9,703 matches
-
este un derivat al „Bunei Vestiri” adusă de Îngerul Gavriil, la Nazaret, fecioarei Maria, mama lui Iisus, că urmează să nască pe Mesia (Luca 1.26-38). Organul Mișcării legionare s-a numit Buna Vestire. În felul acesta, mișcarea dorea să accentueze faptul că aduce un nou mesaj În viața politică, spirituală și națională a poporului. „Buna Vestire” adusă de Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" prefectului, comandanților Jandarmeriei și armatei din Călărași XE "Călărași" era și ea revoluționară din punctul de vedere al
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Kenneth Jowitt și alți scriitori indică faptul că el avea păreri complet diferite de ale lui Gheorghiu-Dej despre locul intelectualității În noua ordine socială și politică. Aparent, Constantinescu a plătit cu poziția sa Înclinația de a favoriza „talentul-specializat”, de a accentua „statul, raționalizarea și un control mai flexibil... asupra intelectualilor”. 2.2. Anii ’60: atragerea intelectualilor Deși „accentele” lui Constantinescu au fost respinse În anii ’50, alți lideri comuniști mai educați și cu vederi mai largi au reușit să schimbe direcția
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
desfășurat În afara țării. Forțat să activeze În clandestinitate după adoptarea Legii Mârzescu, În 1924, PCdR nu a reușit să Își creeze o bază de masă În rândurile clasei muncitoare. Conflictele dintre diferite grupări și atitudinea de Încurajare a Cominternului au accentuat complexul de inferioritate al partidului. Acest complex a marcat elitele comunismului românesc, de la prima generație cominternistă, la Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Kremlinul a Întreținut permanent, În funcție de interesele sale, facțiunile apărute În Partidul Comunist de la București, Începând cu conflictele dintre foștii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a uitării, promovată de FSN și de moștenitorii săi, a implicat și absența reabilitării juridice a victimelor comunismului, și a retrocedării proprietăților și bunurilor confiscate de către fostul regim. Aceste aspecte erau absente din programele și din discursurile liderilor FSN, care accentuau orientarea către viitor, fără o dezbatere despre trecut. În 1995, după numeroase proteste ale partidelor istorice, a fost promulgată o lege de retrocedare a bunurilor confiscate. Ea reglementa Însă un cadru restrâns de aplicare, limitând compensațiile În bani la maxim
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și 43,75% dintre miniștrii Cabinetului Năstase au deținut funcții de secretari de stat Înainte de numirea lor Într-o funcție ministerială. Analizând cele două perioade, putem contura mai multe elemente de convergență și de divergență. Mai Întâi, există un fenomen accentuat de rotație interguvernamentală ce caracterizează cele două perioade. După 1989, asistăm la o diversificare a modelelor de rotație care este direct dependentă de strategiile partidelor politice emergente. Ne putem Întreba, prin urmare, În ce măsură aceste fenomene de acumulare a experienței guvernamentale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
eugeniștii refuzau să se confrunte cu problemele industrializării și ale dezvoltării sistemului modern de partide. Trăsătura distinctivă a abordării eugeniste era Însă respingerea fermă a liberalismului ca posibilă soluție la provocările modernizării instituționale, În mare parte datorită faptului că liberalismul accentuează importanța oportunităților egale pentru indivizi. Eugeniștii considerau că atitudinea liberală era nerealistă În raport cu problemele modernizării. În acest context, definesc „tradiționalismul” ca fiind poziția care respinge modernizarea și provocările sale - ca dorință de recuperare a trecutului, ca o formă de nostalgie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o nouă serie de schimbări. Membrii cu drept de vot ai Astrei au aprobat introducerea unui nou obiectiv printre cele formulate În statutul organizației: „șsăț alcătuiască un program de muncă bazat pe principiul biologic-național, având grijă ca acest program să accentueze orientările sociologice cari derivă din el, privitor la desvoltarea individului, familiei, și poporului”31. Pe lângă această schimbare În statutul Astrei, Moldovan și colegul său, Iuliu Hațiegan, au contribuit la adoptarea unor rezoluții care au pus bazele a două noi organizații
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
alegerii partenerilor de viață, asupra accesului la mijloacele contraceptive și chiar asupra capacității de a da viață. Cei mai mulți promotori ai eugeniei din România erau de partea poziției mendeliene În controversa dintre lamarckism și mendelism, dar, În același timp, programele lor accentuau importanța factorilor de mediu 47. O astfel de poziție era, În mare măsură, rezultatul instruirii primite de medicii români În timpul studiilor din străinătate, pe care majoritatea le făcuseră În școli de orientare mendeliană, În special din Germania și Austria. Mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
