9,889 matches
-
comportamentelor ce-i interesează pe cercetători, ba mai mult, ei tind să aprecieze aspectul pozitiv al comportamentului copilului lor ( Patterson, 1977 citat de Dishion et al., 1994). Eron, Dodge și colegii lor au preferat să interogheze semenii și profesorii în studierea comportamentului agresiv la copii (e.g. Dodge et al., 1987). Într-un studiu despre efectul pedepsei părinților asupra agresivității la copii (Eron, Walder, Toigo și Lefkowitz, 1963 citat de Eron, 1994), fiecare copil își evaluează colegul de clasă, răspunzând la 10
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
răspunsurilor poate fi pusă la îndoială. Din diferite motive, oamenii evită, conștient sau inconștient, să recunoască propriul comportament, așa încât doar observația riguros pregătită a comportamentului efectiv poate oferi răspunsuri și rezultate concludente. * Observația pe teren Observația pe teren constă în studierea comportamentului indivizilor angajați în îndeplinirea unor sarcini cotidiene. Observația poate fi efectuată fără nici un fel de intervenție din partea cercetătorului. Uneori însă ea poate presupune și o anumită participare a acestuia. Problema care apare în studiul comportamentelor agresive declanșate în mod
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestare de agresivitate. Pentru a evita acest inconvenient, cercetătorii intervin uneori pentru a declanșa comportamentul și chiar pentru a introduce manipularea experimentală. Observația naturală. Tehnica constă în urmărirea comportamentelor indivizilor fără intervenția observatorului. Această tehnică este folosită cu precădere pentru studierea comportamentului agresiv la animale și copii. Patterson (1977 citat de Dishion et al., 1994) a elaborat un sistem de coduri pentru evaluarea comportamentelor agresive la copii. După mai mulți ani de cercetare, a reușit să identifice modalitatea adecvată pentru definirea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un alt individ (complicele experimentatorului). În unele cazuri, complicele spunea "scuzați-mă, vă rog", în alte cazuri nu spunea nimic. Reacțiile verbale și non verbale ale oamenilor au fost codate cu ajutorul unei grile de observație. Procedura în cauză a permis studierea efectului altor factori ai agresivității precum frustrarea, prezența unui model agresiv sau studierea efectul statutului intrusului. Concluzii. Tehnicile prezentate mai sus înfățișează situații reale de viață, permițând o măsurare fiabilă a agresivității. Ele ridică totuși o problemă de etică, folosirea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rog", în alte cazuri nu spunea nimic. Reacțiile verbale și non verbale ale oamenilor au fost codate cu ajutorul unei grile de observație. Procedura în cauză a permis studierea efectului altor factori ai agresivității precum frustrarea, prezența unui model agresiv sau studierea efectul statutului intrusului. Concluzii. Tehnicile prezentate mai sus înfățișează situații reale de viață, permițând o măsurare fiabilă a agresivității. Ele ridică totuși o problemă de etică, folosirea lor impunând mari precauții. Mai trebuie precizat că, în cazul observațiilor naturale, anumite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentelor observate prin prisma propriilor lor experiențe individuale. Tehnicile intrusive (claxonatul sau depășirea unei cozi de așteptare) ridică probleme de ordin etic, putând fi periculoase atât pentru observatori, cât și pentru participanți. * Observația în laborator Metoda cea mai folosită pentru studierea comportamentului agresiv este metoda experimentală. Ea permite cercetătorilor să observe comportamentul indivizilor într-un context în care toate variabilele pot fi controlate. Metoda permite de asemenea manipularea experimentală precisă și sistematică. Din punct de vedere etic există mai puține inconveniente
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a lovi sau de a ataca un obiect neînsuflețit. Agresivitatea este măsurată în funcție de loviturile directe aduse obiectului. Observatorul evaluează agresiunile din timpul jocului în mod direct sau se bazează pe înregistrările efectuate cu ocazia jocului. Procedurile sunt foarte utile pentru studierea proceselor de învățare a agresivității, fiind însă mai puțin interesante în cazul determinării factorilor ce influențează performanța reacțiilor învățate. Exemplul cel mai elocvent de folosire eficientă a acestei proceduri se datorează lui Bandura și colegilor săi (Bandura, Ross și Ross
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este criticabilă dintr-un singur punct de vedere: ea poate produce agresiuni reale asupra ființei umane. Figura 5 Un model adult și un copil agresează o păpușă gonflabilă (suferință-durere). Atacul la adresa unui obiect neînsuflețit reprezintă fundamentul unei metode populare de studiere a comportamentelor agresive la oameni. Notă: Adaptat după Baron și Richardson (1994, p. 60) Măsurarea agresivității verbale directe și indirecte. Primele studii asupra agresivității aveau ca scop să măsoare agresivitatea verbală a subiecților (Cohen, 1955; Doob și Sears, 1939). Într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că evaluările lor negative vor face rău unei alte persoane. Și numai dacă sunt pe deplin convinși de acest lucru, evaluarea lor poate fi considerată o agresiune verbală. Măsurarea agresivității fizice directe și indirecte. Una dintre tehnicile des folosite pentru studierea agresivității în laborator este atacul fizic direct împotriva unei victime. În cadrul acestei proceduri participanți sunt lăsați să creadă că agresează fizic pe cineva făcându-i rău, când de fapt nu o fac. Experimentul începe cu iritarea, șocarea și rănirea morală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
