10,192 matches
-
blocată, iar înțelegerea lor este SIMBOLIC VOALATĂ. Dar tocmai din cauza faptului că aceste dorințe ilogic exaltate nu încetează să se manifeste energic din adîncul subconștientului, mijlocul de refulare a energiei lor împrumută pentru a se exprima simbolismul acestora și rămîne susceptibil la o traducere în limbaj conceptual și conștient. Grație acestei traduceri care ridică dorința refulată la nivelul conștientului blocajul este compromis. Odată restabilită continuitatea înțelegerii logice, dorințele pot în sfîrșit să regăsească ieșirea spre descărcarea reală, cu singura condiție, totuși
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este capabil să realizeze starea de bucurie, sensul vieții. Refularea acestui sentiment de slăbiciune culpa esențială a naturii umane este vanitatea (incapacitatea de a-și mărturisi greșelile), în cadrul vanității culpabile sînt concentrate toate formele multiple pe care falsa motivație este susceptibilă să le îmbrace; vanitatea aceasta constituie cauza comună și legală a tuturor deformărilor subconștiente. Pentru a învinge aceste deformări de caracter (care nu sînt neapărat simptome patologice, ci pot fi simple semne de iritare, surescitări, enervări), trebuie să avem curajul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ne închipuim din vanitate că sîntem. A ne recunoaște greșelile și a fi capabili să le îndreptăm a fost însă întotdeauna unica definiție posibilă a sentimentului moral. Psihologia extra-conștientului duce deci direct la morală, la o știință morală contrară moralismului, susceptibilă să înlocuiască sistemele speculative ale filosofici. Aceste sisteme nu au ezitat să analizeze ceea ce nu trebuie să facem (definit prin funcționarea subconștientului); ele s-au grăbit să formuleze ceea ce trebuie să facem. Totuși, "ceea ce trebuie să facem" (în raport cu sensul vieții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Dar omul primitiv nu nutrește această încredere liniștitoare, această siguranță subînțeleasă. El nu cunoaște cauzele reale ale nici unui fenomen și nu poate prevedea consecințele posibile ale nici unui eveniment. Este înconjurat de inexplicabil, imprevizibilul îl obsedează și orice eveniment neobișnuit este susceptibil să-l umple de groază. Este această spaimă groaznică, mortală permanent subiacentă la omul primitiv, sentimentul neputinei ființei umane în fața naturii și a vieții, care este sursa oricărui sentiment religios, el însuși sursa apariției miturilor. Căci efortul de învingere a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
speculație metafizică în caz că admitem că este vorba despre o imagine despre un simbol, practic al cărei punct de comparație este activitatea umană capabilă să creeze pornind de la o materie dată un produs preconceput. După recunoașterea antropomorfizării simbolice, imaginea comparativă este susceptibilă să evolueze, dar se înțelege de la sine că este important să nu pierdem din vedere faptul că toate detaliile dezvoltării nu sînt practic decît imagini. Întrucît imaginea "Creatorului intenționat" este o personificare simbolică, mitul are tot dreptul să inventeze un
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să facă să dispară chiar și psihopatiile manifeste, lipsindu-le treptat de sursa lor de alimentare: exaltarea imaginitivă a dorințelor și angoaselor prin intermediul reveriilor divine, prima fază a vieții subconștiente (vezi pentru mai multe detalii Psihologia motivației). Toate motivele sînt susceptibile să devină conștiente. Dar funcționarea psihicului, relația energetică dintre instanțe, nu poate fi elucidat decît dacă se ține cont de faptul că efortul de a face conștiente motivele nu ajunge de cele mai multe ori decît la minciunii care vor să ascundă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
motivații-pretext, conștientă, dar falsă, adevărata motivație în acțiune, care este subconștient refulată. Activitățile capătă semnificație numa datorită motivelor. Pentru a le îmbunătăți, trebuie să ajungem la nivelul cauzei lor intrapsihice și esențiale constituită de motive. Activitățile sînt bune sau rele (susceptibile sau nu să formeze o conexiune armonioasă și îmbucurătoare) în funcție de faptul dacă motivele lor sînt adevărate sau false, juste sau perverse, adică justificabile sau nu față de spirit și de efortul acestuia de a învinge inexplicabilul, care în ceea ce privește motivele, este inavuabil
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vanitățile (ceea ce, din nefericire, nu este foarte ușor) pentru ca motivele perverse să se transforme în energie pozitivă. Culpabilitatea, avertisment salutar de origine supraconștientă, este o emoție cu forță motivantă care se trezește de fiecare dată cînd conștientul își asumă proiecte susceptibile să deranjeze bucuria armoniei. Prin intermediul culpabilității, supraconștiința etică avertizează conștientul, a cărui funcție este alegerea ezitantă, cînd justă, cînd vital falsă. Conștientul poate auzi apelul supraconștient și poate să renunțe la proiect, la dorința inculpată. Dar conștientul poate să dea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
