9,893 matches
-
corespondent pentru Radio România Actualități în Bistrița-Năsăud și director al cotidianului Mesagerul de BN), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Debut literar în revista” Tribuna” de Cluj, cu poezii, 1964. Publică în revistele: „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața studențească", „Familia”, „România literară”, „Litera Nordului”, „Transilvania”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Minerva", „Amfiteatru”, „Ateneu” etc. A publicat volumele: Vicleana vânătoare, Editura Eminescu, 1984; Cenușa unui zeu, Editura Eminescu, 1987; Mâine cântecul acesta, Editura, Dacia”, 1989; Vestirile despre tine
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
reflexivă conceptualizare: Și nu-i mai mult decît cuvînt/ Și simt cum lumina se naște/ Și mă dezbracă de pămînt.( Cine-a strigat), al cărei rol e să nu vină prea devreme... Cristian Stamatoiu - Clepsidra cu cenușă, text apărut în Vatra din mai 1988 Este invocată și natura ca motiv de meditație Ținutul natal care e și titlul unei poeme fiind văzut ca o oază de liniște și pace, copilăria plasată în univers agrest revenind în memorie, în ipostază, catalică și
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
dispuneau de două corpuri de armată mutate în mai 1919 în Ankara și Erzurum. Prin intermediul a diferite manevre birocratice, Mustafa Kemal a devenit inspector general al forțelor otomane din Anatolia, fiind însărcinat să supravegheze procesul de dizolvare și lăsare la vatră a restului trupelor turce. Mustafa Kemal și un grup de colaboratori apropiați au părăsit Constantinopole la bordul unui vechi vas cu aburi, „SS Bandirma” pe 16 mai 1919, în direcția Samsun El a debarcat trei zile mai târziu și și-
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
viteză atinge 48 km/h - au fost purtate prin implicarea soldaților armatei australiene înarmați cu mitraliere, lucru ce a determinat media să adopte satiric numele de "" referitor la acest incident. Ulterior Primului Război Mondial, un mare număr de soldați australieni lăsați la vatră, alături de un număr de veterani britanici, s-au stabilit în Australia de Vest, îndeosebi în zonele marginale, practicând activități agricole. Odată cu debutul Marii crize economice din 1929 în Australia, acești fermieri erau încurajați să-și dezvolte culturile de grâu prin
Războiul Emu () [Corola-website/Science/320257_a_321586]
-
de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. Privind harta localității se constată cu ușurință o structură complexă a așezării, structură cu vatra alungită pe directiile nord/est - sud/vest și nord/vest - sud/est. Rețeaua stradală avea la sfârșitul secolului al XX-lea o lungime de peste 7km și ținând cont de numele celor două străzi (uliți) „Pe Vale'n Sus” și „Pe
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
lui Crișănuț” și „Hudița Piștii”, precum și alte uliți adiacente, dau Racoviței caracterul de așezare „adunată” sau „îngrămădită”, specifică localităților vechi. Din cercetările făcute în trecutul istoric al Racoviței nu se poate spune dacă așezarea a mai avut și o altă vatră. Luând în calcul topominia localității și de analiza pe care C.Lupea a făcut-o în conscripția din anul 1765 referitoare la „partea iobăgită” a satului se constată existența unei părți de pădure denumită „"Sylvae Ziliste dictae in Loco Pereu
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
care se întindea pe terenurile agricole numite azi „La Poduri, în Față” și „La arinii ăi mari”. Ținând cont că „siliște”, un apelativ inexistent în graiul racovicean de azi, are sensul de „loc pe care a fost așezat un sat; vatră veche de sat", se poate lua în considerare ipoteza existenței unei alte „vetre” care să fi dispărut fără a lăsa urme. De asemenea toponimul „Racovicioara” pe care-l poartă cel mai important afluent al „Văii Lupului” poate duce la ideea
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
La arinii ăi mari”. Ținând cont că „siliște”, un apelativ inexistent în graiul racovicean de azi, are sensul de „loc pe care a fost așezat un sat; vatră veche de sat", se poate lua în considerare ipoteza existenței unei alte „vetre” care să fi dispărut fără a lăsa urme. De asemenea toponimul „Racovicioara” pe care-l poartă cel mai important afluent al „Văii Lupului” poate duce la ideea existenței timpurii a unei așezări permanente sau folosite de localnici numai în vremuri
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
portița, grădina și împrejurimile, fântâna și clădirile, după cum urmează: Majoritatea obiectelor de interior erau confecționate de către de "măsarii" (tâmplarii) satului. Acestea erau: patul cu sau fără "hobârlău" , "lăghițele", scaunele și "scăonencele", "lădoiul", blidarul, armăoaia și "cornoraru". Nelipsit era cuptorul cu vatră, înlocuit mai târziu cu "platul" cu sau fără "brotină" (cuptor), strămoșul sobelor actuale. Când locuința era formată dintr-o singură încăpere, în interior se mai găsea lada de zestre, polițe bătute sub grinzi zise "stălașul" precum și leagănul agățat în patru