alege intensitatea și durata șocului cele două forme de măsurare a agresivității. Unii cercetători au folosit și anumiți stimuli aversivi precum un zgomot puternic, temperatura ridicată sau efortul fizic. Procedura lui Buss a fost folosită de sute de cercetători pentru studierea agresiunii fizice directe (administrarea de șocuri) sau indirecte (indicarea numărului de șocuri de administrat, intensitatea și durata acestora). Unii cercetători au modificat consemnele, propunându-și să măsoare reacțiile fiziologice la șocuri în contextul unei anxietăți puternice. Procedura a fost folosită
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să măsoare reacțiile fiziologice la șocuri în contextul unei anxietăți puternice. Procedura a fost folosită pe diferiți subiecți (Donnerstein et al., 1976). Tehnica "mașinăriei de agresare" a fost criticată din mai multe motive, deși a cunoscut un succes enorm în studierea comportamentului agresiv fizic. Unii cercetători consideră că folosirea aparatului cu șocuri într-un context de învățare poate induce subiecților comportamente greu de interpretat din cauza motivațiilor reale ale subiecților. Subiectul poate crede cu tărie că-l ajută pe ucenic să învețe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că ele ameliorează învățarea, iar subiecții provocați le intensifică atunci când cred că șocul perturbă învățarea. Problema legată de motivațiile subiecților suscitate de un anumit context de învățare în paradigma aparatului cu șocuri rămâne încă nerezolvată. O altă metodă folosită pentru studierea agresiunii fizice directe constă în crearea unei situații de evaluare reciprocă între subiect și complice. Mai întâi complicele evaluează subiectul, apoi subiectul evaluează complicele. În paradigma lui Berkowitz (1962 citat de Baron et al., 1994), subiecții sunt lăsați să creadă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în locul șocurilor electrice. Procedura lui Taylor oferă mai multe avantaje. Victima nu este în totalitate vulnerabilă, ea poate riposta, fapt ce diferențiază această procedură de procedura lui Buss și Berkowitz. Ea permite de asemenea modificarea comportamentului victimei și, în consecință, studierea modificărilor comportamentului subiectului. În cadrul procedurii se poate reacționa pro-activ (creșterea nivelului de șoc de la o probă la alta) sau conciliant (administrarea de șocuri mai puțin intense decât subiectul). Procedura lui Taylor permite de asemenea studierea efectului altor factori ai agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentului victimei și, în consecință, studierea modificărilor comportamentului subiectului. În cadrul procedurii se poate reacționa pro-activ (creșterea nivelului de șoc de la o probă la alta) sau conciliant (administrarea de șocuri mai puțin intense decât subiectul). Procedura lui Taylor permite de asemenea studierea efectului altor factori ai agresivității asupra comportamentului agresiv, de la droguri și până la prezența unui auditoriu. Un inconvenient există totuși și se referă la faptul că participanții la experiment sunt supuși unor stimuli aversivi, ceea ce ridică mari probleme de ordin etic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
riposta criticilor, trebuie să se demonstreze că diferitele evaluări ale agresivității în laborator corespund diferitelor aspecte ale aceleeași variabile, adică că toate procedurile reflectă exemple diferite ale aceleeași variabile și anume agresivitatea. Trebuie de asemenea să se confirme corespondența dintre studierea agresivității în laborator cu observația acesteia în mediul natural. Convergența procedurilor de măsurare a agresivității în laborator Au fost efectuate o serie de meta-analize pentru a se vedea dacă diferitele procedee de laborator evaluează aceeași variabilă subiacentă. Carlson, Marcus-Newhall și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau efectul eșecului în contextul unei stimulări aversive ne-a permis să rezolvăm problema interpretării rezultatelor altfel (da Gloria et al., 1990; da Gloria et al., 1989; Pahlavan et al., 2000). Plecând de la principiul că reînnoirea conceptuală și metodologică în studierea comportamentelor agresive înseamnă, mai întâi de toate, constatarea acestor comportamente indiferent de semnificațiile pe care le au într-un context interpersonal și considerând comportamentele agresive mișcări cu o anumită structură specifică, producându-se sistematic în circumstanțe la fel de specifice, am hotărât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la Dunărea de Jos a unor noi grupe sarmate asiatice, de evenimentele din anii 49-50 d.Hr. Conform aceleiași opinii, episoadele evocate se reflectă, în plan arheologic, în creșterea numărului de vestigii sarmatice corespunzătoare acestei perioade. Cu preocupri constante în studierea, clasificarea și periodizarea acestei categorii de antichități, V.I. Grosu a realizat și o inventariere completă a descoperirilor de până la sfârșitul anilor ’80, avansând ca sum totală cifra de 114 monumente sarmatice, conținând 415 morminte. La acestea se mai adaugă alte