publice: ei erau nemulțumiți, de exemplu, de faptul că guvernul liberal nu aloca suficiente fonduri pentru ridicarea standardelor de sănătate publică. Mai mult, tipul de discurs descris de Foucault, Thomas Laqueur și alții se dezvoltase tocmai datorită procesului tot mai accentuat de raționalizare a culturii europene, Început o dată cu Iluminismul 77. Un astfel de proces, așa cum apare el descris În lucrările autorilor citați mai devreme, nu era caracteristic și pentru dezvoltarea sferei publice În România până la sfârșitul secolului al XIX-lea78. Paradigma raționalistă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Locuitorii urbani reprezentau vârful potențialului creativ al națiunii, sursa sa de „bogăție umană și deci viitorul națiunii”40. După ce prezintă aspectele pozitive ale urbanizării, Manuilă dezvoltă Însă o discuție În culori mult mai Întunecate a efectelor disgenice ale vieții urbane, accentuând asupra natalității În descreștere printre clasele superioare ale orașelor, iar În Transilvania, asupra pericolului de a avea o populație a cărei majoritate nu era de etnie română. Ignorarea acestor pericole Însemna desconsiderarea unor probleme vitale de interes național. Manuilă propunea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
interbelică. CAPITOLUL 5TC "CAPITOLUL 5" Educația și caracteristicile Înnăscutetc "Educația și caracteristicile Înnăscute" Cu cât o Însușirea este mai puțin legată de structura ereditară, cu atât rolul măsurilor educative este mai important, căci Însușirea respectivă este mai modificabilă... Trebue să accentuăm că forțele mediului acționează asupra unui material ereditar dat și că ele pot să producă numai modificări pe care acest material le permite. Alexandru Roșca, Igiena mintală școlară O națiune compusă dintr’o populație Întinsă, care se menține sănătoasă prin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
decide să Își schimbe comportamentul pentru a servi interesele eugenice mai largi, ale comunității. În opinia sa, cheia acestui proces era educația responsabilă din punct de vedere eugenic. Un alt aspect important al lucrării lui Preda este felul În care accentuează capacitatea unui factor de mediu, educația, de a „corecta” ereditatea. În dezbaterile pe marginea caracteristicilor ereditare, cei mai mulți eugeniști români au adoptat argumentul mendelian al intransmisibilității caracteristicilor dobândite de la o generație la alta, o poziție contrară cu cea a neolamarckienilor 9
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ajungă În vârful ierarhiei. Autorul nu părea să respingă selecția negativă a elevilor, În sensul blocării accesului la școlile de elită a celor cu aptitudini limitate, o noțiune care nu era Însă suficient definită 48. Cu toate acestea, perspectiva sa accentuează mai degrabă necesitatea de a limita constrângerile și de a oferi stimulente echitabile, creând, astfel, un mediu care să le permită celor cu aptitudini superioare să acceadă la vârf. Autorul considera, de asemenea, că un astfel de sistem era mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de la București au continuat să crească, surmontând În 1922 În acuzații de fraudare a fondurilor statului, pe care autorități civile numite direct de București le-au adus Împotriva lui Moldovan 20. Moldovan a fost În final achitat, dar ancheta a accentuat gustul amar pe care medicul transilvănean Îl resimțea deja față de puterea politică de la București. În 1924, el a demisionat din calitatea sa oficială de Inspector Sanitar General și a Început să caute resurse locale pentru a continua unele dintre programele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și cost-eficiență, punctaje care să contribuie la aprobarea și contractarea unor proiecte atât valoroase prin măsurile și rezultatele propuse, cât și eficiente din punctul de vedere al costurilor. În cele ce urmează, voi analiza pe rând fiecare dintre aceste constrângeri, accentuând aspecte importante cu privire la modul în care au fost acestea definite, impactul lor asupra actorilor și modalitățile în care au putut fi ocolite. (1) Constrângerea legată de numărul minim de doctoranzi este o condiție necesară, dar în cazul de față, prin
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
denumiri diferite în funcție de țara în care se desfășoară filmarea sau de formarea profesională a oamenilor implicați în filmare: 1. Planul-detaliu - cadrul care prezintă un detaliu de obiect sau persoană (ochii, gura, mâinile tremurătoare etc.). Este folosit pentru că transmite multă sensibilitate, accentuează sau spune o poveste (spre exemplu, mâinile tremurânde vorbesc despre emoția sau bătrânețea personajului prezentat). 2. Gros-planul - cadrul care prezintă foarte strâns fața personajului, de cele mai multe ori fără frunte sau fără bărbie, de preferat nu fără amândouă. Este folosit atunci când
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
