11,293 matches
-
de Anjou la Posada, în 1330. M. Roller, când s-a început publicarea documentelor interne, a spus că abia acum o să vedem noi cât de mare a fost Ștefan și cât de viteaz a fost Mihai. Barbu Câmpina s-a străduit să demonstreze că o mare parte din domnia sa Ștefan a fost la cheremul boierilor. Dar n-a îndrăznit să meargă până acolo încât să afirme că aceștia, răsculându-se după Baia, au desprins, timp de doi ani, o parte din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așa cum a fost prezentată de cronicarii poloni, Dlugosz și cei care l-au urmat pe acesta: Cromer și Bielski. Alexandru Boldur, Constantin C. Giurescu și Ștefan Gorovei au considerat că incursiunea a avut loc în 1470. Nagy Pienaru s-a străduit să demonstreze că incursiunea a avut loc în 1471, Dlugosz, ca și analele putnenene, putând să greșească datarea. Această incursiune e menționată într-un raport din Caffa, din 18 mai 1471. Atunci s-au aflat genovezii din Caffa în raporturi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Europa în vederea unei alianțe comune împotriva turcilor. Legături cu acest sultan stabiliseră venețienii încă din anul 1464. Căsătorit cu o fiică a împăratului Trapezuntului, Uzun voia să reia stăpânirea părților soției sale din fostul Imperiu Bizantin. De aceea, se străduia să strângă pe lângă sine toate puterile Răsăritului ce se aflau în vecinătatea Imperiului Otoman. Regele Georgiei, cu care se înrudea, își trimitea și el solii în Europa. După căderea Negropontului, venețienii depun eforturi insistente pentru a-l ridica pe Uzun
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turme de oi și nici cei viteji și bravi nu au mai putut găsi cale ca să mai lupte. Suleiman pașa nu a putut să-i strângă într-alt loc pe ostașii aceia care se împrăștiau. Oricât de mult s-a străduit și oricât de multe sforțări a depus, el nu a putut totuși să-și închege și să-și rânduiască alaiul.” În 10 ianuarie 1475, Ștefan cel Mare a obținut o biruință extraordinară. La Veneția ajungea vestea că au pierit 40
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făceau legătura între Occident și Orient. Cucerirea Caffei și a țărmului nordic al Mării Negre de către turci însemna, de fapt, monopolizarea drumurilor comerciale care treceau prin Moldova, cu efecte negative asupra dezvoltării economice a Moldovei. De aceea, Ștefan cel Mare se străduiește să găsească mijloace care să împiedice realizarea planurilor turcești. Mai întâi, el îl sprijină pe Alexandru Comnen, fratele Mariei, soția lui Ștefan cel Mare, care venise în Moldova să-i ceară sprijinul. Voievodul moldovean i-a dat o gardă de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era mai mic decât pagubele provocate de războaiele pustiitoare. Nu însemna însă că renunțau la luptă. Atunci când pretențiile Porții creșteau sau când împrejurările erau favorabile, românii nu au ezitat să pună mâna pe arme. De aceea, domnii munteni s-au străduit să păstreze legăturile cu Transilvania și cu regele Ungariei, căruia îi jurau credință în nădejdea că puteau primi un ajutor, dacă Țara Românească era atacată de turci. Așa se explică de ce în înțelegerile dintre munteni și Ungaria apare o clauză
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albă avea muniții nenumărate și grâne și alimente pentru 30 de ani. În decursul zilelor și anilor săpaseră șanțuri așa de adânci, încât era cu neputință să le dea de fund. Din porunca sultanului cel glorios, oastea victorioasă s-a străduit timp de o săptămână să umple acel șanț adânc. Trăgând cu tunurile și puștile de pe apă și de pe uscat, au omorât doi pârcălabi renumiți, iar ceilalți ghiauri, nemaiavând încotro, au cerut iertare și au predat cetatea”. La 9 august, sultanul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cea economică. Garnizoanele turcești ale celor două cetăți și oștile tătărești, așezate pe teritoriul lor, aveau posibilitatea să efectueze prin surprindere raiduri de pradă pe pământul Moldovei. De aceea, ținând seama de toți acești factori, Ștefan cel Mare se va strădui să pună capăt acestei situații prin eforturi militare și diplomatice. O asemenea tentativă nu ar fi avut însă sorți de izbândă numai cu forțele moldovenești. Trebuia, pentru aceasta, o oaste puternică, înzestrată cu mașini de război și multă artilerie. