144,219 matches
-
și apărarea acestor interese, în reprezentarea cu onoare și demnitate a poporului său, în munca de relații cu autoritățile țării în care este acreditat, cu diplomații altor țări. Cum aș fi putut eu, de exemplu, să-mi susțin intervențiile din Adunarea generală a ONU și alte instituții internaționale, la forumurile organizate de UNIDO, unde am avut contracte de consultație, în multiplele negocieri de tratate, comunicate și alte documente, în discuțiile cu administratorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Arthur Brown, la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
toți. Fiecare națiune și-a evaluat forțele proprii stabilindu-și programe de dezvoltare pentru viitor. Organizația Națiunilor Unite a fost cea care a marcat cel mai profund evenimentul trecerii la un nou mileniu. A avut loc o sesiune specială denumită "Adunarea Mileniului". Au fost elaborate multe studii puse la dispoziția guvernelor pentru dezbateri în această sesiune specială. ONU a lansat conceptul multidimensional al dezvoltării. În raportul "Agendă pentru dezvoltare", precum și în dezbaterile din întregul sistem al Națiunilor Unite, s-au formulat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
vom evolua în această direcție? Răspunsul la această întrebare îl dau procesele istorice îndelungate. Am insistat în mod consecvent, în acest sens, asupra conexiunilor dintre dezvoltare și securitatea internațională în dezbateri, negocieri, munca de relații și în prezentarea de la tribuna Adunării Generale a ONU, îndeosebi la sesiunea specială a acesteia din 1988 privind relația dezvoltare-dezarmare când am condus delegația României la această sesiune. Dacă ne referim, de exemplu, la marile puteri ale lumii și la perioada trecerii de la secolul al XX
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
unor țări. România este interesată ca OMC să inițieze adoptarea unui acord internațional privind politicile de competiție și să i se întărească funcțiile antimonopol pe piețele dominate de corporațiile transnaționale. De mare importanță pentru guvernarea globală este hotărârea adoptată de Adunarea generală de a ridica rangul organului ONU care se ocupă de drepturile omului. Fosta Comisie a devenit Consiliul pentru Drepturile Omului, organ de același rang cu organele principale ale ONU. Prin acest Consiliu, dezvoltarea umană va căpăta noi impulsuri. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în gândirea și practica diplomatică a României, mi-am dat seama de magnitudinea cerințelor globale ale dezvoltării umane și durabile. Comunitatea internațională se află într-o mare alertă. Un moment istoric deosebit al conștientizării omenirii asupra acestei preocupări a fost Adunarea Mileniului din septembrie 2000, la care șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale ONU au adoptat "Declarația ONU privind Mileniul", prin care se declară că: "Noi credem că provocarea centrală căreia îi facem față în prezent este
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dezvoltare, cum au fost deceniile ONU pentru dezvoltare, edificarea unei noi ordini economice internaționale, stabilirea unei legături organice între dezarmare și dezvoltare. Referindu-mă la acestea din urmă, menționez că am fost șeful delegației României la sesiunea din 1988 a Adunării generale a ONU care a avut ca agendă "relația dintre dezarmare și dezvoltare", la care am expus poziția consecventă a României de reducere a cheltuielilor militare și folosirea fondurilor economisite pentru dezvoltare. Pentru România, dezvoltarea umană este evident o provocare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
au instaurat administrații militare care să sprijine forțele politice locale să înstaureze un guvern provizoriu unic și apoi să unifice țara. Deși la negocierile miniștrilor de externe ai URSS, SUA și Marii Britanii de la Moscova din anii 1945-1946, cât și în Adunările generale ONU din anii 1947-1948, au fost adoptate unele măsuri concrete în favoarea instaurării unei administrații proprii coreene și apoi a unificării țării, ele nu au fost puse în practică de nici una din părți. În această situație, atât SUA, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe lângă Oficiul ONU din Geneva, adjunct al Ministrului afacerilor externe și ambasador al României în Grecia. 1 Rezoluția a fost adoptată cu o majoritate de 95 de voturi contra 4 și 21 de abțineri. In termenii părții dispozitive a rezoluției, Adunarea generală: " 1. Se felicită pentru Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare al cărui text este anexat la prezenta rezoluție. 2. Roagă guvernele depozitare să deschidă Tratatul spre semnare și ratificare la o dată cât mai apropiată cu putință. 3. Exprimă speranța că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