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1975 (redactor responsabil, 275 pagini). 4. "Izvoare istorice prahovene. 1929-1933", culegere de documente, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și filiala Prahova a Arhivelor Statului, 1976 (redactor responsabil, 278 pagini). 5. "Prahova - Vatră de Istorie", culegere de studii și articole, Ploiești, Comitetul de Cultură și Artă și Muzeul de Istorie și Arheologie, 1977 (unul dintre coordonatori, 235 pagini). 6. "Istoria Prahovei în date cronologice", partea I și II, Ploiești, Comitetul de Cultură și
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
Cavaleriei Australiene a Commonwealthului din nou creata Armată Australiană au fost trimise în Africa de Sud dar au fost implicate în lupte minore până la sfârșitul războiului. O parte a australienilor s-au alăturat ulterior unităților neregulate locale din Africa de Sud în locul lăsării la vatră și întoarcerii în țară. Acești soldați au devenit parte a Armatei Britanice și au fost supuși disciplinei militare britanice. Astfel de unități au inclus Bushveldt Carbineers, regiment de infanterie călare multinațional al Armatei Britanice care și-a căpătat notorietatea ca
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
Doctorale de Studii Literare din Universitatea târgumureșeană, cu o teză condusă de Iulian Boldea intitulată "Protest și literatură în opera Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca" și susținută public în iunie 2010. Începând cu anul 2001, colaborează la revista "Vatra", unde publică cronici și studii literare, poeme și interviuri. De asemenea, semnează articole și poeme în mai multe reviste literare din țară și străinătate(„Luceafărul”, „Familia”, „Poesis”, „Discobolul”, „Transilvania”, „Bucovina Literară”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Limba română” - Republica Moldova etc. ), precum și în
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]
-
Aron Cotruș, Ion Th. Ilea, Emil Giurgiuca, George Boldea. Colaborează la „Arieșul" (Turda), „Patria", „Darul vremii", „Herald", „Fruncea", „Gând românesc" „Universul literar", „Curentul literar", „Blajul", „Familia", „Luceafărul", „Revista Fundațiilor Regale" și „Symposion", iar după război, la „Orizont", „Tribuna", „Steaua", „Astra", „Vatra", „Familia" și „România literară". La 22 mai 1950 poetul este arestat de către securitatea comunistă, pe motive politice, fiind încarcerat timp de aproape trei ani în „lagărul morții“ de la Capul Midia. Acolo va scrie „Balada popândăului“, pusă pe muzică de către compozitorul
Vasile Copilu-Cheatră () [Corola-website/Science/321568_a_322897]
-
ca reprezentant de seamă al artei plastice românești. În 1936, Leo van Puyvelde, președintele Comitetului Internațional de Istoria Artei, îi achiziționează tabloul "Țăranul cu pălăria ruptă" (1935) pentru Muzeul de Artă Modernă din Bruxelles. Organizează o expoziție de pictură la Vatra Dornei. În toamna aceluiași an, expune 141 de lucrări la Muzeul Carol al II-lea din Cernăuți, eveniment cu remarcabile ecouri în presa vremii. În 1937, se stabilește la București, împreună cu familia. Participă cu lucrări de grafică (afișe) la toate
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
municipiului cu peste 30 000 ani în urmă, în epoca paleoliticului. De la începutul secolului XX în Bălți au fost efectuate săpături arheologice, în cursul cărora savanții au descoperit nenumărate vestigii ale culturii Cucuteni. Arheologii au descoperit în această zonă trei vetre de sate din epoca bronzului. Satele au fost locuite de agricultori și crescători de vite. O vatră de așezare umană se afla în apropierea confluenței râului Copăceanca cu râul Răut, la nord de cartierul Dacia. O altă vatră părăsită se
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
au fost efectuate săpături arheologice, în cursul cărora savanții au descoperit nenumărate vestigii ale culturii Cucuteni. Arheologii au descoperit în această zonă trei vetre de sate din epoca bronzului. Satele au fost locuite de agricultori și crescători de vite. O vatră de așezare umană se afla în apropierea confluenței râului Copăceanca cu râul Răut, la nord de cartierul Dacia. O altă vatră părăsită se află la 1 km distanță de cartierului Bălții Noi, la confluneța a două pâraie, fiind datată cu
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
