95,658 matches
-
satisfacerea unui interes public, pământul rural al absenteiștilor (absenteist fiind considerat cel care de la 1 decembrie 1918 până la depunerea legii a lipsit din țară chiar și o singură zi fără a avea vreo însărcinare oficială în străinătate, excepție făcând proprietățile rurale până la 50 de iugăre), iar în Vechiul Regat proprietățile rurale ale supușilor statelor străine, fie că sunt străini prin originea lor, fie că au devenit străini prin căsătorie, proprietățile rurale ale absenteiștilor, pământul cultivabil al Domeniului Coroanei și Casei rurale
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
considerat cel care de la 1 decembrie 1918 până la depunerea legii a lipsit din țară chiar și o singură zi fără a avea vreo însărcinare oficială în străinătate, excepție făcând proprietățile rurale până la 50 de iugăre), iar în Vechiul Regat proprietățile rurale ale supușilor statelor străine, fie că sunt străini prin originea lor, fie că au devenit străini prin căsătorie, proprietățile rurale ale absenteiștilor, pământul cultivabil al Domeniului Coroanei și Casei rurale . Au fost expropriate până în 1937 peste 5,8 milioane de
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
a avea vreo însărcinare oficială în străinătate, excepție făcând proprietățile rurale până la 50 de iugăre), iar în Vechiul Regat proprietățile rurale ale supușilor statelor străine, fie că sunt străini prin originea lor, fie că au devenit străini prin căsătorie, proprietățile rurale ale absenteiștilor, pământul cultivabil al Domeniului Coroanei și Casei rurale . Au fost expropriate până în 1937 peste 5,8 milioane de hectare de pământ, din care 3,9 milioane teren cultivabil, 1 milion ha de islazuri, 0,6 milioane ha păduri
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
rurale până la 50 de iugăre), iar în Vechiul Regat proprietățile rurale ale supușilor statelor străine, fie că sunt străini prin originea lor, fie că au devenit străini prin căsătorie, proprietățile rurale ale absenteiștilor, pământul cultivabil al Domeniului Coroanei și Casei rurale . Au fost expropriate până în 1937 peste 5,8 milioane de hectare de pământ, din care 3,9 milioane teren cultivabil, 1 milion ha de islazuri, 0,6 milioane ha păduri, 0,06 milioane ha teren neproductiv. Reforma agrară a contribuit
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
accentuat : În Transilvania au fost expropriate aproximativ 1.600.000 ha (3.769 de moșii, din care 2.218 aparțineau maghiarilor, 555 românilor, 443 evreilor, 424 germanilor, etc.) din 8.564.950 de ha care reprezenta întinderea totală a proprietăților rurale. După unele surse maghiare au fost expropriate și bisericile evanghelice germane, 55% din totalul bunurilor până în 1924 și restul bunurilor până în 1937. Aceste proprietăți au fost împărțite bisericii greco-catolice și asociației culturale „Așezământul Cultural Mihai Viteazul”. În Transilvania, 63% din
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
de "moarte neagră", care a afectat și Ungaria în 1349. Ungaria era totuși mult mai slab populată decât restul Europei Occidentale, iar epidemia a făcut mai puține victime în regat. Chiar și așa, boala a făcut multe victime în zona rurală, în vreme ce valul următor de pestă, care a lovit în 1359, a distrus în principal regiunile urbane. În acea perioadă, orășenii reprezentau cam 3% din populația regatului. Colonizarea regiunilor de granița a fost un proces care nu a încetat niciun moment
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
puțin 27 milioane copii de vârstă școlară sunt infectați în Africa Subsahariană, 36 milioane în India, 42 milioane în China, 39 milioane în America Latină și Caraibe. Prevalența la adulți este scăzută. De regulă, tricocefaloza este mai frecvent întâlnită în zona rurală și suburbană, în special în regiunile agricole suprapopulate, cu standard socioeconomic scăzut în care facilitățile sanitare lipsesc. În țările dezvoltate, prevalența a scăzut considerabil grație ameliorării condițiilor de igienă. În SUA tricocefaloza are o prevalența scăzută de 1,2%, însă
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
în regiunile agricole suprapopulate, cu standard socioeconomic scăzut în care facilitățile sanitare lipsesc. În țările dezvoltate, prevalența a scăzut considerabil grație ameliorării condițiilor de igienă. În SUA tricocefaloza are o prevalența scăzută de 1,2%, însă este comună în zona rurală din sud-est, unde se presupune că 2,2 milioane de persoane sunt infestate, având o prevalență de până la 20% - 25%, în special la copii mici. Deși, în general, coextensivă în distribuția geografică cu "Ascaris lumbricoides", "Trichuris trichiura" este mai sensibil
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
