11,044 matches
-
sus în care este explicat numele celei mai tinere actrițe, se stabilește un raport de condiționalitate între nume și semnificația lui. Numele "frumos" este cel care avertizează asupra a ceea ce personajele sale spun frecvent: că nu trebuie să ne lăsăm înșelați de aparențe (în cazul de față, tinerețea). Marina, personaj care vine din Pe strada Mântuleasa... și Uniforme de general, este un liant între cele două planuri ale nuvelei, trecut-prezent, tocmai datorită trecerilor, inexplicabile în plan profan, de la tinerețe la bătrânețe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, p. 33. De adăugat că în mitologia românească nume de animale ca Lupu, Ursu, Grozavu, Pascu etc. sunt destinate rebotezării unor copii aflați în primejdie să moară; pentru a înșela moartea, se dă un nume nou, pe care moartea nu îl cunoaște, nume care în credința populară, sunt în stare să lupte cu moartea (Marcel Olinescu, op. cit., p. 176.). 105 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației Culturale Române
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ale cotidianului. Este începutul absolut, netrecător, care stă mereu să înceapă, prin care începem o nouă experiență, ne reoriginăm într-un prius ce ne oferă o altă cotă de orizont, nivelul de unde putem descoperi și înțelege mai mult. Ne-am înșela însă dacă am crede că imaginea acestui început nesfârșit este o lumină care aduce totul la vedere. În trupul poetal al imaginii începutul e nevăzutul, experiența apofatică a unei absențe, precum în poemul Spun apei: la-nceput a fost amurgul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
printr-o cacialma de pomină, tot avansul ce-l pierduseră într-ale prestigiului social și, mai ales, să fi ridicat, în final, nonșalant din sprânceană, fără chiuieli și tăvăleli, cum că ar fi găsit perfect normal ca omul să se înșele în privința semenilor. Ce mai tumbă ar fi făcut lumea obișnuințelor la auzul unui ușor agasat "noi n-avem nevoie de nimic" din partea lor! Ah, să-i fi văzut atunci pe domnii cei spilcuiți holbându-se și fâstâcindu-se, trăgând zadarnic
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
siguranță ca și cum ar fi primit răspuns. Cunoștea prea bine punctele slabe ale modelului legumicol, și totuși acceptase să-l ofere nomazilor nici el nu știa clar de ce; poate tocmai din dorința de a-l vedea triumfând și a-și mai înșela, astfel, propria-i nesiguranță cu praful aruncat în ochi de numerele mari, ridicat în minte de tropăitul lor masiv și convingător, de rinoceri umblători în turmă și mugind la unison. Sau, poate, dimpotrivă, spre a-l vedea făcut țăndări de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i ureche de artist să se împărtășească din neomeneștile armonii astfel stârnite. Căuta el inspirație, sau vindicație? O prelungire, sau un sfârșit patimii sale? Căci pretinsa-i dorință de perfecțiune artistică nu era decât un expedient mizer pentru a-și înșela disperarea adâncă. În forul lui interior - nu mai puțin labirintic decât proaspăta-i creație arhitecturală - îi venea greu să admită că nu mai putea trai fără tremurul trupului reginei adus la incandescență. Morbiditatea fetișismului nu apare decât pe fondul unor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu-i oferă mai nimic fuge de-acasă să-și caute norocul prin alte părți, lăsându-se purtat la întâmplare de vântul soartei în compania altora ca el. Autorul a cunoscut un succes frumușel începând cu Franța, dacă nu mă-nșel. − Ei, vedeți? Foarte vizionar! Azi gradul de ciulinizare a lumii s-a accentuat incomparabil. După marile migrații de populație din Evul Mediu a urmat o fază de oarecare statornicire, iar acum e timpul ca iureșul să fie reluat pe cont
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
durere, ce dădea impresia că o migrenă i-ar fi compromis subit participarea la act, mai înainte de-a se pierde într-un siaj spumos de tandrețuri compensatorii. Dar Rică era prea iscusit într-ale deposedării pentru a se lăsa înșelat de preventivul pansament prestidigital; intimitatea lui cu iluzionismul nu trebuie subestimată. Simți mișcarea de învăluire menită a-l proteja matern în tot ce avea ea mai străin de lumea celor cu cuțitul la os, gâfâind între arestări și evadări, încăierându
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
