11,661 matches
-
ar trebui să graviteze în jurul componentelor bidimensionale impact și vulnerabilitate. Marea majoritate a riscurilor se pretează la o diagnosticare numerică, în special riscurile financiare sau cu conotații financiare, dar există și riscuri a căror evaluare are o perspectivă mult mai subiectivă, spre exemplu riscul de imagine, riscul de reputație, riscul de brand ș.a. Din aceste considerente, evaluarea riscurilor devine mai mult o artă decât o știință. În concluzie, putem să considerăm că în România se utilizează o abordare combinată a celor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
să aibă loc, în timp ce impactul reprezintă efectul produs în acest caz. Probabilitatea și impactul riscului sunt deseori estimate pe baza datelor colectate în timpul unor evenimente trecute observabile, care pot să furnizeze mai degrabă o bază obiectivă de apreciere, decât una subiectivă. Datele generate intern pe baza propriei experiențe a entității pot să reflecteze rezultate mai puțin subiective decât cele provenite din surse externe. Cu toate acestea, chiar și atunci când datele interne sunt intrări primare, datele externe sunt utile ca punct de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
deseori estimate pe baza datelor colectate în timpul unor evenimente trecute observabile, care pot să furnizeze mai degrabă o bază obiectivă de apreciere, decât una subiectivă. Datele generate intern pe baza propriei experiențe a entității pot să reflecteze rezultate mai puțin subiective decât cele provenite din surse externe. Cu toate acestea, chiar și atunci când datele interne sunt intrări primare, datele externe sunt utile ca punct de referință sau ca mod de îmbunătățire a analizei. Utilizatorii trebuie să fie atenți când se folosesc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în mediul operațional al companiei; incapacitatea de a genera fluxuri de bani în același timp în care sunt raportate câștiguri și creșteri ale acestuia; bunuri, datorii, venituri sau cheltuieli ce se bazează pe estimări semnificative ce implică incertitudini sau judecăți subiective; tranzacții semnificative, neobișnuite, extrem de complexe sau afaceri inovative, mai ales cele care au loc la sfârșitul perioadei financiare, care au un efect determinant asupra declarațiilor financiare. un volum extraordinar de livrări cu puțin timp înainte de încheierea exercițiului financiar; perceperea unor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și planificarea întâlnirilor și sesiunilor private cu auditorii. În aceste sens propune următoarele modele de chestionare: a. Chestionar privind domeniile expunerii companiei Nr. crt. Întrebări Da Nu Comentarii 1 Care sunt cele mai critice politici de contabilitate, cele mai complexe, subiective sau ambigue decizii sau evaluări, care au cel mai mare efect asupra poziției financiare a companiei? 2 Tratamentul contabil este agresiv sau conservativ și cum este acesta în comparație cu perioadele anterioare? 3 Au fost efectuate unele schimbări în procedurile planificate în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
poeziei lui Coșbuc), plecând de la contribuțiile critice ale lui Gherea. Autorul acestor adevărate studii, înțesate de observații ascuțite, cu idei originale, sprijinite pe o informație literară și estetică de prima mână, dar nu scutite de unele exagerări, de unele interpretări subiective, este C. Dimitrescu-Iași, care le semnează cu pseudonimul Faust. Spre sfârșitul anului 1897, la D. va colabora și I.L. Caragiale. Această colaborare are două explicații. Prima este aceea că unul dintre conducătorii gazetei este prietenul său C. Dimitrescu-Iași. Apoi, retrăgându
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
În intenția sa, critica literară urma să devină „o psihologie literară” care să cerceteze „anatomia și fiziologia intelectuală a scriitorilor”. Opera literară juca rolul de simplu document psihologic, pierzându-și caracterul specific, pe care autorul studiului îl lăsa pe seama aprecierilor subiective și a gustului artistic al celui ce o cerceta. Urmând, în linii generale, „tipologia psihologică” a lui Jean Charcot, el cercetează stilul câtorva scriitori români, între care, în primul rând, stilul lui Mihai Eminescu, căruia îi analizează imaginile vizuale, auditive
GRUBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287375_a_288704]
-
pretins colectivă Împotriva Sistemului, a imperialismului religios, politic, economic, libidinal din Occidentul contemporan. Este vorba despre un avatar al realismului romantic din secolul al XIX-lea, o prelungire, pe de o parte a pozitivismului scientist, pe de alta a monologului subiectiv psihologist. Scriitorul francez care reînnoadă magistral tradiția realismului total, exhaustiv, romantic În viziune și realist În observație, este Michel Houellebecq. IV. 1. Michel Houellebecq, ultimul Mare Scriitor Într-o stare de exaltare puțin utopică, elaboram o platformă programatică de Împărțire