din localitate. În sat sosește profesoara de greacă Praxiteea (Carmen Galin), care primise repartiție ca profesoară de muzică. Noua profesoară atrage atenția puținilor bărbați rămași. Bărbații plecaseră la fabrică și din cauza faptului că acolo se câștiga mai bine, iar bufetul rural își depășește lunar planul la vânzări de băuturi spirtoase, însuși Iustinian (Paul Lavric), primarul comunei, fiind un vizitator frecvent al localului. Femeile decid să-și readucă bărbații în sat pentru a lucra la CAP. Despina (Florina Cercel) îi dă ceasul
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
1975) din care a preluat personaje și situații. Scenaristul avea „o anumită înclinație către lumea satului” (după cum a afirmat Draga Olteanu-Matei) și a intenționat să realizeze patru filme care să urmărească integrarea unui grup de absolvenți de facultate în viața rurală de-a lungul a celor patru anotimpuri ale unui an. Dintre acestea, au fost realizate numai trei, "Vara bobocilor" rămânând doar în faza de intenție. Sălcudeanu s-a gândit să formeze un cuplu alcătuit din Draga Olteanu-Matei și Marin Moraru
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
nu e de acord cu politica agricolă a „jumătății” sale. „Bobocii” continuă să facă ravagii în ambiția lor de propășire a satului socialist, iar actorii să smulgă scăpărări comice din piatră seacă. Adevărata noutate o aduc pastelatele peisaje de iarnă rurală, surprinse de privirea lui Ion Marinescu, a cărui imagine vizează, mereu, adâncimi și spații ample. Atunci când se împrimăvărează, însă, odată cu zăpada, dispare și magia.”" Câteva cadre din "Iarna bobocilor" (cearta lui Toderaș cu Varvara de la masă) sunt prezentate în filmul
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
1975) din care a preluat personaje și situații. Scenaristul avea „o anumita înclinație către lumea satului” (după cum a afirmat Dragă Olteanu-Matei) și a intenționat să realizeze patru filme care să urmărească integrarea unui grup de absolvenți de facultate în viață rurală de-a lungul a celor patru anotimpuri ale unui an. Dintre acestea, au fost realizate numai trei, "Vară bobocilor" rămânând doar în faza de intenție. În acest film au fost realizate câteva schimbări față de celelalte două filme: Dragă Olteanu-Matei și
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
cartea în limba română a fost pusă la dispoziția clasei țărănești, au fost organizate adunări populare de alfabetizare, s-au înființat biblioteci, case de cultură, reuniuni agricole etc. În același timp cu popularizarea educației, științei și a culturii în mediul rural, activitatea asociației a fost dublată de preocuparea pentru creația savantă, pentru cultura majoră. Astfel, într-o vreme în care disputa între fonetism și etimologism crea mari confuzii în rândul editorilor de cărți, reviste și ziare, la adunarea generală a asociației
Asociația națională arădană pentru cultura poporului român () [Corola-website/Science/327602_a_328931]
-
Din repertoriul său fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă la Vijulan”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” ș.a.). Două dintre acestea sunt cântări „clasice”, răspândite în Oltenia rurală: „Ce faci moșule-n grădină?” (sau „Uncheșelul” / „Moșnegelul”) și „Ghiță Cătănuță”. Celelalte balade, numite de folcloriști „jurnale orale”, sunt relatări de evenimente senzaționale recente, lipsite de eroism. („Focul de la Costești”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” sau „La
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
mai multe principate poloneze, în timp ce țara devenea din ce în ce mai divizată. Depopularea și creșterea cererii de forță de muncă în economie, a cauzat o imigrație masivă de țărani din Europa de Vest, cea mai mare parte fiind coloniști germani. Germania, Polonia și alte așezări rurale noi au fost o formă de încheiere feudală cu imunitătea iar legile orașelor germane erau folosite deseori ca baze juridice. Imigranții germani erau, de asemenea, importanți în creșterea orașelor și în stabilirea clasei burghezilor polonezi; au adus cu ei legile
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
ca hobby mașinile decapotabile. Deoarece mașina adusă la filmări era nepotrivită pentru film, regizorul trimite doi membri ai echipei de producție să închirieze pentru 15 zile Fordul Ancăi. Scăpați de echipa de filmare, cei doi opresc mașina la o crâșmă rurală pentru a bea o cafea. Acolo tocmai avea loc o bătaie între bețivi, iar mașina este folosită pentru a transporta un rănit la spitalul din Câmpina, trecând iarăși prin locul unde se făceau filmările. În cele din urmă, Radu și
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
listată separat. Este o metodă nativă de construire, utilizată de obicei de localnici, cu ajutorul și capacitatea forței de muncă specifice locului, metode și materiale locale, și care sunt folosite de obicei pentru structuri mici, cum ar fi cabanele din mediul rural. Aceasta variază de la regiune la regiune chiar și în interiorul unei țări, și ia în considerare câte puțin din stilurile sau tehnologiile naționale. Pe măsură ce societatea occidentală sa dezvoltat, stilurile autohtone au devenit în cea mai mare parte depășite de noile tehnologii