zonă trei vetre de sate din epoca bronzului. Satele au fost locuite de agricultori și crescători de vite. O vatră de așezare umană se afla în apropierea confluenței râului Copăceanca cu râul Răut, la nord de cartierul Dacia. O altă vatră părăsită se află la 1 km distanță de cartierului Bălții Noi, la confluneța a două pâraie, fiind datată cu sfârșitul mileniului IV î.e.n . Pe locul fostei așezări se disting urme de case din nuiele cu lut. Au fost colectate fragmente
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Au fost colectate fragmente de oale cu ornamente și picturi, topoare de piatră, vârfuri de săgeți făcute din silex etc. Ambele sate au fost incediate de cetele de normazi veniți după pradă, dovadă servind grămezile de lut ars. A treia vatră de sat se afla în cartierul Pământeni. Materialele colectate aici arată că așezarea datează din prima jumtate a sec. IV î. Hr. Cu circa 1300 de ani î.e.n. apar alte două așezări, fapt aprobat de obiectele găsite aici, mai ales vase
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
IV î. Hr. Cu circa 1300 de ani î.e.n. apar alte două așezări, fapt aprobat de obiectele găsite aici, mai ales vase din lut din epoca târzie a bronzului (sfârșitul mileniului II). Una dintre aceste localității se afla pe teritoriul fostei vetre din cartierul Bălții Noi . Aici, la suprafața solului se văd clar urme de locuințe vechi. Cealaltă așezare era situată la marginea orașului, în vecinătatea șoselei Bălți - Chișinău. O nouă așezare umană este întemeiată prin anul 400 î. Hr., fiind părăsită în jurul
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
de locuințe vechi. Cealaltă așezare era situată la marginea orașului, în vecinătatea șoselei Bălți - Chișinău. O nouă așezare umană este întemeiată prin anul 400 î. Hr., fiind părăsită în jurul anului 200 î. Hr, probabil din cauza invaziei triburilor germanice ale bastranilor. Pe vatra așezării date au fost descoperite obiecte casnice, mai ales vase de lut, tipice pentru epoca timpuri a fierului. În perioada romană pe aceste meleaguri erau 5 sate, care au existat până la invazia hunilor din anul 376 e.n., când au fost
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
descoperite obiecte casnice, mai ales vase de lut, tipice pentru epoca timpuri a fierului. În perioada romană pe aceste meleaguri erau 5 sate, care au existat până la invazia hunilor din anul 376 e.n., când au fost devastate și arse. Pe vetrele acestor sate au fost descoperite obiecte casnice, mai ales vase din lut din epoca romană. Pe teritoriului orașului au fost găsite și 16 monede din argint, bătute la Roma în anii 138 - 161 e.n. Popoarele nomade care s-au perindat
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
și Iordachie (1827-1827). Vasile Eminovici a murit la 20 februarie 1844. În anul 2005, satul Călinești-Cuparencu a fost inclus în circuitul de desfășurare a Festivalului Literar „Mihai Eminescu”, organizat sub egida Consiliului Județean Suceava. La inițiativa ing. Florin Usatiuc din Vatra Dornei și a poetului Ioan Manole, a fost achiziționată o casă bucovineană din lemn (o casă cu cerdac, acoperită cu șindrilă, asemănătoare celei în care a locuit dascălul Vasile Eminovici). Ea a fost strămutată în vechiul cimitir al bisericii, cu
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
În 1952 situația politică și socială a părinților a devenit de nesuportat, ei fiind trecuți la categoria socială chiaburi, fiindcă în 1944-1946 au avut un cazan de fiert țuică. Cum la facultate nu mă puteam înscrie, am auzit că la Vatră Dornei s-a deschis o uzină sovietic, de reparat tractoare și care caută absolvenți de liceu cu oarecare cunoștințe tehnice. Eu urmasem la liceu sub îndrumarea lui Ilnițchi Felician, un curs teoretic de planorism și apoi la Iad - Bistrița planorismul
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
de argint, la Ghimbav - Brașov (1952), parașutismul și zborul cu motor. În 22 august 1962 figuram printre ucenicii de la stungărie, maistru Ion Cotoran. Învățând cu temeinicie strungăria, în 6 luni am ajuns șeful cursului și inspector de protecția muncii. La Vatră Dornei am frecventat cu regularitate ședințele "Cenaclului Ion Luca" unde maestrul retras își continuă opera. În 1955 îl găsim strungar la Institutul Politehnic din Iași, catedră de mașini unelte a prof.univ.dr.Gh.Casler și corespondent regional al ziarului “Sportul Popular”. Colaborând
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
Modelelor în Procesul Designului Arhitectural." În anul 1994, fondează Valvis Holding, înființând Dorna Apemin, societate pe acțiuni cu capital româno-elvețian, în cadrul căreia, între anii 1996-1999 se vor construi sub brandul Dorna trei noi fabrici de exploatare a apei minerale în Vatra Dornei, Suceava (Dorna, Poiana Negri, Izvorul Alb). În anul 1998 înființează Dorna Lactate SĂ și se construiește, tot în regim greenfield, fabrica de lactate de la Dorna Candreni, iar în 1999, fabrica de brânză topită, în Vatra Dornei. În total, sub
Jean Valvis () [Corola-website/Science/315320_a_316649]