atât mai multă concurență și excelență. Profesorul de psihologie crede că autonomia Îi va responsabiliza pe dirigenții universităților, va provoca o revoluție a conștiințelor ce va acționa ca o pârghie În reformarea interioară a spațiului universitar. Eu cred că se Înșală, autonomia la noi va declanșa o nouă „olimpiadă” a masteratelor și doctoratelor, vor apărea „școli” doctorale În orice colț de țară, vom asista neputincioși la o ofensivă a celor care vor să „privatizeze” tot ce se poate din câmpul universitar
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
va veni cu un aparat al instituției. În final, mai informează că „profesorul e la curent cu tot ce se Întâmplă, deși nu iese din casă. Probabil că informatorul său e Mihai Gheorghe, ceilalți vin rar pe la el”. Aici se Înșela, venea des un domn care-i va fi alături până la sfârșit, distinsul avocat Gorgos, prieten fidel, și Costică Logofătu, colegul meu de facultate, care locuia În apropiere și care l-a ajutat, Împreună cu soția sa, doctoriță, În momentul În care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe banditul Coroi. Dar cel care a creat legenda haiducului Coroi a fost, se pare, N.D. Cocea. L-a Întâlnit atunci când era Încă liber și a scris câteva reportaje despre el. Am citit undeva, mai de mult, dacă nu mă Înșală memoria, că a fost ajutat la proces de Cocea și că acesta l-ar fi angajat portar la el la ziar, după eliberarea din Închisoare. În satul Guranda, unde a trăit și s-a recăsătorit apoi soția lui Coroi - i
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
imensă ambiție de a ajunge În vârf, o dorință imensă de putere. Pe exemplul Ceaușescu avem o imagine a codurilor grupului, a regulilor sistemului. Primitiv, frustrat și agresiv, el și-a mascat atât de bine structura interioară Încât i-a Înșelat pe cei aflați În jurul său. Intelectuali din partid s-au lăsat și ei antrenați În acest joc al disimulării, fără să Încerce nimic, acceptând până În final postura de victime. Au asistat cu toții la episoadele Înlăturării fără milă a competitorilor lui
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ambiția sa de a parveni, de a se Îmbogăți, se exprimă prin mijloace extrem de variate. El lingușește pe cei ce-i sunt utili, e servil cu cei ce au putere (Motru zice: „târâtor cu cei mari”), e ipocrit și viclean, Înșelând credulii, disimulează cu o artă de bun cunoscător al scenei sociale. Nu și-a schimbat metodele, până astăzi. Doar le-a perfecționat. Dacă-i funcționar public, e arivist, face orice să avanseze, scoate profit din oricare situație, nu-i sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu are scrupule să arunce vina pe alții, dacă e dezvăluit. Dacă-i „om de afaceri”, exploatează relațiile cu instituțiile statutului, Își ia aliați dintre slujbașii publici, știe când, cum și cât să dea pentru servicii. Nu ezită să-și Înșele tovarășii de afaceri, le câștigă Încrederea și-i jecmănește, după filosofia lui Păturică: „pupă-l În bot și ia-i tot”. Dacă-i „om politic”, noua specie a epocii postcomuniste, atunci Îl confirmă din nou pe Motru, are „boala societății
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu iscusință printre ceilalți, dacă iau culoarea locului? Ei bine, există un criteriu sigur de identificare: sunt indivizii care au ajuns la poziție sau avere doar prin speculații cu statul (contracte, schimburi de terenuri și altele de acest fel) sau Înșelând pe alții, fără a construi ceva ei Înșiși. Dacă-s În poziții mai joase, practică tehnica „lipirii” de cei ce construiesc, profită de munca altora, căpușesc. N-au lăsat În urma lor nimic. Prin comparație cu ciocoiul, industriașul este tipul constructiv
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de la atât de actualul Rădulescu-Motru, care a identificat cuplul ciocoi/ industriaș, putem gândi În aceeași paradigmă vremurile noastre: speculant versus. constructor. Ciocoiul de azi e la fel ca cel al lui Motru: Își schimbă stăpânii după nevoi, Își abandonează tovarășii, Înșală Încrederea tuturor, n-are scrupule; Își consumă energia În combinații, toate spre folosul propriu. Industriașul e, prin comparație, un individ anost: n-are decât crezul muncii și lucrului bine făcut, crede În oameni și În spiritul de echipă, Își respectă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În scurt timp suntem la Collioure. Redescopăr sentimentul pe care l-am avut când am fost acolo prima oară. Îmi era teamă că am idealizat eu acel loc, că percepția mea, În timp, s-a dilatat. Dar nu m-am Înșelat. Peisajul e de vis. Regăsesc golful, castelul, turnul transformat În clopotnița bisericii. Dar mai ales lumina, parcă ireală. Culorile dominante sunt bleul mării și verdele pal al vegetației. Casele sunt zugrăvite În galben, iar seara, la lumina reflectoarelor, par aurii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