o poveste (spre exemplu, mâinile tremurânde vorbesc despre emoția sau bătrânețea personajului prezentat). 2. Gros-planul - cadrul care prezintă foarte strâns fața personajului, de cele mai multe ori fără frunte sau fără bărbie, de preferat nu fără amândouă. Este folosit atunci când dorim să accentuăm ceea ce face/spune personajul, să concentrăm întreaga atenție asupra acțiunilor sau cuvintelor din acel moment. Se folosește foarte rar în televiziunea de știri pentru că, din cauza burtierelor (benzile pe care se scriu titlul, subtitlul, denumirea personajului etc.) și a crawl-ului (banda
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
recomandate. Dacă albul reflectă lumina foarte puternic, negrul o absoarbe. Evită purtarea hai nelor negre, în special dacă știi că vei transmite în direct pe timp de seară. În plus, dacă ai cearcăne sau pungi sub ochi, negrul hainelor le accentuează foarte mult. 12. Alege culori cât mai calde, plăcute și evită culorile tari, stridente. Dacă alegi o culoare stridentă, încearcă să elimini orice altă stridență din înfățișarea ta. De exemplu, se poate purta o cămașă ciclamen, dar nu o accesoriza
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
să înțeleagă perfect ceea ce spui, asigură-te că vorbești cum trebuie. Înregistrează-te și ascultă-te vorbind. Ascultă cu atenție. La început vei găsi cu siguranță multe cuvinte pe care fie nu le-ai pronunțat foarte clar, fie le-ai accentuat greșit. Reia textul citit și înregistrează-te până când vocea ta va suna clar și limpede, iar toate cuvintele vor fi rostite corect. 2. Scapă de accent. Dacă provii din zone ale țării în care se vorbește cu un anumit accent
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
învețe exerciții și tehnici de normalizare a tonului. 5. Fă cât mai multe exerciții de dicție. Citește totul cu glas tare: ziarele, știrile, pasajele din cărți, prospectele de medicamente. Cu cât citești mai mult, cu atât înveți mai repede să accentuezi corect. Citind cu voce tare te auzi și îți dai seama când pronunți cuvintele corect și când nu, când accentuezi bine propozițiile și când nu, dar mai ales înveți să citești cursiv, fără să te poticnești. Exercițiile de dicție pot
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
tare: ziarele, știrile, pasajele din cărți, prospectele de medicamente. Cu cât citești mai mult, cu atât înveți mai repede să accentuezi corect. Citind cu voce tare te auzi și îți dai seama când pronunți cuvintele corect și când nu, când accentuezi bine propozițiile și când nu, dar mai ales înveți să citești cursiv, fără să te poticnești. Exercițiile de dicție pot fi cele care presupun citirea rapidă a anumitor cuvinte mai dificil de pronunțat, dar pot fi și simplele citiri repetate
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
vorbești liber într-un live report, să păstrezi vorbirea corectă, accentuată și clară. 6. Ascultă știrile la televizor fără să le privești. Găsește o voce care îți place, un jurnalist care vorbește bine și ascultă-l cu atenție. Reține cum accentuează cuvintele, cum punctuează propozițiile, cum respiră. Încearcă apoi să imiți stilul prezentatorului sau al reporterului pe care tocmai l-ai ascultat. Repetă până când reușești să te apropii de acel mod de a citi/vorbi liber. 7. Găsește-ți stilul propriu
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
cum să respiri corect. Respira ția este în mare măsură cheia succesului unui live-report bun sau, în general, a unei intervenții televizate bune. Prin respirație se reglează ritmul vorbirii, se corectează vocile cu tonalități mai puțin plăcute, se punctuează și accentuează corect propozițiile rostite. Poate că vei trece prin traininguri de redactare și prezentare a știrilor, uneori vei face și cursuri de dicție, dar foarte rar se fac cursuri de respirație. Sunt sigură că de multe ori ai văzut la televizor
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ale Coreei de Nord și Iranului, multiplicarea numărului statelor care au capacitatea tehnologică de dezvoltare atât a ogivelor nucleare, cât și a vectorilor de transport. Reconfigurarea raporturilor de putere pe plan internațional, emergența unor noi puteri globale și resurgența altora accentuează caracterul complex al viitoarelor amenințări nucleare. Relațiile din Statele Unite și Federația Rusă și schimbarea paradigmelor nucleare ale acestora rămân însă factori determinanți pentru orice evoluții ale spațiului strategic. Identificarea și aplicarea unor strategii de răspuns flexibile la amenințările nucleare sunt
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la nivelul relațiilor internaționale 25. Exponent al realismului ofensiv, John Mearsheimer, consideră că statele sunt actori raționali, cu o gândire strategică, al căror țel fundamental este supraviețuirea, ceea ce face ca preocupările de securitate să primeze asupra oricărui alt domeniu. El accentuează faptul că statele posedă o anumită capacitate militară ofensivă, care le face să fie periculoase unele pentru celelalte, ceea ce le stimulează să se comporte ofensiv unele față de celelalte. Se conturează, astfel, trei modele generale de comportament: teama, autoajutorarea și maximizarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]