in și pervers (pe care nu le-a putut prevedea decît supraconștient), mitul apelează la o stratagemă. El îi atribuie șarpelui trăsături care îl transformă într-o făptură fabuloasă: o ființa jumătate șarpe, jumătate om, o ființă umană (sau divină) susceptibilă să ia forma unui șarpe sau pur și simplu șarjele îmblînzit, șarpele mort, simbol al victoriei asupra vanitătii (Stratagema aceasta nu constituie un artificiu, ci este o "comprimare" imaginativă caracteristică și simbolismului viselor nocturne). Șarpele poate astfel deveni simbolul spiritualizirii-sublimării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
greșelilor comise de om, de umanitate, pe durata traversării vieții și a evoluției sale, de-a lungul timpului, al temporalului. Dar în afara acestei semnificații morale, fondată biologic, miturile posedă și o semnificație metafizică. Există două manifestări ale lumii și vieții susceptibile să trezească, cel puțin temporar, în fiecare ființă umană, chiar și în omul cel mai orbit din punct de vedere spiritual, sentimentul evidenței misterului, spaima metafizică: cerul înstelat și moartea. Nu există om căruia (prin preocupările imediate și sentimentele convenționale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se va concentra în mod necesar asupra sarcinii lui naturale, adică studierea apariției manifeste sub toate formele ei modale și modificabile: nu numai lumea, ci și psihicul, extensia și intenția, cantitatea și calitatea, care, departe de a se exclude, sînt susceptibile să se unească armonios în efortul metodologic destinat înțelegerii. Rezultă că a nu recunoaște existența misterului nu este prea științific. Ar însemna să trăim în confuzia dintre apariție și mister, să admitem, pe de o parte, că apariția este un
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care o exercită ea asupra psihicului. Așa cum dovedirea misterului nu mai este necesară, nici imaginea mitică nu mai are nevoie de dovezi: imaginea "Dumnezeu și puterea sa motivantă" este un fapt istoric incontestabil. Ceea ce necesită o dovadă și ceea ce este susceptibil să fie dovedit este exclusiv raportul veridic dintre cele două semnificații ale lui Dumnezeu: Dumnezeul-mister și Dumnezeul-imagine. Această unică dovadă nu este altceva decît descifrarea sensului ascuns al simbolului "Dumnezeu". După ce am demonstrat cît de greșit este să credem într-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fi definite. Pe parcursul vieții, perturbațiile întîmplătoare considerate drept catastrofale sînt cele care devin sau pot adeseori deveni decisive pentru trezirea elanului și pentru etalarea lui. În fața catastrofelor, omul se prăbușește sau se animă grație deșteptării curajului esențial ignorat pînă atunci, susceptibil să-l smulgă spre cel mai mare bine pentru el din amorțeala și monotonia obișnuințelor, ceea ce constituie unul dintre aspectele justiției imanente. Căci elanul nu s-ar putea redresa în urma catastrofelor, dacă nu și-ar fi exercitat anterior cu ocazia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ea ajunge să creadă într-o justiție compensatoare după moarte sau, invers, să caute o compensație prin intermediul revanșei agresive,ceea ce ar duce la desființarea imediată a tuturor nedrepăților. Cele două superstiții înrădicinate în stratul mitic ancestral sînt ambivalent legate și susceptibile să se transforme una în cealaltă. Justiția imanentă sub forma sancțiunii implică raporturile exterioare dintre oameni (nedreptatea lumii) tocmai din cauză că se referă în primul rînd la raportul esențial al fiecărui om cu sine însuși, la raportul dintre eul esențial și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ca exemplul să fie salvator. Mila alimentează direct falsa motivație și inversează semnificația împlinirii. Sensul salutar este absența falsei motivații. Participarea rațională nu poate fi o compasiune exaltată, ci o atitudine interioară: elanul în combaterea falsei motivații conform forței limitate susceptibile să crească sau să scadă în funcție de folosirea ei rațională sau exaltată. Mila este o exaltare: ea fie înlocuiește efortul real printr-un sentimentalism imaginativ, fie duce la exaltarea efortului real, la dorința identificării cu eroul și cu victoria lui. Aceasta
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de grandoare prin imitarea unui anumit personaj istoric, indiferent de domeniul în care a devenit acesta celebru (religie, arte, politică etc). Nimic nu este mai util chiar mai important în acest context decît înțelegerea procesului de agravare a motivațiilor vanitoase susceptibile să facă din orice personaj-călăuză o imagine, o fantasmă exaltată și exaltantă, putînd în ultimă instanță duce la identificarea delirantă, care are în nebunia mistică sensul identificării cu Iisus. Este suficient ca respectivul credincios să înceapă să VREA să-l