eficace relative la încetarea cursei înarmărilor nucleare, la o dată apropiată, și la dezarmarea nucleară și asupra unui tratat relativ la dezarmarea generală și completă sub un control internațional strict și eficace. 5. Roagă Conferința celor 18 state penru dezarmare să raporteze Adunării generale la cea de-a XXIII-a sesiune progresele lucrărilor sale." 2 Tratatul Antarctic, semnat la Washington, la 1 decembrie 1959; Memorandumul de înțelegere între Uniunea Sovietică și Statele Unite privind stabilirea unei linii directe de comunicații, semnat la Geneva, la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Journal of International and Regional Sudies, Vol.III, No.1-2/2007, p.18-40. 6 Comitetul celor 18 state pentru dezarmare a fost creat ca urmare a acordului intervenit în toamna anului 1961 între Statele Unite și Uniunea Sovietică, acord însușit de Adunarea generală a ONU prin rezoluția sa 1722 (XVI) din 20 decembrie 1961. Spre deosebire de Comitetul celor zece state pentru dezarmare, înființat printr-un acord realizat la reuniunea de la Geneva a miniștrilor afacerilor externe ai Franței, Marii Britanii, Uniunii Sovietice și Statelor Unite, având
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dezarmare a funcționat în perioada 1962-1978, la Geneva, cele două superputeri, Statele Unite și Uniunea Sovietică deținând copreședinția acestuia. Organism autonom în raport cu ONU, Comitetul a beneficiat de asistența și serviciile tehnice asigurate de Oficiul Națiunilor Unite din Geneva, prezentând rapoarte anuale Adunării generale a ONU. Rezoluțiile Adunării generale în materie de dezarmare conțineau recomandări ce nu erau obligatorii pentru Comitet, dar pe care acesta nu le putea ignora, îndeosebi din considerente politice. Compoziția Comitetului s-a extins în două rânduri: la 26
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1962-1978, la Geneva, cele două superputeri, Statele Unite și Uniunea Sovietică deținând copreședinția acestuia. Organism autonom în raport cu ONU, Comitetul a beneficiat de asistența și serviciile tehnice asigurate de Oficiul Națiunilor Unite din Geneva, prezentând rapoarte anuale Adunării generale a ONU. Rezoluțiile Adunării generale în materie de dezarmare conțineau recomandări ce nu erau obligatorii pentru Comitet, dar pe care acesta nu le putea ignora, îndeosebi din considerente politice. Compoziția Comitetului s-a extins în două rânduri: la 26 august 1969, prin includerea următoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a Germaniei, Iran, Peru și Zair. La 30 august 1978, Conferința Comitetului de dezarmare și-a încetat activitatea. Din partea Secretarului general al ONU, participau un reprezentant special și un reprezentant special adjunct. În temeiul unei hotărâri a sesiunii speciale a Adunării generale a ONU consacrată dezarmării (New York, 23 mai 30 iunie 1978), a fost instituit un nou organism de negocieri, "Comitetul de dezarmare", conceput pe baze mai largi. Ulterior acesta a devenit "Conferința de dezarmare" din care fac parte 65 de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Ulterior acesta a devenit "Conferința de dezarmare" din care fac parte 65 de state, între care și România. 7 Îmi este deosebit de plăcut să evoc aici cele două inițiative pe care România le-a adus în atenția sesiunii jubiliare a Adunării generale a Națiunilor Unite (aniversarea a 15 ani de existență a Organizației), defășurată cu participarea a numeroși șefi de stat și de guvern, motivul fiind de ordin strict personal. Textele celor două memorii explicative au fost redactate de tânărul diplomat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
lumea întreagă. Pacea nu poate fi întemeiată pe ruinele suveranități statelor. Pacea și dezarmarea nu pot fi asigurate decât prin cooperarea unor state suverane și egale în suveranitate" (Ibid., p.164). 11 În timpul celei de-a XIII-a sesiunii a Adunării generale (1958), Irlanda a distribuit un prim proiect de rezoluție vizând prevenirea unei mai largi răspândiri a armelor nucleare, proiect care nu a fost supus votului (cel mai probabil datorită opoziției ferme a Franței, care încă nu efectuase prima sa
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a fost supus votului (cel mai probabil datorită opoziției ferme a Franței, care încă nu efectuase prima sa experiență nucleară și se considera vizată de proiectul irlandez). Un an mai târziu, cu ocazia celei de-a XIV-a sesiuni a Adunării generale, Irlanda a cerut înscrierea problemei neproliferării armelor nucleare pe ordinea de zi a respectivei sesiuni și a supus atenției un proiect revizuit de rezoluție. Beneficiind de sprijinul Statelor Unite, proiectul devine rezoluția 1380 (XIV) din 20 noiembrie 1959. Uniunea Sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mai avut un coautor, respectiv Uniunea Sovietică. După cum nu este exclus ca inițiatorul acțiunii să fi fost chiar Uniunea Sovietică. Trebuie, totodată, precizat că nefiind membră a ONU, RDG nu avea dreptul să solicite înscrierea pe ordinea de zi a Adunării generale a unui astfel de punct. 21 Reproducem porțiunea respectivă din cuvântul ministrului Corneliu Mănescu, dat fiind caracterul lui inedit, ca și semnificația particulară a poziției României în contextul politic dat: Ideea nediseminării nu rezolvă eliminarea pericolului nuclear. Atunci când nu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