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
poimîine. Dar, cu o siguranță statistică, relativă adică, dar totuși foarte probabilă, răspoimîine - și În mod inevitabil la un moment dat - va fi frig. Temperatura reprezintă pur și simplu o valoare convențională variabilă care exprimă În mod obiectiv niște senzații subiective, diferite individual, dar nu Într-atît Încît să nu ralieze, În interpretarea datelor ei, majoritatea oamenilor. Canonul temperaturii n-a căzut Încă, și existența unor asemenea valori deocamdată imuabile În lumea noastră sublunară Îmi dă Încredere. Încrederea să transfer, din lumea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ar putea fi intensitatea. Este ceea ce crede sociologul Jean-Claude Kaufmann Într-un articol, Tout dire de soi, tout montrer din Le Débat nr. 125, mai-august 2003. Sociologul vorbește despre o intimizare a societății, În modernitate, despre amploarea luată de universul subiectiv - desigur, ne gîndim la epoca romantică - dar mai ales despre radicalitatea expresiilor intimității În ultimele decenii. Expresia folosită de sociolog este „extensia sinelui” care ar caracteriza individul contemporan, dar, de aici, evident, un spațiu public supraîncărcat de figurile - psihice, sociale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Nothomb, la Echenoz În mod special, și le vom regăsi la alți prozatori. Putem vorbi pe de o parte de moștenirea Noului Roman antirealist, anistoric, dar și de criza contemporană a Adevărului, de revirimentul relativismului. Ce alt adevăr, afară de acela subiectiv, autoreferențial, mai Îndrăznește să-și asume literatura? - este o Întrebare retorică pentru o bună parte a prozei franceze contemporane, destabilizată, În căutare de sine, ipohondră. Sau, pentru a scrie cuvîntul lui Volodine, exilată. Criza reprezentării se repercutează și În literatură
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
soft, Împăcat cu sine, așa cum o paralelă Între Jean Rouaud și Proust n-ar fi, păstrând aceleași proporții, deplasată. Se manifestă În privința abordării temei morții o convergență Între literatură și cinematograf. Amintim În acest sens moartea “minimalizată”, integrată ca experiență subiectivă Într-o viață prelungită printr-un bonus, ca În jocurile virtuale. Avem de-a face cu un nou Încodaj ficțional prin care eul fictiv Își supraviețuiește, un nou mod de Încodaj ficțional prin care naratorul se distanțează de autor. Acesta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu uscat) disciplinează expresia tragică a sentimentului azvârlirii în lume: „Coboare îndurare / În lumea pieirii / Peste veacul făptuirii, / Peste tot ce este / Greul de a fi”. Activitatea de exeget afirmă programatic supunerea la text (implicit polemic față de tendințele de deconstruire subiectivă a acestuia), supunere susținută de o mare erudiție și ajungând adesea la rezultate originale, surprinzătoare, în interpretarea unor teme savante. Indiferent însă despre ce ar scrie, C. trimite în subtext la o viziune ontologică, situarea omului în cosmos fiind obsesia
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
de a-și obiectiva emoția, formula, specifică lui, de lirică a rolurilor sunt slujite de un dialog (ori monolog) ce sintetizează sugestiile de ordin caracterologic și poate transpune, cu pudoare, în nuanțele și ritmul lor interior, stări sufletești și inflexiuni subiective (Cântecul fusului, Fata morarului). Pastelul este, la C., expresia directă a unei sensibilități echilibrate, solare, în care intră plenitudinea bucuriei de a fi și acceptarea fără crispări a legii morții (Vara); este, totodată, și expresia prezenței omului în natură, cu
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile deterministe oferite de „sociologiile parțiale”, unde apariția cauzei este întotdeauna urmată de producerea efectului, modelul cauzal gustian este conceptualizat în termeni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru modul său de a acționa. Factorul cultural poate explica în bună măsură modul cum funcționează ordinea socială într-o anumită societate. În măsura în care comportamentul cultural poate fi definit ca o totalitate de acțiuni, reacții, convingeri, aspirații, enunțuri verbale sau experiențe subiective (adică de tot ceea ce face, ce spune, ce gândește și simte un individ într-o situație socială specifică), el apare determinat de valorile, credințele și normele ce alcătuiesc componentele fundamentale ale unei culturi. Un asemenea comportament cultural este învățat și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca persoanele excluse social să se schimbe de la an la an, astfel încât putem afirma că variația persoanelor care trăiesc în sărăcie are impact asupra mărimii gradului de intersecție; - indicatorul nostru de excluziune de la sănătate pare să nu fie consistent - măsura subiectivă nefiind suficient de puternică pentru a semnala excluziunea de acest tip. Nu este subînțeles ca indivizii care trăiesc în sărăcie să aibă o sănătate mai bună decât persoanele ce nu se află în această situație 13. De aceea, în continuare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