umaniștii preferă să evite obstacolul creînd instituții paralele după modelul Colegiului celor Trei Limbi din Louvain sau al Colegiului regal de la Paris. Cu toate că este o mișcare europeană, umanismului nu este totuși omogen. Pretențiile umaniștilor la universalitate nu trebuie să ne înșele. Însăși răspîndirea ideilor umaniste dovedesc preocupări diverse. Dacă lăsăm deoparte mediile umaniste care se preocupă de dezvoltarea științelor și în special de științele naturii (Padova, Cracovia sau Nürnberg) ies în evidență două mari nuanțe: una mediteraneană și alta nordică. Umanismul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
inevitabilă în momentul în care Rusia se reorganizează iar Suedia reprezintă în Europa de nord marea beneficiară a războiului de treizeci de ani. În 1648, regele Jan Cazimir Vasa face o sumbră dar lucidă prezicere: "Să dea Dumnezeu să mă înșel! Dar dacă nu vă grăbiți să îndreptați nenorocirile pe care pretinsele voastre alegeri libere le aduc țării, dacă nu renunțați la privilegiile personale, acest nobil regat va deveni prada celorlalte națiuni. Puterea moscovită ne va smulge Rusia (albă) și Lituania
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care o treime revine seniorului, în virtutea edictelor regale de "triere". Această atitudine reacționară, care exasperează burghezia, va juca un rol fundameital în criza revoluționară. Clasele populare Revoluția industrială care ia naștere, sau avîntul marelui comerț maritim nu trebtie să ne înșele: Europa rămîne un continent rural, inclusiv părea sa occidentală. Totuși, situația țăranilor este diferită. În Europa centrală și orientală, în cadrul marelui domeniu feudal, țăranii au adesea un statut de iobăgie 73, care îi leagă de pănîntul pe care îl lucrează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
expansiunea franceză nu mult dincolo de "frontierele naturale". Exceptînd Marea Britanie, Rusia și Imperiul otoman, întreaga Europă cunoaște dominația napoleoniană. Caracterul imperialist al cuceririlor napoleoniene este neîndoielnic: Franța lui Napoleon tinde să se confunde cu Occidentul. Instituția protectoratelor franceze nu trebuie să înșele: acolo unde domnesc membrii familiei sale, Napoleon este stă-pîn. El dovedește aceasta transformînd regatul Olandei în departament francez (1810), atunci cînd fratele său, Ludovic, are îndrăzneala să practice o politică națională. Deseori, declanșarea războiului pare să nu mai poată fi
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
masacrând întreaga populație și, prinzând pe servitorii săi fugiți, îi omoară și le iau caii cu bagajele. În noaptea imediat următoare, aceiași tătari au urcat pe Crișul Negru în sus și, prefăcându-se că vor să atace insula dinspre apă, înșeală pe apărătorii înarmați să părăsească poteca și cele trei porți de intrare, în timp ce o ceată de mongoli invadează insula dinspre uscat, și ucide pe toți bărbații și femeile din ea. Cadavrele au rămas neîngropate timp de 20 de zile, pentru că
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de dreapta și de stânga, nu pentru ideologia lor, ci pentru moravurile lor politice și, desigur, pentru desele lor schimbări la față.” Adevărat - deseori, nedreptățesc. Dar nu o fac spre a mă îndreptăți pe mine. Dl Mircea Mihăieș nu se înșeală scriind că „ceea ce nu poate ierta Dorin Tudoran este ticăloșia și tâmpenia”, dar mă sperie gândul că ar putea avea dreptate când continuă: „Lecțiile sale de etică sunt lecții pe viu, fără anestezie, făcute sub presiunea urgenței - nu are importanță
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
vremuri e o futilitate. Dar, dacă un poet nu e capabil și de acest tip de naivitate poate nici nu e chiar poet. O altă explicație a renunțării mele la poezie este aceea că bănuiam (și aici nu m-am înșelat deloc) că lumea în care intram, la 40 de ani, nu-mi dădea răgazul să-mi văd de poezie. Responsabilitatea mea față de soție și copil, a căror viață o tulburasem profund, m-a făcut să iau decizia de a nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
tem că, în decembrie 1989, românii au ieșit din casă revoltați, au ajuns în stradă revoluționari și au intrat în istorie fraieri”. a indispus multă lume. L-am scris cu mare durere și, teamă îmi este, că nu m-am înșelat prea mult. Unul din multele lucruri pe care nu le-am prevăzut însă a fost cât de repede se va încropi o industrie a mințitului cu program și cât de laborioasă va deveni această industrie chiar în tabăra celor pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]