Stil arhitectural () [Corola-website/Science/327734_a_329063]
-
teme: „creșterea combativității personajului, exprimarea fermă a filozofiei sale de viață socialistă; înlocuirea secvențelor care ar putea să sugereze că acțiunea se petrece într-un sat vechi, realizându-se ambianța unui centru modern de sat, corespunzător actualelor sisteme de sistematizare rurală în zona de deal” etc. Cadrele noi au fost filmate la Domnești în săptămâna 10 - 17 septembrie 1977. Într-un interviu ulterior, Stere Gulea a afirmat că a fost prima dată pentru el când a cunoscut acțiunea cenzurii. Fiind primul
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
la mijlocul secolului al XVI-lea, când a crescut la 20.000 - 22.000 de oameni. Forțele de ocupație otomane erau distribuite inegal în Ungaria, cea mai mare concentrare de trupe fiind întâlnită în zonele fortificate și mai puțin în regiunile rurale. La mijlocul secolului al XVII-lea, într-o perioadă de acalmie, efectivele otomane din Pașalâcul de la Buda (Eyaletul Budin) se ridicau la aproximativ 8.000 de ieniceri, sprijiniți de un număr necunoscut de recruți locali. Teritoriul cucerit a fost împărție în
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
subiect de interes major. Taxarea excesivă a făcut ca numeroși locuitori ai târgurilor și proprietari funciari să emigreze în teritoriile controlate de creștini, în principal în Ungaria Regală. Războaiele, înrobirile și emigrarea nobililor au produs o depopulare profundă a regiunilor rurale. Din punct de vedere religios, administrația otomană s-a arătat destul de tolerantă, iar grupurile etnice din imperiu s-au bucurat de un mare grad de autonomie în ceea ce privește gestionarea problemelor interne. Orașele și-au păstrat un anumit grad de autoguvernare, iar
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
în anul 1979 cu romanul "„Balanța”", apărut la Editura Kriterion. Câțiva ani mai târziu, publică romanele "„Nu-i greu să ucizi un corb”" (1982) și "„Nopți banale”" (1985), la aceeași editură. Romanele sunt scrise în limba ucraineană și investighează spațiul rural bucovinean. Pe lângă romanele amintite, Iuri a lăsat în manuscris romanul istoric "„Duelul întrerupt”" pe care nu a mai apucat să îl publice și care nu a apărut nici postum. Așadar, "«a intrat în lumea scriitorilor cu o Balanță și a
Iuri Lucan () [Corola-website/Science/327032_a_328361]
-
superioare a gropii, cu ajutorul cărămizilor sau a inelelor de ciment poate îmbunătăți stabilitatea. Începând cu anul 2013, latrinele sunt utilizate de către aproximativ 1,77 miliarde de oameni. Acest lucru se aplică mai ales lumii în curs de dezvoltare, precum și zonelor rurale și pustii. În anul 2011, aproximativ 2,5 miliarde de oameni nu au avut acces la un grup sanitar corespunzător, iar un miliard de oameni recurg la defecația într-un spațiu neamenajat din vecinătatea acestora. Asia de Sud-Est și Africa sub-Sahariană au
Latrină () [Corola-website/Science/327139_a_328468]
-
din vecinătatea acestora ajunge, de obicei, la o sumă între 25 și 60 USD. Costurile de întreținere continuă variază între 1,5 și 4 USD per persoană/an, lucru care, de obicei, nu este luat în considerare. În anumite zone rurale din India, campania "No Toilet, No Bride" („Fără grup sanitar, fără mireasă”) a fost utilizată pentru a promova grupurile sanitare, prin încurajarea femeilor să refuze să se mărite cu un bărbat care nu deține un asemenea grup sanitar. Latrinele sunt
Latrină () [Corola-website/Science/327139_a_328468]
-
în 1786. În secolul XIX palatul ajunge în posesia familiei Teleki. În 1951, clădirea este naționalizată, pentru ca după Revoluția din 1989 să intre în administrația Consiliului Județean Bistrița. Palatul este o construcție reprezentativă pentru barocul transilvănean, cu o puternică tentă rurală. Clădirea constă într-un singur volum masiv și compact, cu un acoperiș tipic baroc, înalt și în două pante. Subsolul palatului, acoperit cu bolți de factură renascentistă, sugerează existența unei etape de construcție datând din secolul XVII. Parterul este baroc
Castelul Teleki din Comlod () [Corola-website/Science/327240_a_328569]
-
element dăunător, o formă de "vighna"(obstacol) ce trebuie cucerit. Conform acestei teorii , arătându-l pe Ganesha ca stăpân al șoarecelui se scoate în evidență funcția sa de "Vigneshvara"(Stăpân al Obstacolelor) și se subliniază posibilul său rol ca zeitate rurală "grama-devata" la început, a cărui importanță va crește în timp. Martin-Dubost mai oferă o explicație a simbolului sugerând că Ganesha, asemenea șoarecelui, penetrează și cele mai ascunse locuri. Ganesha este "Vighneshvara" sau "Vighnaraja" sau "Vighnaharta"(marathi), Domnul obstacolelor, atât materiale
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]