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se pune de acord cu legalitatea vieții. Dacă dragostea este înțeleasă ca justiție, nu mai rămîne nimic decît singurătatea înfricoșătoare a omului în fața misterului. Dar acesta este tocmai veritabilul sentiment religios, sentimentul care, sublimîndu-se, a putut inspira toate imaginile mitice susceptibile să fie rezumate de aceste două imagini opuse și complementare: Dumnezeu și dragostea sa în opoziție cu Satan și Răul. Din punct de vedere mitic, răul satanic constă în a nu te supune lui Dumnezeu, simbolul misterului. Semnificația ascunsă a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pentru înțelegerea paralelismului dintre preștiința mitologică și știința motivelor, cu alte cuvinte pentru știința vieții. DE LA PSIHOLOGIE (NERVOZITATE ȘI BANALIZARE) LA SĂNĂTATEA PSIHICĂ ȘI DE LA SĂNĂTATEA PSIHICĂ LA STAREA LIMITĂ ȘI EXCEPȚIONALĂ DE SFINȚENIE, VIAȚA PSIHICĂ DELIBERANTĂ CONSTITUIE UN CONTI-NUUM SUSCEPTIBIL LA NEÎNCETATE TRANSFORMĂRI FUNCȚIONALE CARE DEPIND DE VALORIFICĂRILE JUSTE SAU FALSE ALE SPIRITULUI. Ca să rămînă o stare cvasipermanentă, chiar și sfințenia (în sensul mitic, care nu are nimic de a face cu sfinții Bisericii) are nevoie să fie implicată în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Este posibil ca amestecarea conduitelor riscante cu victimizările suferite să fi indus, în cazul anchetei ESPAD, un halou peste ansamblul chestionarului, minimalizând declarațiile elevilor. Acest fapt mi se pare cu atât mai evident cu cât modul de administrare însuși este susceptibil de a provoca această retracție. Dacă modul de administrare este prudent, interzicând prezența vreunui membru al personalului, persoanele care înregistrează chestionarul nu provin totuși din exterior: "Era de dorit ca organizarea și mai ales înscrierea anchetei să fie asigurate de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puțin corelată cu anxietatea. Interpretarea acestor rezultate ridică probleme ținând de cauză și efect. Poate că victimizarea cauzează efectele negative. Sau poate faptul că este deprimat și are o stimă de sine mediocră îl poate face pe un elev mai susceptibil de a fi agresat. Studiile retrospective realizate pe adulți sugerează totuși posibilul impact al victimizării în copilărie și arată că anumite efecte pot fi pe termen lung. Anchetele longitudinale sugerează că ambele procese pot fi implicate". Hărțuirea este definită ca
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai puțin directă decât la aceștia, care recurg mult mai des la agresiune fizică. Fetele au tendința de a exercita forme indirecte de violență, precum batjocura sau răspândirea zvonurilor. Băieții sunt mult mai des agresați de congeneri, în timp ce fetele sunt susceptibile de a fi victime ale agresorilor de ambele sexe. Băieții sunt mai susceptibili să fie autori ai violențelor, după cum și riscă mai mult decât fetele să fie victime, indiferent de țară (Gottfredson și Gottfredson, 1985; Nabuzoka et al., 1993; Lindström
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fizică. Fetele au tendința de a exercita forme indirecte de violență, precum batjocura sau răspândirea zvonurilor. Băieții sunt mult mai des agresați de congeneri, în timp ce fetele sunt susceptibile de a fi victime ale agresorilor de ambele sexe. Băieții sunt mai susceptibili să fie autori ai violențelor, după cum și riscă mai mult decât fetele să fie victime, indiferent de țară (Gottfredson și Gottfredson, 1985; Nabuzoka et al., 1993; Lindström, 1995; Smith, 2002; Gottfredson, 2001). Studiul suedez despre droguri și violență (Lindström, 1996
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai departe, trasînd o paralelă între acest tip de producție și producția industrială, considerînd că societatea este per ansamblu o societate de consum și, în consecință, aceste substitute sînt produse de consum pe scară largă și ele nu pot fi susceptibile de a purta o valoare estetică, ci doar una comercială. Astfel, în timp muzeul și-a redefinit pozițiile și profitînd de aceste argumente a devenit în același timp un producător de bunuri și servicii, în consecință reevaluîndu-se noțiunea de public
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de la o experiență personală. Să ne amintim în acest sens definiția lui Kant, potrivit căreia educația este "o activitate de disciplinare, cultivare și moralizare a omului, iar scopul educației este de a dezvolta în individ toată perfecțiunea de care este susceptibil". Un punct de vedere tipic german cu care, poate, astăzi nu mai sîntem de acord în totalitate, fiind apropiați mai degrabă de poziția lui Herbart, care percepe educația ca "acțiune de formare a individului pentru el însuși, dezvoltîndu-i-se o multitudine
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
într-un proces de screening și supraveghere. Particularitățile evoluției naturale ale CHC, care traversează o lungă fază asimptomatică, fac ca boala să fie diagnosticată foarte adesea în stadiul incurabil, cu supraviețuirea la 5 ani mai mică de 5%, în timp ce pacienții susceptibili la terapia curativă (transplant, rezecții, tehnici ablative) au o supraviețuire la 5 ani de 40-70% [1]. Screeningul reprezintă aplicarea unui singur test cu scopul identificării unei boli asimptomatice în momentul efectuării testului. Supravegherea este un proces care constă în aplicarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]