pentru un cuvânt, cu sabia smultă da ca într-un câne într-însul. Și Bohul polcovnicul cu mâna legată de rană de sabie, făcută de Timuș, umbla ca fără sine." Observația generală se sublimează în aforisme, în cea mai mare parte scoase din Biblie: "Neștiutoare firea omenească de lucruri ce vor să fie pre urmă..."; Zice un cuvânt leșesc: sula de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o biserică miroasă seninul cucerit o clipă, Dar se trezesc în umbră crinii, vărsîndu-și boarea lor profană, Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă, Un trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca o rană. Și tot mai grea, mai tare crește naiva florilor urgie, Se-ntrec care de care parcă să-nvingă ori să moară-n luptă. În van trimite-un gând de pace un miros blând de iasomie Și flutură-n deșert în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
recile pupile sticlirile stelare Trezesc reflexe stinse de dincolo de Styx. Brăilean, deci apropiat de Bărăgan, poetul are, împreună cu toți muntenii, simțul eternității viguroase a câmpurilor, indiferente la gunoiul uman: Florile de pe câmpie le cosesc mitraliere Și cu sucurile scurse spală rănile mortale De eroi căzuți în tină ca și simple efemere Ce adorm de veci pe-o floare, îngropîndu-se-n petale. Singură în tot cuprinsul, flora stelelor polare Înflorind spontan din ghiolul de argint ca dintr-o seră, Scutură multiple jerbe și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șarpele binelui", grădinile sunt ale "Omului", plugul ară împins de arhangheli, flora și fauna se fac ascetice, simbolice, dobitoacele au "ochi cuminți", țapii lubrici sunt înlocuiți prin melancolicii cerbi, câmpul face loc pădurii. Fauna aleargă rănită de melancolii: Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac, Din când în când ne mai ridicăm ochii spre zăvoaiele raiului, apoi ne-aplecăm capetele în și mai mare tristețe. Pentru noi cerul e zăvorât și zăvorâte sunt și cetățile. În zadar căprioarele beau apă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numai toate mișcările sufletești dar și aproape toate mișcările interne corporale, de aceea ea va observa figura Înainte de toate. De aici și denumirea. După cum am accentuat deja, nu există nici o boală care să atingă numai părți izolate din corp (cu excepția rănilor); la orice Îmbolnăvire suferă tot corpul. Întregul corp Își schimbă forma precum și culoarea, totuși această schimbare se prezintă destul de deslușit numai În părți izolate, spre a putea fi bine observată. De asemenea, se schimbă și ținuta corpului, aceasta este Însă
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
contrariu Însă, nu. Cine trăiește așadar În aer nesănătos, acela aduce corpului materii străine tot atât de bine, ca și acela care se hrănește cu alimente contra naturii. Câteodată corpul Își formează căi artificiale de scurgere. Ele se prezintă sub formă de răni deschise ca: hemoroizi, fistule, transpirația picioarelor, etc. În același timp, restul corpului poate fi adesea În aparență sănătos, deoarece nu simte Încărcarea, oricum, aceste căi de scurgere se formează de-abia când corpul este deja simțitor Încărcat. Acestea sunt chiar
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
prin intestine. Tot astfel se petrece și cu mușcăturile câinilor turbați. Nu Însă toate materiile introduse În sânge influențează așa de repede și de Îngrijorător, vătămare Însă aduc totuși. Dacă În cazuri de accidente se introduc materii În sânge prin răni, atunci este un caz Întristător, pe care căutăm să-i preîntâmpinăm după putință. Consider Însă ca Îndrăzneț de a introduce intenționat materii În sânge. Vaccinarea modernă este o rătăcire Îngrijorătore cum istoria are puține de indicat, secolul nostru, al luminii
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
conduce, a călători înainte. Scrierea lui Platon are ca subiect viziunea unui mort adus de pe cîmpul de luptă pentru a fi incinerat și după perioada de doliu el este pus pe rug dar în acel moment se trezește. Constată că rănile îi sînt vindecate și povestește cum în acest timp el s-a înălțat la ceruri și s-a întors pe pământ pentru a le vesti celor rămași ce a văzut acolo. Subiectul este asemănător cu cel din Cartea lui Eno
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se pe-trec pe la mijlocul secolului Xlll î.e.n. sau mai tîrziu cu cîteva zeci de ani după alte aprecieri. Vine în ajutorul troienilor, este rănit în lupta cu Ahile și se retrage pentru de pe cîmpul de bătălie grăbit a-și obloji rănile iar fiul său Euripil, cade în aceste încleștări după ce l-a ucis pe Mahaon, chirurgul cel vestit al grecilor cîntat cu mult patos de Homer. Flavius Philostratus care a scris pe la sfîrșitul secolului ll e.n. despre Ciclul epic descrie astfel
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în noaptea de Anul Nou, ne povestea din pățaniile vieții ei și cu nostalgie, dar și făcând haz de necaz. Încerc să rezum o astfel de istorisire. Imediat după terminarea primului război mondial s-a căsătorit, dar mirele ei, din pricina rănilor cu care a venit de pe front, a decedat la cîteva luni după cununie, deci tata a fost al doilea soț al ei. Pentru ca să-l tachineze pe tătica, zicea dânsa, în noaptea de anul nou, când era vorba despre „vrăjile” care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de a căzut la pământ. Gălăgia gânsacului furios a fost mai puternică decât alarma dată de băiat, dar până să fie scos de sub lovuri, băiatul a primit mai mult de douăzeci de lovituri peste cap, peste piept și peste mâini. Rana cea mai periculoasă a fost frica, sperietura, în urma căreia băiatul n-a mai putut să vorbească. Când încerca să spună ceva nu reușea decât „gî, gî”. Mămica s-a speriat că băiatul va rămâne mut, că nu va mai putea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dar în graba mea am agățat piciorul drept, sub genunchi, într-un ghimpe de fier și m-am ales cu pulpa piciorului zgârâiată 10-12 centimetri. M-am speriat cum curgea sângele! Ce-am mai plâns! Și în timp ce mămica îmi lega rana și mă asigura că o să-mi treacă, mătușa Zamfira, sora tatei, îmi spunea, ca să mă sperie, că pe acolo o să-mi iasă mațele și că am să mor. Într-o toamnă, tot la vârsta de 4-5 ani am mers în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
rupte. Vara, când eram cam pe la aceiași vârstă, tata cosea ovăz în grădina din spatele casei și purta opinci făcute din piele crudă de vacă. La amiaza zilei, din cauza căldurii, opincile se uscau, se scorojau, deveneau scorțoase și rodeau piciorul făcând răni. Tata avea două perechi de opinci identice. O pereche de opinci o purta până se scorojeau pe picior și incomodau. Cealaltă pereche era pusă la înmuiat. Tata descălța opincile scorojite, le aducea lângă cofa cu apă, care era afară pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana n-a fost gravă, dar cercetarea cazului a devenit greu de suportat pentru mine, de oare ce elevul care a lovit pe cel „rănit” era fiul șefului de post și nu se putea învinui. Eram printre micii care se încălzeua
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]