limpede că soluțiile adoptate de noi, rezumate sec în paragrafele metodice de mai sus, necesită o discuție și o aprofundare anume, necesare pentru validarea rezultatelor. Am avut de ales și de cumpănit mai ales în ceea ce privește următoarele decizii metodologice: Obiectiv sau subiectiv? Unitatea de analiză - gospodăria sau individul? Cum realizăm un eșantion aleatoriu de gospodării pe baza unui cadru de eșantionare care cuprinde indivizi cu drept de vot? Pe ce bază validăm datele incluse în eșantion? Sub ce prag al consumului putem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să alegem proceduri diferite de cele utilizate de institutul oficial al statisticii românești. În paginile de mai jos, vom încerca să ne argumentăm opțiunile susținând că produc date ce reflectă mai bine calitatea vieții în familiile din România. Obiectiv sau subiectiv? Metoda de măsurare a sărăciei a fost cea a bugetelor de venituri și consumuri ale familiilor. Partea principală a instrumentului de culegere a datelor a cuprins itemi referitori la caracteristicile sociodemografice ale gospodăriei, la veniturile din luna de referință și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
familiale: accidente economice, demografice, de sănătate sau sociale, cu efecte asupra nivelului de trai din ultimii doi ani, îndatorarea familiei, riscul de pierdere al locuinței, capitalul social a familiei. De asemenea, am avut în vedere măsurarea unor indicatori ai bunăstării subiective: satisfacția față de nivelul de viață, ca și indicatori sectoriali, precum satisfacția față de locuință și vecinătate, loc de muncă etc. Unitatea de analiză - gospodăria sau individul? Alegerea noastră a urmat tradiția cercetării sărăciei de a prezenta rezultatele atât la nivel individual
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cercetării sărăciei de a prezenta rezultatele atât la nivel individual, cât și la nivel de gospodărie. Astfel, de pildă, au fost citate două rate ale sărăciei: relative la gospodării și la persoane. Pentru a culege atât date obiective, cât și subiective asupra bunăstării gospodăriei, strategia aleasă a fost aceea de a scinda metodologia de culegere a datelor în două. Partea principală, cuprinzând datele obiective, a fost realizată prin interviu direct cu capul gospodăriei și cu gospodina. Partea subiectivă a fost determinată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obiective, cât și subiective asupra bunăstării gospodăriei, strategia aleasă a fost aceea de a scinda metodologia de culegere a datelor în două. Partea principală, cuprinzând datele obiective, a fost realizată prin interviu direct cu capul gospodăriei și cu gospodina. Partea subiectivă a fost determinată cu o persoană adultă din cadrul gospodăriei, aleasă aleatoriu. Cum s-a făcut selectarea aleatorie a gospodăriilor? Cum să realizezi un eșantion aleatoriu de gospodării pe baza unui cadru de eșantionare care cuprinde indivizi? Dacă am fi selectat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Republica Moldova. Acest model are la bază un set de indicatori care au fost abordați în diferite cercetări de teren și evaluează, prin comparație, aspecte obiective (adică starea de fapt, de exemplu, nivelul de școlarizare, mărimea salariului mediu etc.) și aspecte subiective (aprecierea pe care o fac respondenții cu referire la realitatea curentă, de exemplu, starea de spirit a populației, expectanțe etc.). Modelul propus poate fi legitimat prin invocarea analizei altor modele de acest fel, precum cele utilizate de Statele Unite, Franța, Suedia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și țări din alte regiuni ale lumii. Monografia în sine se constituie într-o prezentare minuțioasă și detaliată a datelor cu referire la fiecare aspect, inserându-se și comentarii ale acestora. Este important de menționat că prezentarea aspectelor obiective și subiective ale aceluiași indicator oferă cititorului o imagine clară despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și chiar te ajută să găsești explicații adecvate pentru mai multe fenomene sociale care au loc. Materialul expus îți permite organizarea mentală a informațiilor într-un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ei, în necunoscutul larg al naturii, ca o frunză mânată de nestatornicia vânturilor” (Spre Nichit). Fiindcă vechile pagini de călătorie, cu aerul lor „didactic și aproape geografic”, nu-l satisfăceau, prozatorul își ia libertatea de a privi peisajul în mod „subiectiv”, aspirând să introducă „o notă nouă în literatura românească”. Descrierea devine o sinteză de realism, aventură și poezie. Sentimentul de plenitudine se traduce în mari fraze retorice, în plăcerea de a comunica, nu cu măsură, nu sistematizând la rece, ci
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]