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
a învăța să vezi, pentru că înseamnă a oferi cheia unui limbaj care stăpânește vizibilul"153. Un discurs este și o serie de vizibile. În analiza unui discurs, Foucault este determinat de anumite precepte psihanalitice, mai ales atunci când se pronunță pentru studierea "intenției subiectului vorbitor, activitatea lui conștientă, ce anume a vrut el să spună sau, de asemenea, jocul inconștient care a ieșit la iveală, împotriva voinței lui, în aceea ce el a spus sau în aproape imperceptibila fisură a cuvintelor lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pot produce adevăruri în acord cu societatea, faptele și oamenii); 4) adevărul aparține indivizilor "istoric calificați" iar producerea lui este un ritual social-politic; 5) schițarea unui subiect universal al cunoașterii. Această arheologie a unei altfel de cunoașteri se pronunță pentru studierea, pentru analiza "structurilor formale"165, a funcționării ideologice a unei științe 166, a conceptelor metaforice și încărcate de imaginar ce au dobândit "statut și funcție"167 de concepte științifice. Într-adevăr, o altfel de arheologie a cunoașterii, care se instituie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unele situații, am ajuns la concluzii noi, diferite de ale altor cercetători. Baza documentară a lucrării prezente cuprinde documente inedite, provenite din Arhivele Ministerului Justiției, fond Penal, pentru problema Gh. I. Brătianu și documente provenite de la Arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fond Informativ, pentru problema Partidului Național Liberal. Am consultat astfel, fișe de înscriere în partidul condus de Gheorghe Brătianu, provenind în special din organizația județului Argeș 1, procese verbale ale ședințelor de constituire a comitetelor comunale ale partidului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
provenite din fonduri arhivistice puse de curând la dispoziția cercetătorilor. Surse inedite despre ultima parte a activității și vieții lui Gheorghe Bărtianu sunt puse la dispozița cercetătorului și în volumul de documente publicat în 2006, sub egida Consiliului Național Pentru Studierea Arhivelor Securității, Gheorghe I. Brătianu în dosarele securității. Documente 29. Alte informații despre PNL-Gheorghe Brătianu sunt cuprinse în lucrări de istorie contemporană, cu caracter general, apărute după 1990. Din această categorie, de un real folos, ne-au fost lucrări, precum
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
istoriei în viziunea lui Gh. Brătianu, semnate de Panfil Nichițelea 38 sau de Mihai Popa39 ne-au fost, de asemenea, deosebit de utile în încercarea de a conceptualiza elemente din ideologia promovată de șeful noului partid. Am structurat informațiile obținute din studierea diferitelor tipuri de surse istorice în opt capitole. Am insistat asupra formării și organizării Partidului Național Liberal Gheorghe Brătianu, asupra alianțelor sale politice și a pozițiilor adoptate de membrii partidului față de diferitele aspecte ale societății românești din perioada interbelică. Dorim
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a tineretului liberal". (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Casa Regală, dosar nr. 12/1938, filele 1-3.) Bibliografie Documente de arhivă Arhivele Naționale Istorice Centrale, București: fond familial Brătianu, fond Casa Regală, fond Direcția Generală a Poliției. Arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fond Informativ. Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal. Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges. Documente publicate Avangarda românească în arhivele Siguranței, ediție îngrijită și prefațată de Stelian Tănase, Editura Polirom, Iași, 2008. P.N.L. Acte
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1986, vol. II, pp. 679-684. Ciuca, Marcel, Dumitru, "Ion Antonescu-Destăiniri sub anchetă", în Magazin Istoric, 1998, nr. 1. Gheorghe I. Brătianu în dosarele Securității. Documente. Perioada domiciliului obligatoriu. Arestarea. Detenția. Moartea (1947-1953), editori Pentelescu Aurel, Țăranu Liviu, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Editura Enciclopedică, București, 2006. Gorovei, Ștefan. S., "Din corespondența lui P.P. Panaitescu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXII, 1985, vol. I, pp. 357-366. Iorga Nicolae, Corespondența, vol. II, Editura Minerva, București, 1986. Năstasă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Buruiană, Ovidiu, "Partidul Național Liberal și minoritarii etnici în România interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, pp. 103-116. Buruiană Ovidiu, "Despre nevoia studierii Partidului Național Liberal și despre mistica ideii de partid la liberalii români interbelici", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și velențele sale europene, Editura Pim, Iași, 2010, pp. 212-223. Buzatu, Gh., România cu și fără Antonescu, Editura Moldova, Iași, 1991
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]