18-40. 38 ENDC/PV.342, 26 octombrie 1967, paragrafele 2-32; ENDC/PV.344, 2 noiembrie 1967, paragrafele 20-49; ENDC/PV.348, 16 noiembrie 1967, paragrafle 2-27. 39 Cea de-a doua parte a celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării generale a ONU (26 aprilie 12 iunie 1968) și-a concentrat, la rândul ei, atenția asupra tratatului de neproliferare, intenția constând în încheierea negocierilor și aprobarea textului final al tratatului. 40 Cf.Nicolae Ecobescu, op.cit., p.252. 41 ENDC/PV
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
interes. Din acest motiv, publicare într-o revistă occidentală nu reprezintă neapărat un criteriu de valoare superioară celor publicate în țară. Un efect al regresului la cantitate este recurgerea la numărare. Performanța este estimată global printr-un număr rezultat din adunarea (eventual ponderată) a numerelor acordate diferitelor activități, mai ales a publicațiilor. Recurgerea la numărare, sunt convins, este dezastroasă. Cum ești bun? Dacă ai un indice cantitativ mare. Și cum îl poți obține? Publicând mult. Iată un exemplu absolut șocant, dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
descoperirii neștiutelor spaime ale dragostei dintre eroină și Nunu, copilandrul timid cu accese bruște de vitejie (fuge, pe urmele Vicăi, din tabăra școlară pe care aceasta o părăsise în ascuns, de frica unei meritate pedepse: întârziaseră într-o dimineață la adunare, amețiți de frumusețea unui câmp cu flori!). Cei doi se regăsesc, printr-un capriciu al destinului, în aceeași școală la începutul toamnei, pentru a fi definitiv despărțiți printr-un transfer al tatălui lui Nunu. Șansa unei revederi, deși minuțios pregătită
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
1841; tomul al doilea a apărut în 1845. În 1860 și 1862 ambele tomuri au fost reeditate. Publicația, pe care Kogălniceanu o dorea trimestrială sau măcar anuală, trebuia să contribuie, alături de colecțiile de cronici românești tipărite tot de el, la adunarea și publicarea documentelor din trecutul Țărilor Române. O importantă Introducție la primul tom, scrisă de M. Kogălniceanu, justifică obiectivele noii reviste, printr-un elogiu adus tradițiilor naționale, istoriei - „cartea de căpetenie”, „paladiul naționalității noastre”. Studiul aprofundat al trecutului românilor devine
ARHIVA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285444_a_286773]
-
alin. 1 și art. 2 au regimul prevăzut de lege pentru salariul tarifar și se iau în calcul la stabilirea pensiei. Contribuția prevăzută de lege pentru fondul de asigurări sociale se suporta din bugetul Președenției, Senatului sau, după caz, al Adunării Deputaților, iar contribuția pentru pensia suplimentară se plătește de către cei în cauză. --------------- Alin. 4 al art. 8 a fost abrogat de art. 30 din LEGEA nr. 53 din 31 iulie 1991 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 165 din 8 august
LEGE nr. 4 din 13 iulie 1990 (*actualizată*) privind remunerarea şi alte drepturi ale Preşedintelui României, senatorilor şi deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106771_a_108100]
-
Drepturile prevăzute la art. 2 se cumulează, după caz, cu pensia sau alte venituri. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din ziua de 5 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din ziua de 9 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea privind remunerarea și alte drepturi ale
LEGE nr. 4 din 13 iulie 1990 (*actualizată*) privind remunerarea şi alte drepturi ale Preşedintelui României, senatorilor şi deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106771_a_108100]
-
sau alte venituri. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din ziua de 5 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din ziua de 9 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgam Legea privind remunerarea și alte drepturi ale Președintelui României, senatorilor și deputaților și dispunem publicarea să în Monitorul
LEGE nr. 4 din 13 iulie 1990 (*actualizată*) privind remunerarea şi alte drepturi ale Preşedintelui României, senatorilor şi deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106771_a_108100]
-
domnul Stihescu, opus cu bună știință de către autor elegantului colonel Leșescu, dandy-ul absolut al Ieșilor la 1844. Aceasta să fie chiar convingerea lui Kogălniceanu? Mai mult decât sigur, din moment ce, Încă din 1839, Îl descoperim În Albina românească descriind o „adunare dănțuitoare” (una dintre nenumăratele soirées dansantes din Iași). El nu se poate abține să nu ia peste picior, combinând dezinvolt engleza și franceza cu cea mai neaoșă română, un „fashionable de mauvais ton”. Îl zărește la garderobă, „Într-un colț
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]