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe oricare domn al Moldovei; există, însă, precizarea făcută de cronicarii noștri: Bogdan e fiul lui Ștefan, iar identificarea făcută de ei nu pornea de la turcescul Carabogdan, pentru că moldovenii știu cine a fost Ștefan și fiul său, Bogdan. În loc să ne străduim ca să potrivim nume și date, pentru a stabili că, în 1486, Ștefan a închinat țara turcilor, mai firesc era să se pornească de la tradiția noastră cronicărească și să se caute în documentele vremii, dacă aceasta pornea de la un sâmbure de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a ținut seama de doi factori esențiali: geniul militar al lui Ștefan cel Mare și opoziția deschisă a regelui Ungariei, care nu dorea să vadă realizarea unei Polonii atât de puternice, încât să-i poată amenința scaunul. Oricât s-a străduit Ioan Albert să țină secrete discuțiile purtate la Levocea, Ștefan cel Mare a aflat despre planul urzit împotriva sa. Acțiunile sale diplomatice s-au intensificat în direcția Lituaniei. Marele duce nu participase la Levocea și era important ca el să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-și retragă trupele de la hotarul cu Polonia. Încercările făcute de Papă, pentru a-i împăca pe lituanieni cu ruși, n-au dat rezultate. Solii papei Alexandru și ai regelui Vladislav soseau la Moscova la 29 decembrie 1502. Ei s-au străduit să-l convingă pe Ivan al III-lea să-i restituie regelui Alexandru teritoriile cucerite. Ivan a rămas însă neînduplecat. Ceea ce a cucerit, spunea el, făcea parte din Țara Rusească, iar această țară „este de la strămoșii noștri, din vechime, votcina
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
între fiii acestuia. Stăpânii marilor domenii - ducate, comitate - se simt legați de domeniul lor, fapt care le stânjenește mobilitatea ca funcționari ai statului. Slăbiciunea puterii centrale (a regelui) va crea condiții pentru întărirea puterii ducilor și comiților. Aceștia se vor strădui să devină stăpâni ereditari al domeniului lor. În anul 843, Carol Pleșuvul promite să nu îi mai revoce pe comiți, decât în urma unei judecăți prezidată de comitele palatin. Ca să-și asigure credința vasalilor în timpul campaniei din Italia, Carol Pleșuvul hotărăște
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
devălmașe, în trei volume, au demostrat că obștile libere au supraviețuit până târziu, că satele, numite răzeșești în Moldova și moșneșești în Țara Românească, au fost stăpânite devălmaș și după întemeierea statului feudal. Pornind de la realitatea că boierii s-au străduit să uzurpe libertatea satelor libere, răzeșești, cum sunt numite, începând din secolul al XVI-lea, înseamnă că, la începutul vieții feudale din Țările Române, numărul satelor libere a fost mai mare, cu cât ne întoarcem pe firul istoriei, până la momentul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
știe cum era posibilă ridicarea unei oști atât de numeroase de către o țară atât de mică, așa cum era Moldova. Era datoria istoricilor noștri de a-i informa pe alții, despre adevărata stare de lucruri de la noi, dar aceștia s-au străduit nu să sublinieze particularitățile organizării feudale ale oștilor românești, ci să demonstreze că instituțiile feudale românești erau identice cu cele din Franța sau Germania. De aceea, reacția profesorului Mihai Berza, față de afirmațiile făcute în lucrările mele, nu era departe de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dumnezeu: “din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei”. Ceea ce înseamnă că domnia nu i-a fost dată ca o favoare din partea unui rege sau împărat, ci i-a fost acordată de Dumnezeu. De aceea, se va strădui să evite o suzeranitate reală, care ar fi știrbit liberatea lui și independența țării. Conflictul cu Polonia, din ultimii ani ai vieții lui Ștefan, a fost și o reacție împotriva unui rege, în fața căruia s-a umilit, totuși, cu toate că închinarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de descris. Frescele bisericilor lui Ștefan cel Mare ne îngăduie să reconstituim portretul marelui domn. Până în 1884, s-a crezut, pornind de la o litografie făcută de Gh. Asachi, că domnul avea mustăți și o barbă impunătoare. Episcopul Melchisedec s-a străduit să îi convingă pe istorici că adevăratul portret al lui Ștefan cel Mare este cel din miniatura de pe o foaie din Tetraevanghelul de la Humor. Întâmpinată cu multe rezerve, opinia episcopului a fost acceptată până la urmă. G. Balș, N. Iorga, O.
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
letopisețul în care au fost consemnate cele mai importante evenimente în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Tipărindu-l pentru prima dată, Ioan Bogdan l-a intitulat Letopisețul de la Bistrița. Retipărindu-l în volumul Cronici slavo-române, P. P. Panaitescu s-a străduit să demonstreze că acest letopiseț nu a fost scris într-o mânăstire și atunci l-a intitulat Letopisețul anonim, deși anonim era și când a fost numit Letopisețul de la Bistrița. C. Chițimia a afirmat că Ștefan cel Mare s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ființelor din textele folclorice drept epifanii divine: „Dacă ne gândim la faptul că egiptenii obișnuiau să-și reprezinte zeii cu capete de animale, vom înțelege și faptul că animalele vorbitoare din mituri și basme apar drept sfetnicii omului care se străduiește spre cunoaștere”. Animalele jertfite în colinde surprind adeseori prin renunțarea benevolă la luptă. Ele se comportă totodată asemenea unui maestru în cazul sacrificiului reprezentat de propria ființe. Cuminecarea din ele devine o împărtășanie din trupul divin, așezată la temelia lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Misiune" o gustare și un pahar de whisky, cu prilejul zilei mele onomastice. Șeful misiunii fusese de acord, participase cu soția la agapa de pe terasa clădirii ambasadei, care se prelungise până pe la orele 22,00 și unde ca gazdă mă străduisem să fiu agreabil tuturor, să spun unele anecdote și chiar să le povestesc, la cererea lor, câte ceva din perioada celor opt ani de muncă la Ambasada României la Moscova. Chiar și în cadrul audienței ambasadorului la ministrul de externe al Perului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de la posturile TV peruane și din unele ziare și reviste, cumpărate de la chioșcurile din oraș, încercam să mă pun la zi cu cât mai multe noutăți din viața politică a Europei, din U.R.S.S. și din celelalte state socialiste. Mă străduiam, astfel, să fiu un interlocutor avizat în cercurile diplomatice. Reușisem să am convorbiri interesante cu toți ambasadorii socialiști privind acceptarea sau cel puțin opinii legate de reformele Moscovei. Îmi amintesc o convorbire deosebită cu ambasadorul R.S.F. Iugoslavia, la recepția de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
atenției asupra fenomenelor secundare ale acestora. Aceasta caracterizează înaltul său profesionalism, abnegația sa pentru profesiunea aleasă, profesionalism moștenit de la părinții săi. Un alt domeniu în care s-a implicat permanent a fost cel financiar economic. A vegheat și s-a străduit ca spitalul să fie asigurat cu fondurile necesare procurării la timp și continuu a medicamentelor cele mai eficiente din producția farmaceutică internă, cât și obținerea valutei pentru importul de medicamente. Prin participarea la simpozioane, conferințe și congrese medicale unde somități
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
facultate: Simeon Bulgarov, Ion Caraconstantin, Trifon Podoleanu, ș.a. A fost nevoită să se mulțumească cu serviciul de bibliotecar la Spitalul orășenesc din Câmpulung Moldovenesc, unde a lucrat până la pensionare. Dar deprinsă cu ordinea, cu organizarea exemplară a serviciului, s-a străduit și a reușit să pună la dispoziția personalului spitalului ultimele publicații de specialitate și revistele științifice din țară și de peste hotare pentru ca aceștia să fie la curent cu tehnicile medicale cele mai bune la tratarea pacienților. Ca mamă, a vegheat
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
ascund conținuturi cu totul diferite, iar cuvintele-cheie prezentate în medalion sunt doar vag enunțate, nefiind tratate într-o manieră corespunzătoare, aptă să le facă înțelese de către elevi, care nu au cum să reușească să le asimileze logic (oricât s-ar strădui) cu cele doar câteva noțiuni prezentate în mini-sintezele din manuale. Nu se insistă atât cât ar trebui pe latura explicativă și pe expunerea coerentă, bine fixată în timp și în spațiu, a fenomenelor istorice. În plus, este și riscant să
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
a noastră, desfășurată în mijlocul copiilor, te menține mereu tânăr! - Prof. C.F.: Vă mulțumesc pentru cuvintele frumoase spuse, care, sunt convinsă, vor avea darul de a bucura și de a insufla optimism celor care le vor citi - printre care ne vom strădui să fie cât mai mulți dintre foștii dumneavoastră elevi și cât mai mulți dintre colegii din școală, vă doresc să păstrați mereu această tinerețe a spiritului și această vitalitate care vă sunt caracteristice și vă invit să fiți în continuare
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
Aceste sentimente de ostilitate s-au accentuat încă și mai mult când bolșevicii au devenit stăpâni pe putere... Începând cu luna octombrie, amestecul soldaților bolșevici în problemele românilor era atât de mare încât am fost nevoiți să protestăm. Bolșevicii se străduiau să demoralizeze trupele românești care veneau în contact cu trupele ruse; faimosul bolșevic bulgaro-român Racovsky - a cărui carieră începuse ca medic al Facultății de Medicină din Montpellier, a continuat-o cu funcția de comisar al guvernului sovietic la Kiev și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]